12.02.2007
-
Esuarea privatizarilor costa 84 milioane de euro
Curentul
___
Netrimiterea in faliment a firmelor de stat aflate in moarte clinica poate costa statul roman alte milioane de euro. Aproape 15.000 de salariati ai celor 28 de companii pentru care autoritatile au amanat cu sase luni intrarea in insolventa vor primi plati compensatorii de 284,7 milioane de lei (circa 84 milioane euro), in cazul in care privatizarea firmelor esueaza iar angajatii sunt disponibilizati.
Guvernul a aprobat, miercuri, la propunerea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), o Ordonanta de Urgenta privind amanarea cu sase luni a procedurilor de insolventa pentru 28 de companii, printre care Electroputere, Rulmentul, Tractorul, unitatile de pe platforma Nitramonia, Petrotrans si Romaero.
Potrivit modificarilor Ordonantei 116/2006, salariatii disponibilizati vor primi la momentul concedierii o suma egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie.Totodata, vor putea beneficia de plati compensatorii si salariatii care au incheiat contracte individuale de munca pe durata nedeterminata cu cel putin 12 luni inaintea de data concedierii, fata de 24 de luni asa cum prevedea initial Ordonanta.
Sursa: Curentul, 12 februarie 2007.
09.02.2007
-
Dafora trece peste Dunare
ZF RO - FONDURI MUTUALE DAFR
___
Societatea Dafora Medias, specializata in servicii de foraj petrol si gaze, intentioneaza sa foloseasca banii stransi din majorarea de capital pentru a investi pe pietele externe, potrivit reprezentantilor companiei. Acestia au precizat faptul ca Dafora a incheiat deja un contract pentru efectuarea unor lucrari de foraj in Bulgaria si intentioneaza sa negocieze alte asemenea contracte cu parteneri din Ucraina, Sudan si Germania. Potrivit reprezentantilor societatii, valoarea contractului din Bulgaria depinde de foarte multe variabile reprezentate prin clauze stabilite de parti, precum zilele in care se lucreaza si anvergura acestor lucrari.
Conducerea companiei a precizat faptul ca in acest an va derula un program 'ambitios' de investitii ce va viza in principal achizitia de noi echipamente, utilaje, mijloace de transport si campusuri de cazare a personalului, ce vor conduce la cresterea cu 20% a cifrei de afaceri.
Dafora intentioneaza sa stranga resursele necesare demararii investitiilor prin majorarea de capital pe care o va propune actionarilor in cadrul Adunarii Generale de la jumatatea acestei luni. Astfel, capitalul social al companiei ar urma sa fie majorat de circa 11 ori, cu 92,2 milioane de lei (27,1 milioane de euro) prin aport in numerar din partea actionarilor.
Dafora este controlata de omul de afaceri Gheorghe Calburean, care detine, direct si indirect, 53,36% din actiunile societatii, fondurile de investitii americane administrate de Julius Baer avand, potrivit informatiilor disponibile pe piata, o participatie de 12-13% din companie.
Titlurile Dafora Medias sunt listate pe piata RASDAQ, iar societatea intentioneaza transferarea acestora la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti. Aceste actiuni au fost tranzactionate la inchiderea sedintei de ieri la un pret de 3,32 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei depaseste 90 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 februarie 2007.' -
Investitorii fac mai intai investigatii
Evenimentul Zilei
___
Companiile care vor sa investeasca in firmele mici din Europa de Est nu se pot baza doar pe raportarile financiare ale acestora, ci trebuie sa faca si investigatii proprii, potrivit lui Karine Hirn, managing director la East Capital.
Aceasta este cea mai mare companie de investitii specializata pe piata est-europeana. Investitorii trebuie sa obtina informatii suplimentare fata de cifrele raportate de firme deoarece, de obicei, firmele mici au fost infiintate ca afaceri de familie.
Din aceasta cauza antreprenorii lor nu sunt obisnuiti sa faca raportari care sa arate corect fluxurile financiare ale firmelor. 'Nefiind constransi sa furnizeze rapoarte actionarilor, antreprenorii uita ca o buna evidenta financiara arata, in ultima instanta, starea de sanatate a afacerii', afirma reprezentantii East Capital.
Numai societatile mari, in special cele care sunt multinationale sau cele care au actionar un fond de investitiii, incep sa constientizeze importanta acuratetii cifrelor, afirma reprezentantii fondului de investitii. In consecinta, investitorii trebuie sa faca propriile evaluari ale afacerilor in care vor sa bage bani.
'Facem vizite pe teren pentru a ne convinge asupra calitatii gestiunii companiei. Avem interviuri atat cu managementul, cat si cu lucratorii din companie, pentru a verifica directia in care evolueaza afacerea.
De multe ori, aceste vizite se transforma in adevarate cercetari de detectiv', afirma Hirn. Dar se intampla ca actionarii firmelor la care investitorii fac vizite sa fie reticienti si suspiciosi la intrebarile investitorilor. East Capital a investit in Romania peste 115 milioane de dolari, in peste 25 de companii.
Sursa: Evenimentul Zilei, 9 februarie 2007.' -
Discutiile dintre Gazprom si Romgaz se muta la Moscova
Curierul National
___
Discutiile dintre producatorul de gaze Romgaz Medias si Gazprom pe tema constructiei depozitului de gaze de la Margineni-Roman vor avea loc la Moscova, la o data care nu a fost inca stabilita, a declarat directorul general al Romgaz, Alexa Jakob.
Potrivit Mediafax, reprezentantul Romgaz s-a intalnit, ieri, cu ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Alexander Churilin.
'Vom continua discutiile la Moscova, cu Gazprom, pentru a vedea care sunt pasii privind o afacere pentru depozitul de gaze de la Margineni. Deocamdata, nu a fost stabilita o data, urmeaza sa venim cu o propunere, cat mai repede', a afirmat Jakob. Directorul Romgaz a precizat ca la intalnirea cu ambasadorul Rusiei nu s-a discutat pe tema importurilor directe de gaze din Rusia, acest subiect putand fi abordat la Moscova. 'Probabil ca la Moscova va fi prezent si un reprezentant al Ministerului Economiei si Comertului. Problema unor importuri directe de gaze trebuie discutata la nivel de minister', a mai spus Jakob. Ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie, ca reprezentanti ai Romgaz si Gazprom se vor intalni pentru a discuta posibilitatea infiintarii unei companii mixte care sa realizeze importuri directe de gaze din Rusia, precum si despre proiectul de construire a unui depozit la Margineni.
Grupul rus Gazprom a solicitat, luni, intr-o scrisoare adresata Romgaz, o intalnire pe tema constructiei depozitului de gaze de la Margineni-Roman. Anul trecut, vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a fost in Romania pentru a dezbate aceasta problema cu autoritatile romane. Romgaz este principalul producator de gaze naturale din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national. Firma de stat extrage anual peste sase miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom.
Sursa: Curierul National, 9 februarie 2007.'
08.02.2007
-
Piata lactatelor va fierbe la peste un miliard de euro
Wall-Street.ro
___
O piata care ruleaza anual 800 milioane de euro si in care s-au investit peste 300 milioane de euro in vederea cresterii si diversificarii productiei, a luat amploare in ultimii ani. Piata romaneasca a lactatelor este un sector in plina dezvoltare, care va depasi un miliard de euro, in urmatorii trei ani, dupa cum spun specialistii.
Concurenta pe piata este acerba si intensificata de multitudinea de noi branduri sau produse lansate sub acelasi brand care invadeaza rafturile, cosurile, televizoarele si frigiderele consumatorilor. Unul dintre acestea este grupul Albalact, care a lansat brandurile devenite deja celebre, Fulga si Zuzu.
Rezultatele financiare ale companiei Albalact “au depasit toate asteptarile in 2006, dupa ce compania a lansat brand-ul Zuzu, cu 23 de sortimente de lactate proaspete si creat pentru un segment mai mare si mai diversificat de consumatori. Datele preliminare pe intreg anul 2006 arata ca cifra de afaceri a companiei Albalact a crescut cu 70% anul trecut, de la aproximativ 16 milioane de euro in 2005, la circa 29 milioane de euro, in 2006. Aceleasi estimari raportate la finele anului 2006 indica o majorare a profitului cu 64%, de la 850.000 euro in 2005, la peste 1,3 milioane euro in 2006”, a precizat pentru Wall-Street, Traian Simion, directorul comercial al Albalact, companie aflata printre primii cinci producatori de lactate importanti pe plan national.
Cum se aliniaza insa producatorii nevoilor consumatorilor? Pe de o parte, acestia au grija sa scoata pe piata noi produse pentru toate targeturile de consumatori si pentru toate nevoile acestora, noi branduri in topul nevoilor iar, pe de alta parte, pe langa atentia tot mai mare in legatura cu calitatea produselor lactate, vor fi dezvoltate noi ferme de la care se va colecta laptele precum si noi fabrici. Acestea din urma vor fi moderne, ultrautilate, conforme cerintelor Uniunii Europene.
Desi costurile sunt mari, producatorii nu “fug” de acest gen de responsabilitati. “Albalact va deschide la mijlocul acestui an, o noua fabrica la Alba Iulia – una dintre cele mai moderne unitati de productie lactate din Europa de Est. Costurile amenajarii noii fabrici se ridica la aproape 8 milioane de euro. Albalact va investi, de asemenea, in logistica si marketing pentru a sustine dezvoltarea si extinderea parteneriatelor cu diferite canale de distributie”, ne-a mai spus Traian Simion.
Modernizarea si diversificarea aduc succes in afaceri
Si vanzarile de produse Milli, marca care apartine grupului Friesland Romania, au ajuns in acest an la 40 de milioane de euro. Estimarile pentru 2007 sunt foarte optimiste, mai exact vor ajunge la 60 milioane de euro pentru vanzarile acestui brand. “Friesland a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 105 milioane euro, cu 15% mai mult decat in 2005 si estimeaza ca va metine aceasta crestere si in 2007”, afirma directorul general Friesland Food Romania, Gerbrant de Boer.
Friesland Food Romania, cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum din Romania, se axeaza pe investitii majore pentru modernizarea liniei de productie, si implicit pe diversificarea gamei de produse. 'Anul acesta am investit sase milioane de euro pentru modernizarea liniei de productie astfel incat sa ne diversificam gama de produse, iar anul urmator vom mai investi inca 4,5 milioane”, adauga Boer. Friesland comercializeaza in Romania marcile Milli, Oke, Dott si Completa. Pe langa brandurile internationale detinute de grup, filiala din Romania detine si brandurile Napolact si Napoca.
2 miliarde de litri de lapte, procesate anual
“Specialistii estimeaza ca piata produselor lactate va trece in urmatorii trei ani de 1 miliard de euro, in timp ce industria va procesa 2 miliarde de litri de lapte anual”, mai spune Traian Simion. Totusi, pentru a ajunge la aceste cote, companiile producatoare de lapte de consum trebuie sa-si promoveze eficient produsele. Pe de o parte, companiile straine nou intrate pe piata vor incerca sa castige o cota de piata importanta prin campanii agresive si impunerea unor marci straine, iar companiile autohtone vor incerca consolidarea pozitiei cu brandurile deja lansate, care au capatat notorietate sau cu noi branduri. Un exemplu il ofera tot Albalact care a cheltuit anul trecut peste 1.300.000 de euro, anul acesta urmand sa creasca sumele investite in marketing si advertising.
Friesland Foods adopta o alta strategie de marketing. Pentru 2007, produsele lactate vor fi comercializate doar pe piata interna, in primul rand pentru a consolida pozitia de leader pe piata lactatelor.
Din anul 2000, se face APEL la consum
De asemenea, ambalajul “cantareste foarte mult” in comunicarea de brand, el plusand calitatii. Laptele este un produs obisnuit, din gama ”Convenience”, motiv pentru care producatorii trebuie sa surprinda mereu cu idei inovatoare. Mai dinamic, atragator, fresc sau umoristic, ambalajul este foarte important in vanzari, el subliniind personalitatea produsului.
Daca romanii nu erau mari bautori de lapte, lucrurile s-au mai schimbat intre timp. Este vorba de noi nevoi, de interesul acordat pentru o viata mai sanatoasa sau pur si simplu placerea de a se alinia noilor “tendinte” ale pietei. Cu toate acestea, un roman consuma anual 233 de litri de lapte, adica aproximativ 0,65 litri zilnic, in timp ce media unui occidental ajunge la aproximativ 1,23 litri. Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL) a initiat din anul 2000 un program permanent de cercetare a pietei lactatelor din Romania, in urma caruia au fost evidentiate, an de an, tendintele de consum ale populatiei la scara nationala.
Desi mai este loc pe piata romaneasca a lactatelor de noi si noi producatori, pe segmentul lactatelor proaspete concureaza companii precum Danone, Albalact, Friesland Foods si Dorna.
Sursa: Wall-Street.ro, 8 februarie 2007.' -
Romgaz, Electrica, Metrorex si Tarom, scoase de Guvern de pe lista companiilor monitorizate
Gardianul AVIO EPT IARV OLT RORX TEL
___
Guvernul a scos 33 de companii de pe lista societatilor monitorizate, printre acestea figur?nd Romgaz, Electrica, Oltchim, Cuprumin, SNLO, Metrorex si Posta Rom?na. Astfel, din portofoliul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului au fost eliminate de pe lista firmelor monitorizate Metrorex, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si Registrul Auto Roman, iar de la Ministerul Economiei si Comertului, Transelectrica, Hidroelectrica, Electrica si Romgaz. Din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au iesit de sub supraveghere Avioane Craiova, IAR Brasov, IOR si Romaero Bucuresti, Oltchim R?mnicu V?lcea si Rami Dacia. Totodata, a mai fost eliminata de pe lista si Posta Rom?na. Unitatile care au ramas sunt Termoelectrica, CN Huilei Petrosani, Minvest Deva, Remin Baia Mare, SN Carbunelui Ploiesti, Banat Anina, CFR Calatori, CFR Marfa, CFR SA, Multiproduct, Coresi, RADEF, Romarm Bucuresti cu toate filialele sale, Electroputere, Rulmentul si Tractorul Brasov.
Sursa: Gardianul, 8 februarie 2007. -
Piata romaneasca de capital, supraimpozitata
Curentul
___
In general, atunci cand se stabileste impozitarea unui domeniu de activitate se tine cont si de gradul de risc pe care acesta il prezinta. Nu e si cazul economiei romanesti, unde piata de capital e taxata pe principiul 'dati voi azi ca va dam noi inapoi la anu'!
Investitorii de pe piata de capital din Romania platesc printre cele mai mari impozite din Europa si sunt printre putinii care nu beneficiaza de scutiri de la plata taxelor. In Austria, investitorii nu platesc impozit la vanzarea actiunilor detinute mai mult de un an. In Franta, sunt scutite de impozit veniturile anuale mai mici de 15.000 de euro. In Cehia, titlurile de valoare mai vechi de doi ani sunt neimpozabile.
Chiar daca in unele state rata de impozitare e mai mare (Austria, 25%, Polonia, 19%, Slovenia, 20%), investitorii beneficiaza de alte stimulente fiscale.
In Portugalia, taxa pe profitul din vanzarea actiunilor este de 10%, iar cele mai vechi de un an sunt neimpozabile. Polonia scuteste de impozit titlurile mai vechi de 5 ani.
Fara indoiala, Germania are cel mai permisiv cadru, de unde si cea mai dezvoltata piata de capital european. Pentru vanzarea actiunilor detinute mai mult de un an, care reprezinta mai putin de 1% din capitalul companiei si pentru titlurile mai vechi de un an, nu se plateste impozit nici macar un eurocent!
Autoritatile din statul considerat motor al dezvoltarii Uniunii Europene iau in considerare introducerea impozitarii cu 20% pana la 30%, insa acest lucru se va intampla abia de anul viitor. La fel a procedat si Ungaria, care timp de cativa ani nu a impozitat castigurile din piata de capital, pe motiv ca acest lucru franeaza dezvoltarea acesteia. Din septembrie anul trecut a fost reintrodus impozitul de 25%. In Bulgaria, alaturi de care am intrat in Uniunea Europeana, impozitul pe profitul din vanzarea actiunilor este mai mic decat in Romania cu un punct procentual. Probabil insa ca ai nostrii alesi considera ca BVB a ajuns deja NYSE sau Euronext si trebuie impozitata ca atare.
Sursa: Curentul, 8 februarie 2007.
' -
OPCOM ar trebui transformata in Bursa de electricitate
Adevarul TEL
___
Transelectrica sustine transformarea operatorului pietei de energie electrica OPCOM in Bursa regionala de electricitate, au declarat reprezentantii companiei, la o zi dupa ce Bursa Romana de Marfuri (BRM) a anuntat lansarea tranzactiilor cu energie si a criticat activitatea OPCOM. Compania a contribuit la dezvoltarea pietei de energie si a sustinut activitatea filialei Transelectrica, OPCOM, prin credite proprii si investitii in infrastructura necesara administrarii pietei. 'Transelectrica este interesata de sustinerea unei dezvoltari corecte a pietei si, in acest cadru, de valorificarea corespunzatoare a investitiilor de infrastructura realizate, in particular de valorificarea potentialului OPCOM de transformare in Bursa regionala de energie electrica', se precizeaza in comunicat.
Sursa: Adevarul, 8 februarie 2007.
'
07.02.2007
-
Electrica si Alro ar putea tranzactiona energie la BRM
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Electrica, Alro Slatina si mai multi producatori de electricitate intentioneaza sa efectueze tranzactii cu energie la Bursa Romana de Marfuri (BRM), au declarat reprezentantii companiilor. 'Vom participa in orice locatie de unde putem cumpara energie ieftina, si de la badea Gheorghe din piata Obor, numai sa fie legal', a afirmat directorul general al Electrica, Nicolae Coroiu. Intrebat daca Electrica va cumpara energie de la BRM, Coroiu a precizat ca 'daca se vinde legal si preturile sunt bune', atunci cu siguranta compania va participa. Totodata, Coroiu considera ca este nevoie de o perioada de cateva luni pana cand Electrica va depune primele oferte de cumparare.
'Trebuie sa vedem mai intai cum functioneaza platforma, care este mecanismul si metologia de tranzactionare la BRM', a aratat Coroiu. La randul sau, Gheorghe Dobra, directorul general al Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de energie, a afirmat ca firma este interesata sa participe la tranzactiile de pe BRM. 'Ne intereseaza sa cumparam electricitate, de oriunde ar fi', a spus Dobra.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 februarie 2007.' -
10% din companiile Fondului Proprietatea vor fi listate pana la 31 martie
Wall-Street.ro
___
Procedurile de listare la Bursa a minim 10% din titlurile companiilor inca necotate, din portofoliul de detineri al Fondului Proprietatea, sunt programate sa inceapa pana la data de 31 martie 2007 si sa se incheie pana la 31 august, potrivit unui proiect de ordonanta, publicat de Guvern.
Procentul minim de 10% din capitalul social al companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea, care urmeaza sa fie listat la Bursa, potrivit noului proiect de ordonanta, este dublu fata de cel prevazut initial.
Obligativitatea derularii operatiunilor de listare nu se aplica in cazul societatilor comerciale, societatilor nationale si companiilor nationale care fac obiectul unei strategii de privatizare catre un investitor strategic, aprobata de Guvern pana la data intrarii in vigoare a ordonantei. in acest caz, institutia publica implicata stabileste oportunitatea si conditiile initierii, derularii si incheierii de oferte publice secundare de vanzare pentru pachete de actiuni de minim de 10%.
Potrivit proiectului de ordonanta, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) nu sunt obligate sa demareze procedurile de listare, daca au un numar de actiuni care, impreuna cu cele detinute de Fondul Proprietatea, nu le confera drepturi de vot suficiente adoptarii hotararilor legate de listare.
Obligatia de listare la Bursa nu se aplica nici pentru societatile comerciale si nationale, precum si companiile nationale, care nu indeplinesc cerintele minime referitoare la emitent si actiuni, stabilite in baza legilor de functionare a pietei de capital, se mai prevede in proiectul de ordonanta.
Daca prin raportul de evaluare se constata ca valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social initial stabilita prin hotararea Guvernului privind infiintarea Fondului Proprietatea, in cazul in care valoarea activelor este mai mare, capitalul social al Fondului Proprietatea se majoreaza in mod corespunzator, actiunile revenind integral statului roman. Operatiunea de majorare se realizeaza de drept, operatiunea fiind inregistrata la Oficiul Registrului Comertului in baza hotararii organului de administrare al Fondului Proprietatea, adoptata in temeiul raportului de evaluare.
In cazul in care valoarea activelor este mai mica, actiunile corespunzatoare valorii lipsa se considera neplatite si apartin in intregime statului roman, se mai spune in proiectul de ordonanta. Pana la data platii integrale, actiunile neplatite sunt indisponibilizate in contul statului roman la depozitarul central si nu pot fi vandute sau transmise persoanelor despagubite si detinatorilor de titluri de despagubire sau de conversie. Actiunile neplatite nu se iau in calcul la stabilirea valorii unitare a activului net al Fondului Proprietatea si nu dau dreptul la repartizarea activului societatii, in cazul lichidarii acesteia. Actiunile neplatite nu se iau in calcul la stabilirea cvorumului de prezenta in cadrul adunarilor generale ale actionarilor si nu dau drept de vot.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor Fondului Proprietatea este indreptatita sa fixeze termenul limita in care statul trebuie sa verse contravaloarea acestor actiuni, acest termen nuputand fi mai mic de un an de la data adoptarii respectivei hotarari a adunarii generale extraordinare a actionarilor, se mai spune in proiectul de ordonanta elaborat de Guvern.
Fondul Proprietatea (FP) se va putea lista la bursa dupa opt luni de la aprobarea si publicarea proiectului de Ordonanta de Urgenta pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor, potrivit presedintelui fondului, Alexandru Paunescu. 'Va fi nevoie de aproximativ opt luni, dupa aprobarea proiectului Ordonantei de Urgenta, pentru derularea tuturor procedurilor de listare', a spus Paunescu.
Fondul Proprietatea se va inregistra la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), 'ca organism de plasament colectiv de tip special (AOPC), constituit in scopul acordarii despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura, distinct de alte categorii de AOPC mentionate in reglementarile Comisiei', precizeaza textul ordonantei.
'Suntem o societate de investitii financiare', a comentat presedintele Fondului Proprietatea pentru NewsIn. Paunescu spune ca Fondul Proprietatea este deja operational, dar aprobarea ordonantei va debloca activitatea acestuia.
In ceea ce priveste sursele de finantare pentru despagubirea proprietarilor abuziv deposedati de imobile care vor opta pentru 'cash', acestea vor fi obtinute din vanzarea de catre stat a actiunilor Fondului Proprietatea. 'Ministerul Finantelor isi va vinde o cota din actiunile pe care le detine la Fondul Proprietatea, ca reprezentant al statului si din acesti bani se vor plati cererile de despagubire in numerar', a explicat Paunescu.
Persoanele care au dreptul la despagubiri pentru imobilele care au fost abuziv confiscate sub valoare de 200.000 lei (aproximativ 76.500 dolari, 59.200 euro) vor putea opta intre bani cash sau actiuni la Fondului Proprietatea, potrivit unui proiect de OUG.
Proprietarii abuziv deposedati de imobile vor care prefera plata in cash vor primi 'titluri de plata', certificate de valoare emise Autoritatea Nationala a pentru Restituirea Proprietatilor 'care incorporeaza drepturile persoanei despagubite de a primi in numerar echivalentul in lei al unei sume de maximum 200.000 Euro, indiferent de numarul titlurilor de despagubire care i-au fost emise', mentioneaza un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
Sursa: Wall-Street.ro 7 februarie 2007.'
Pagina