12.12.2006
-
Romania detine recordul cresterilor economice din Balcani
Adevarul
___
Produsul Intern Brut (PIB) pe primele trei trimestre din 2006 a ajuns la o valoare de 229,5 miliarde RON, in crestere cu 7,8% fata de aceeasi perioada din 2005. PIB-ul realizat in cel de-al treilea trimestru, in valoare de 92,6 miliarde RON, este cu 8,3% mai mare decat cel din trimestrul III al anului trecut. Aceste evolutii i-au determinat pe analisti sa estimeze o crestere economica de 8% pentru intreg anul 2006, ceea ce inseamna ca Romania conduce detasat in topul cresterilor din tarile balcanice.
Institutul National de Statistica (INS) a anuntat, ieri, primele estimari oficiale privind avansul economic din perioada iulie-septembrie 2006 (trimestrul III), respectiv ianuarie-septembrie 2006. Din aceste date reiese ca, in primele 9 luni din 2006, la formarea PIB au contribuit cel mai mult valorile adaugate brute rezultate din prestarile de servicii (11,2 miliarde RON), urmate de cele din industrie (59,2 miliarde RON) si din agricultura (16 miliarde RON). Prestarile de servicii si constructiile au inregistrat si cele mai semnificative cresteri: 7,8%, respectiv 17,7% in intervalul ianuarie-septembrie 2006 si 8,5% (servicii), respectiv 19,2% (constructii) in trimestrul al treilea, fata de aceleasi perioade din 2005.
Produsul Intern Brut (PIB) a depasit estimarile autoritatilor, astfel ca ritmul din primele noua luni s-a accelerat la 7,8%, potrivit datelor INS. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimase, anterior, un ritm de crestere economica de 7,9% in al treilea trimestru, in timp ce avansul rezultat pentru primele noua luni era de 7,5-7,6%. CNP estimeaza pentru acest an o crestere economica de 7%, cu un punct procentual peste nivelul anticipat in primavara acestui an, avansul PIB pentru anul viitor fiind plasat la 6,5%. De altfel, mai multi analisti considera insa ca avansul economic va depasi prognozele CNP. 'Ritmul de crestere economica se va circumscrie in parametrii de pana acum, influentat de rezultatul din trimestrul patru, care se va incadra in tendinte', a afirmat presedintele INS, Vergil Voineagu. 'Din practica putem spune ca, in general, cresterea economica anuala se situeaza in jurul valorii la noua luni. Acesteia i s-ar putea aplica o corectie de plus/minus 0,1% pana la 0,5%', a declarat, la randul sau, Adriana Ciuchea, director general al Directiei de Conturi Nationale si Sinteza Macroeconomica a INS.
'Daca ne uitam la evolutiile de pana acum, ne putem apropia de o crestere economica de 8% pe intregul an 2006. Totusi, mi se pare un ritm prea inalt. In momentul de fata, avem o supraincalzire a economiei care, paradoxal, inca nu provoaca inflatie, pentru ca moneda nationala continua sa se aprecieze. Este clar ca acest ritm nu poate fi sustinut pe termen lung, poate numai unul-doua trimestre', a declarat, pentru Adevarul, Dragos Cabat, vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiari CFA Romania. Anul trecut, cresterea economica s-a incetinit la 4,1%, de la 8,4% in 2004, ca urmare a scaderii productiei agricole, dupa inundatii.
Populatia a consumat cel mai mult
Consumul final individual efectiv al gospodariilor populatiei a insumat 180,4 miliarde RON. Iar cheltuiala pentru consumul final al gospodariilor populatiei a insumat 158,3 miliarde RON, in crestere cu 13,7% pe primele trei trimestre din 2006, fata de aceeasi perioada din 2005. Consumul final efectiv a inregistrat o crestere cu 11 procente in primele noua luni, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent. Cresterea a fost determinata, in special, de majorarea volumului desfacerilor de marfuri prin comertul cu amanuntul (+22,7%). Dar si investitiile sunt in crestere, formarea bruta de capital insumand 53,8 miliarde RON (+13,7% fata de aceeasi perioada din 2005). Rata de investitie determinata prin raportarea acesteia la valoarea adaugata bruta din economie a fost de 26,7%. In cadrul formarii brute de capital fix, investitiile reprezinta 90,2% din valoarea totala.
Deficitul contului curent s-a majorat in primele noua luni ca urmare a cresterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri si servicii (19,1%), comparativ cu cel al exporturilor de bunuri si servicii (11,4%), aceasta avand un impact negativ asupra dinamicii.
Sursa: Adevarul, 12 decembrie 2006.'
11.12.2006
-
Aerostar vede un profit de 2,9 mil. euro anul viitor
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARS
___
Constructorul de avioane Aerostar Bacau si-a bugetat pentru 2007 un profit net de 10,17 milioane de lei (2,9 milioane de euro la un curs de 3,45 lei lei/euro - n.red.), mai ridicat cu 73% fata de castigul bugetat pentru acest an.
Managerii companiei se asteapta ca afacerile Aerostar sa atinga 131,5 milioane de lei (38,1 milioane de euro) anul viitor, in crestere cu 34,2% fata de cifra de afaceri pe care compania si-o bugetase pentru anul curent.
Cresterile importante estimate de conducerea Aerostar pentru rezultatele financiare ale anului urmator vin dupa ce societatea a raportat in acest an avansuri substantiale la nivelul profitului si afacerilor, in special ca urmare a unui contract incheiat cu Statul Major al Fortelor Aeriene.
Dupa primele noua luni ale anului, Aerostar avea un profit net de 7,57 milioane de lei (2,1 milioane de euro), aproape dublu fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut. In aceeasi perioada, afacerile companiei au crescut cu 21,3% pana la 80,8 milioane de lei (22,8 milioane de euro).
Contractul cu MApN a fost incheiat pe o perioada de trei ani, valoarea initiala pentru acest an ridicandu-se la 28,7 milioane de lei (peste 8 milioane de euro). La finalul lunii octombrie, Aerostar a anuntat ca valoarea contractului se va suplimenta pentru anul curent cu inca 18,06 milioane de lei (peste 5 milioane de euro). Oficialii Aerostar au estimat valoarea contractelor pentru 2007 si 2008 la 30 de milioane de lei.
Actionarii Aerostar au aprobat bugetul pe 2007 saptamana trecuta, cand au aprobat printre altele si necesarul de credite pentru anul viitor la 14 milioane de lei sau 4 milioane de euro. Compania a stabilit totodata programul de investitii pentru anul viitor la 6,5 milioane de lei.
Aerostar este controlata de societatea Iarom Bucuresti, care detine o participatie de peste 71% in cadrul companiei. Actiunile Aerostar sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 7,95 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 27,15 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 decembrie 2006. -
Mai putine companii se muta de la MEC la AVAS
___
Portofoliul AVAS se va imbogati cu numai 41 de companii aflate in prezent in subordinea Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), potrivit ultimei forme a ordonantei de urgenta care va reglementa acest transfer intre cele doua institutii ale statului.
In ordonanta de urgenta aprobata miercuri de executiv erau trecute 60 de companii. Dupa retragerea PC de la guvernare, Ministerul Economiei a revenit liberalilor.
Autoritatile justifica nece-sitatea transferarii societatilor la AVAS deoarece aceasta Autoritate va efectua notificarile catre Comisia Europeana pri-vind ajutoarele de stat in procesul de privatizare.
In urma transferului de societati, in portofoliul AVAS vor intra nume sonore, cum ar fi de exemplu Petrom. La acestea se adauga distributiile de gaze, energie electrica, Petrotrans, Conpet.
Societatile care asigura functionarea sistemului energetic national si care sunt cuprinse in programul de iarna si monitorizate de Ministerul Economiei pentru realizarea stocurilor de combustibili urmeaza sa ramana in subordinea ministerului de resort pana la finalizarea acestui program si inca o luna dupa aceea.
Companii care nu mai trec la avas
Baita - Stei
C.N. CAF Minvest
C.N. a Huilei
CNMPN Remin
C.N. a Uraniului
Conversmin
Cuprumin - Abrud
Hidroelectrica
Miniera Banat-Anina
Moldomin
MinBucovina-Vatra Dornei
Nuclearelectrica
Romgaz
S. N. a Carbunelui
S. N. a Lignitului Oltenia
S.C. Pentru Inchiderea-Conservarea Minelor SA
Transgaz
Termoelectrica
Transelectrica Bucuresti
Sursa: Evenimentul Zilei, 11 decembrie 2006. -
SIF nu actioneaza solidar in privinta BCR
___
Desi au incercat sa creeze impresia ca in privinta participatiei la BCR vor actiona solidar, cu prima ocazie, societatile de investitii au probat exact contrariul. Societatile de investitii financiare (SIF) Banat-Crisana si Moldova au votat, la adunarea generala a actionarilor, impotriva principiilor planului de integrare si dezvoltare a Bancii Comerciale Romane (BCR), dar acesta a fost aprobat, cu voturile actionarului majoritar, Erste Bank, si a celorlalte trei SIF.
Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor BCR a avut pe ordinea de zi, printre altele, modificarea statutului bancii. Modificarile au fost adoptate cu acordul tuturor SIF, dar si al Erste Bank. Principalele completari vizeaza restrangerea ariei de aplicare a votului cu o majoritate de 75% numai la cateva aspecte importante, precum majorarea capitalului social si fuziunea cu o alta banca si clauzele de protectie a actionarilor minoritari.
Pe ordinea de zi a figurat si un punct privind aprobarea principiilor Programului de Integrare si Dezvoltare (PID) si incetarea activitatii unitatii de implementare a planului de structurare, ca urmare a finalizarii acestuia. Aceasta hotarare a fost aprobata cu 83,97% din voturi, acordate de Erste Bank, SIF Muntenia, SIF Oltenia, SIF Transilvania. Au votat insa impotriva SIF Banat-Crisana, SIF Moldova si unii actionari minoritari.
Planul de dezvoltarea a bancii pentru urmatorii trei ani prevede triplarea profitului net al BCR fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 milioane de euro, la 660 milioane de euro in 2009. De asemenea, planul mai include aspecte legate de extinderea in teritoriu, dezvoltarea de noi produse si perfectionarea personalului. Banca austriaca vizeaza o crestere anuala a profitului net al BCR cu 40% si un avans de 25-30% pe an pentru veniturile nete din dobanzi. De asemenea, Erste Bank prognozeaza majorarea veniturilor nete din comisioane cu 15-20% anual.
Alte decizii aprobate au fost constituirea unor provizioane nedeductibile in valoare de aproximativ 260.000 lei si 7.806 euro pentru cinci litigii, precum si desfiintarea agentiei din localitatea Fundu Moldovei.
Privatizarea BCR a fost finalizata la jumatatea lunii octombrie, cand Erste Bank a virat 3,75 miliarde de euro pentru preluarea institutiei de credit. Din aceasta suma, statul roman a incasat 2,2 miliarde de euro. Erste detine 61,88% din titluri, iar cele cinci SIF controleaza, in pachete aproximativ egale, circa 30% din titluri. Angajatii bancii au in proprietate 8% din actiuni. Activele BCR depasesc 11 miliarde de euro, plasand institutia pe primul loc in topul bancilor din Romania.
Sursa: Curentul, 11 decembrie 2006. -
Companiile straine se bat pe Dafora Medias
Adevarul DAFR
___
Compania de furnizare servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale, Dafora Medias a intrat in atentia fondurilor straine de investitii. Astfel, Julius Baer Investment Management LLC si Julius Baer International Equity Fund au raportat vineri ca detin 25,71% din capitalul social al companiei. Recent, principalul actionar de la Dafora, Gheorghe Calburean, a vandut, pentru 20,4 milioane de lei, circa 24,6% din actiunile companiei. De asemenea, Dafora Group si-a lichidat participatia de 9,45% din capitalul companiei. Valoarea tranzactiei s-a ridicat la 7,8 milioane de lei. In ultima vreme, actiunile Dafora si Condmag au facut obiectul mai multor tranzactii importante, cumparatorii fiind aceleasi fonduri de investitii. Analistii sunt de parere ca se incearca o fuziune intre cele doua companii, pentru crearea unei societati puternice in furnizarea de servicii conexe extractiei de gaze. Dafora Medias a obtinut, pe parcursul primul semestru de activitate din acest an, un profit net de 2,41 milioane de lei, cu 13% mai mult decat nivelul aferent perioadei similare din 2005. Cifra de afaceri a societatii s-a majorat cu 13% in acelasi interval de timp, ajungand la 64,57 milioane de lei. Dafora are un capital social de 3,3 milioane de lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala 0,1 lei.
Sursa: Adevarul, 11 decembrie 2006.
08.12.2006
-
Din valoarea Oltchim s-au evaporat 430 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Valoarea bursiera a Oltchim a scazut de la 475 la 44 de milioane de euro in urma reducerii numarului de actiuni detinute de stat. Participatia statului la Oltchim, companie cu afaceri anuale de circa 500 de milioane de euro, a scazut de la 95,7% la circa 53,2% in urma unei hotarari judecatoresti, care a dispus anularea unei parti din actiunile statului. Statul a reintrat in schimb in posesia unor creante asupra companiei in valoare de circa 95 de milioane de dolari.
Pierderea teoretica din aceasta decizie pe care o inregistreaza statul roman se ridica la circa 358 de milioane de euro, fiind pentru prima data cand minoritarii unei companii listate pe Bursa castiga un proces de asemenea amploare cu statul, actionar majoritar.
Combinatul chimic Oltchim este una dintre cele mai mari companii ramase in proprietatea statului.
In urma diminuarii de circa 11 ori a capitalului social al Oltchim statul detine in prezent, conform datelor de la Registrul Comertului, 53% dintr-o companie care valoreaza pe Bursa 44 de milioane de euro, fata de situatia anterioara cand avea 95% dintr-o companie de 475 de milioane de euro. Pe de alta parte, cotele detinute de minoritari au crescut de la circa 4,3% la 46,8%.
In schimbul reducerii valorii actiunilor statul a reintrat in posesia datoriilor catre Oltchim, in valoare de 95 de milioane de dolari (71 milioane de euro), dar a caror valoare in lei a scazut pe fondul aprecierii leului cu aproximativ 25% in timpul litigiului cu minoritarii, care a durat trei ani.
In 2003, reprezentantii statului au decis majorarea capitalului Oltchim cu datorii ale companiei catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, in valoare de 95 de milioane de dolari pentru a pregati combinatul chimic pentru privatizare, fara a da insa dreptul minoritarilor sa isi mentina cotele detinute in cadrul companiei.
Principalii minoritari, fondul Lindsell administrat de NCH si SIF Oltenia, au protestat vehement si au contestat majorarea in justitie. Judecatorii le-au dat dreptate in primele instante, iar apoi statul a emis un act normativ prin care a permis Oltchim sa nu mai atace hotararile judecatoresti in instantele superioare. Ultima decizie judecatoreasca de anulare a majorarii de capital a ramas astfel definitiva si irevocabila. Structura actionariatului Oltchim de la Registrul Comertului a fost deja modi-ficata, conform situatiei existente inainte de majorare. Presedintele Oltchim nu a putut fi contactat.
In conformitate cu hotararea judecatoreasca, structura actionariatului urmeaza sa fie modificata si la registrul actionarilor societatii. Mai mult, in urma hotararii judecatoresti, administrarea participatiei statului la Oltchim a trecut de la Ministerul Economiei la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, intr-un moment in care partidele din alianta de la guvernare se cearta daca companiile aflate in prezent in administrarea Ministerului Economiei sa ramana la acesta sau sa treaca la AVAS.
Cum judecatorii au dispus 'revenirea la situatia initiala', in structura actionariatului Oltchim apare la Registrul Comertului defuncta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (APAPS), care s-a transformat in AVAS prin comasarea cu AVAB.
'Instanta a dispus revenirea la situatia anterioara, iar majorarea de capital din 2003 a fost radiata. In urma acestei operatiuni la Oltchim vor reveni datoriile de 95 de milioane de dolari catre stat, care au facut obiectul majorarii, dar Oltchim va inregistra in urma operatiunii venituri financiare care se vor situa probabil la 10-15 milioane de dolari pentru ca din 2003 pana acum cursul dolarului a scazut de la 34.000 la 26.000 de lei (vechi - n.red.), chiar daca datoriile se majoreaza cu dobanda LIBOR pe ultimii trei ani pentru a corecta efectele ajutorului de stat nelegal', spune Dan Barbulescu, membru in Consiliul de Administratie al Oltchim din partea SIF Oltenia si a fondului de investitii Lindsell administrat de New Century Holdings. El a tinut sa precizeze ca declaratia acordata ZF nu reprezinta o recomandare de investitie.
Actiunile Oltchim au reactionat ieri destul de timid la anuntul victoriei minoritarilor in razboiul cu statul, in masura in care decizia Oltchim de a renunta la lupta cu minoritarii era cunoscuta. Ultima tranzactie s-a realizat la 0,4560 lei/actiune, in crestere cu 2,7% fata de ziua anterioara.
Oltchim a inregistrat pe primele noua luni ale anului afaceri de 364 milioane de euro, in crestere cu 22%, si un profit de 2,2 milioane de euro, in scadere cu circa 60%.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2006.' -
Trei mari competitori vor sa preia IAR Brasov
Gardianul IARV
___
Apropierea termenului-limita, prognozat pentru data de 14 decembrie a.c., de depunere a ofertelor de participare la procesul de privatizare a societatii IAR Brasov a starnit interesul principalilor producatori mondiali de elicoptere. Astfel, pana in prezent, trei dintre marii competitori (Eurocopter, Bell Helicopters din SUA si Al Quadra Holding din Emiratele Arabe Unite) si-au anuntat intentia de a se inscrie in cursa pentru uzina brasoveana, miza fiind potentialul respectivei societati de a deveni principalul centru regional de mentenanta atat pentru elicopterele militare, cat si pentru cele utilitare. In acest sens, potrivit specialistilor, componenta legata de lucrarile de reparatii, modernizari si intretinere ce pot fi executate de uzina brasoveana reprezinta un sfert din veniturile unui producator de elicoptere. De altfel, din veniturile totale de 9 miliarde de euro inregistrate anul trecut de Eurocopter Romania, care detine 49% din activele IAR, peste 3,2 miliarde de euro a reprezentat serviciile de mentenanta. Astfel, interesul firmei-mama, Eurocopter, in privatizarea IAR este legat de faptul ca prin includerea uzinei in retea va domina piata zonala din Ungaria, Serbia, Bulgaria, portofoliul pentru mentenanta ce s-ar face la Brasov fiind de peste 9.500 de elicoptere.
Pe de alta parte, cei de la Bell Helicopters sunt interesati in achizitionarea IAR din perspectiva asigurarii service-ului pentru elicopterele fortelor americane desfasurate pe teatrele de operatiuni din Orientul Mijlociu, cartea americana urmand a fi jucata pe baza apartenentei autohtone la Alianta Nord-Atlantica. In privinta celui de-al treilea pretendent la IAR, arabii de la Al Quadra, acesta nu se poate lauda cu o traditie deosebita in fabricarea elicopterelor, insa oferta este bazata pe traditia relatiilor diplomatice cu lumea araba. Cat priveste componenta elicopterelor utilitare, producatorii de la Eurocopter si de la Bell Helicopters domina piata mondiala, 75% din aceasta fiind controlata de cei doi, in timp ce, din acest punct de vedere, o cota importanta pe piata regionala este legata de modernizarea si suplimentarea aparatelor de zbor din dotarea politiei de frontiera din Bulgaria si Romania, ce vor trebui sa asigure frontiera estica a UE.
Oricum, rezultatul privatizarii va transforma IAR Brasov in cel mai important centru regional de intretinere a elicopterelor civile si militare.
Sursa: Gardianul, 8 decembrie 2006. -
Negocieri cu scantei pe platforma chimica de la Azomures
Curentul
___
Revendicarile salariale ale sindicalistilor de pe platforma chimica de la Azomures nu sunt pe placul patronatului. Mai mult, se pare ca cererea de majorare a salariilor cu 60-65% a iritat patronatul de la Azomures, sindicalistilor fiindu-le pus in vedere faptul ca o majorare salariala la o asemenea cota ar presupune imediat concedierea colectiva a unui numar semnificativ de angajati ai combinatului, din cei aproximativ 2500, cat reprezinta media personalului angajat de aici. 'Oferta salariala a patronului urmeaza sa ne fie prezentata in 13, dar doamna director (Angela Podina - director de personal la Azomures, n.r.) spunea ca in conditiile actuale de la Azomures este surprinzator sa avem aemenea pretentii. Si a spus ca daca s-ar da o majorare salariala de 50%, in luna urmatoare s-ar face disponibilizari colective', a declarat Maria Dandarau, liderul sindicatului 'Alternativa 2002' de la Azomures, care este de parere ca in cazul in care nu se vor accepta pretentiile sindicalistilor, exista varianta incetarii activitatii combinatului din lipsa de personal deoarece 'angajarile nu reusesc sa acopere nici acum numarul celor care pleaca din combinat'. Maria Dandarau a mai afirmat ca aceasta presiune care se face asupra sindicatului, sa coboare stacheta pretentiilor la capitolul majorari salariale pentru anul viitor, nu se justifica in conditiile in care luna trecuta au fost instituite in unitate o serie de sporuri permanente pentru personalul cu functii de conducere, lucru care a tensionat si mai mult atmosfera pe platforma chimica.
Liderul sindicatului 'Alternativa 2002' de la Azomures a precizat totodata ca saptamana viitoare vor avea loc primele negocieri pe textul noului contract colectiv de munca, dupa ce sindicalistii au trimis patronatului pozitia lor vizavi de proiectul de contract avansat de acesta.
Sursa: Curentul, 8 decembrie 2006.'
07.12.2006
-
OMV: Preferam ca statul sa ramana actionar la Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Austriecii de la OMV spun ca prezenta statului in actionariatul Petrom este benefica pentru companie. Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele si CEO al OMV, actionariatul majoritar al Petrom, a spus ieri ca OMV nu este interesat sa cumpere actiuni Petrom din pachetul statului, ci de mentinerea guvernului Romaniei ca un actionar important al companiei.
Reprezentantii statului in Consiliul de Administratie al OMV nu au luat pozitii publice pana acum in problema scumpirii gazelor inainte de termen. Unul dintre cei doi reprezentanti, Dorinel Mucea, este in acest moment arestat, fiind retinut de judecatori la cererea Parchetului, in dosarul 'Stancev - spionaj in energie'.
Pe langa OMV, cu 51% din actiuni, statul mai detine 31% din actiunile Petrom, Fondul Proprietatea 10%, BERD 2%, restul actiunilor fiind in posesia unor actionari mai mici.
Ruttenstorfer a mai spus ca valoarea Petrom pe Bursa era in 2004 de 2 mld. euro inainte de privatizare si de circa 3 mld. euro in momentul privatizarii, iar acum se situeaza la circa 9 mld. euro 'pentru ca activitatea companiei a fost redresata'.
In acelasi timp, el afirma ca in momentul privatizarii Petrom (2004) era foarte greu de prognozat evolutia pretului titeiului, cum este si acum de altfel.
'Nimeni din aceasta sala nu stie ce se va intampla cu pretul petrolului in urmatorii trei ani. Noi ne asteptam la o descrestere a cotatiei, dar nimeni nu stie cu siguranta ce se va intampla', subliniaza Ruttenstorfer.
OMV spune ca nu are intentia sa vanda Arpechim Pitesti si Doljchim Craiova, active considerate 'mai putin importante' in procesul de integrare a Petrom in OMV.
'Noi am oferit in oferta de privatizare sa preluam Petrom ca o companie integrata, cu tot lantul de activitati - productie, rafinare, ditributie. Este adevarat ca in aceasta operatiune de integrare, sunt active mai importante si active mai putin importante, cum este cazul celor doua mentionate (Arpechim si Doljchim - n.r.).
Contractul de privatizare permite investitorului strategic sa faca externalizari de active, dar este un drept teoretic de vanzare pentru ca nu avem intentia sa vindem niciunul dintre aceste active', a raspuns Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele si CEO al OMV, unei intrebari adresate de Ziarul Financiar.
'Problema Arpechim este ca viitorul sau depinde de cel al Oltchim, caruia ii furnizeaza materia prima si care urmeaza sa intre intr-un proces de privatizare', spune seful OMV, care lasa de inteles ca soarta Arpechim va fi decisa de deznodamantul privatizarii combinatului Oltchim.
'Este adevarat ca ne concentram asupra Petrobrazi, unde vom investi un miliard de euro pana in 2010 pentru a avea cea mai moderna rafinarie din Europa de Sud - Est. Si la Arpechim, pe langa ce am investit deja, vom mai investi inca 100 milioane de euro', mai spune seful OMV.
Contractul de privatizare stipuleaza ca Arpechim Pitesti, Doljchim Craiova si alte unitati nu sunt active de baza si deci ar putea fi vandute pana in 2009, adica in intervalul de cinci ani de la momentul semnarii contractului de privatizare.
'Nu exista nicio clauza in contractul de privatizare al Petrom care sa nu poata fi explicata si sa nu fie in conformitate cu procedurile internationale din domeniul petrolului si gazelor', afirma Ruttenstorfer.
Pe de alta parte, seful OMV afirma ca procesul de reducere a personalului Petrom nu va fi grabit. 'Stiti ca Petrom avea in momentul privatizarii un numar mare de angajati, de circa 50.000 de angajati. Nu vom merge mai departe in ceea ce am promis totdeauna pietelor de capital. Totul este agreat pas cu pas cu sindicatele. Vrem sa avem cea mai eficienta organizare in Petrom pana in 2008, dar in ceea ce priveste reducerea personalului, vom avea nevoie de mai mult de un deceniu, nu vedem de ce trebuie sa ne grabim. Trebuie sa formam oamenii profesional, avem un program de pregatire pentru manageri din Austria, Romania, Pakistan sau Marea Britanie', afirma Ruttenstorfer.
Potrivit acestuia, Petrom si-a redus personalul propriu, dar a creat locuri de munca noi. 'Am transferat oamenii din benzinarii din resursele umane proprii prin schimbarea sistemului de operare al benzinariilor, care au trecut la dealeri. Ei au preluat astfel si angajatii nostri din benzinarii', explica presedintele OMV. In opinia acestuia, privatizarile sunt un subiect fierbinte peste tot in lume.
'Privatizarea Petrom a fost un proces indeaproape monitorizat de catre Uniunea Europeana, Banca Mondiala si Fondul Monetar International', spune seful OMV. 'Niciun euro nu va pleca din tara, iar profiturile pe care Petrom le realizeaza vor fi reinvestite', afirma presedintele OMV.
'Nu voi comenta ce au facut consultantii internationali ai statului roman la privatizare, pentru ca depaseste sfera noastra de competenta. Dar vreau sa spun ca in aprilie 2004, cand noi am depus oferta, toti analistii, bancile de investitii nu se asteptau la o crestere a pretului petrolului, cum s-a produs in ultimii doi ani. Nimeni nu a prognozat aceasta evolutie. De aceea cred ca oferta depusa de OMV in 2004 a corespuns asteptarilor de atunci privind pretul petrolului', sustine seful OMV.
De asemenea, OMV va discuta cu guvernul Romaniei, 'cand acesta este pregatit', modalitatile prin care compania poate reduce povara de pe umerii consumatorilor casnici in ceea ce priveste alinierea pretului la gaze din Romania la cel din UE. Un astfel de fond social va fi administrat de catre guvern.
'Nu va fi vorba de un procent din profitul Petrom, pentru ca nu este un impozit, ci un angajament social al nostru. Ne vom implica in aceasta temperare a pretului gazului catre consumatorii casnici, pentru ca suntem de acord cu guvernul ca nu se poate face majorarea peste noapte, de la 1 ianuarie 2007, pentru ca ar afecta inflatia si intreaga economie. Din cate stim, guvernul Romaniei a cerut o perioada tranzitorie de 3 ani, lucru care a fost comunicat deja la Bruxelles', spune Ruttenstorfer.
In ceea ce priveste discutia despre cine controleaza OMV, Ruttenstorfer afirma ca nu este posibil ca alta companie sa controleze OMV, un pachet de 49,5% fiind detinut de statul austriac si o companie de investitii din Abu Dhabi, alte actiuni fiind detinute de investitori din SUA, Marea Britanie sau din alte tari din Occident.
OMV va investi 3 mld. euro pana in 2010 in Petrom, mai mult decat dublu fata de cat s-a angajat in momentul privatizarii. Petrom, sub mandatul OMV, se va implica in siguranta energetica a Romaniei. 'Daca Romania produce mai mult, independenta energetica va creste. Noi vom investi prin Petrom 1,5 mld. euro in urmatorii trei ani pentru a stopa declinul si a creste productia de la circa 200.000 de barili pe zi la 210.000 de barili pe zi.
Insa, in momentul de fata, nu te poti baza numai pe resursele interne, iar Petrom trebuie sa mearga pe pietele internationale pentru a asigura securitatea energetica a Romaniei', spune Ruttenstorfer, care ocupa si pozitia de presedinte al CA Petrom. Printre proiectele internationale vizate se numara construirea gazoductului Nabucco, proiect de 5 mld. euro, care va asigura alimentarea cu gaz din Azerbaidjan si alte state din zona Marii Caspice.
'Pe langa Nabucco, o a doua dimensiune internationala o va reprezenta expansiunea Petrom in zona Marii Negre si a Marii Caspice. Petrom nu are operatiuni numai in Romania, ci si in Bulgaria, Serbia, Moldova, Kazahstan, precum si in Rusia', spune presedintele OMV.
Planurile Petrom in Romania mai vizeaza printre altele proiectul de investitii in construirea unei termocentrale. 'Nu am luat inca o hotarare. Vom face un studiu de fezabilitate pentru o termocentrala de 800 MW. Petrom are nevoie cam de 40% din aceasta capacitate pentru consumul propriu, iar restul vom vinde pe piata. Nu vrem sa devenim un jucator insa pe piata energiei', afirma seful OMV.
In ceea ce priveste rentabilitatea diviziei de gaze a Petrom, aceasta va inregistra 'un minus de 40 mil. euro in acest an' si previziunile indica faptul ca nici anul viitor situatia nu se va imbunatati.
Referitor la relatiile sale cu Dorinel Mucea, arestat in dosarul privatizarilor din energie, Ruttenstorfer a declarat ca 'nu doresc sa comentez. Dl. Mucea a raspuns in timpul procesului de privatizare de anumite proceduri si a fost in Consiliul de administratie al Petrom ca reprezentant al statului'. In ceea ce priveste relatia cu Stamen Stancev, arestat si el in acelasi dosar, Ruttenstorfer spune ca 'suntem compania cu cea mai rapida dezvoltare din regiune si este normal sa cunoastem din aceasta postura mii de oameni de afaceri. Da, il cunosc pe Stancev'.
Pe de alta parte, OMV nu este in niciun fel implicata in afacerea actiunilor Petrom catre salariati. 'Nu suntem nici vanzatorul, este statul roman in acest caz, nici cumparatorul si nu suntem nici banca. Nu avem absolut nicio implicare in aceasta afacere', a precizat Ruttenstorfer.
Pozitia OMV
OMV nu are intentia de a vinde Arpechim Pitesti sau Dolj Craiova
Viitorul Arpechim depinde de cel al Oltchim (neprivatizat), caruia ii furnizeaza materia prima
OMV va investi 1 mld. euro la Petrobrazi pana in 2010
Reducerea personalului la Petrom se va intinde pe un deceniu
Reorganizarea managementului Petrom se va face pana in 2008
Oferta din 2004 a corespuns preturilor petrolului de atunci (25 $ barilul, fata de 60 $ acum)
OMV va contribui la un fond social care sa compenseze scumpirea gazului pentru persoanele fizice
Divizia de gaze a Petrom termina 2006 cu un minus de 40 mil. euro
Strategia Petrom este de expansiune in zona Marii Negre si a Marii Caspice
Petrom va investi 1,5 mld. euro in urmatorii trei ani pentru a majora productia zilnica de titei de la 200.000 barili la 210.000 barili.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 decembrie 2006.' -
Piata farmaceutica, vanzari de 1,39 de miliarde de lei in trimestrul al treilea
___
In al treilea trimestru al anului in curs, piata farmaceutica din Romania a crescut la 1,39 miliarde de lei, confirmand tendinta de majorare a pietei totale, care a avansat cu 17,9% fata de cresterea de 14,5% inregistrata la sfarsitul trimestrului precedent. Evolutia pietei farma din Q3 marcheaza astfel traversarea cu succes a momentului dificil de la inceputul anului 2006, potrivit companiei de cercetare de piata Cegedim.
Motorul cresterii pietei a fost retailul, adica vanzarile prin farmacii, pentru ca pe segmentul vanzarilor din spitale, avansul sa fie nesemnificativ. Astfel, consumul prin intermediul farmaciilor a inregistrat in al treilea trimestru un nivel de crestere de +23,2%, atingand un prag de 1,1 milioane de lei, in timp ce consumul pe segmentul spitalelor a consemnat o crestere usoara, de 2,2%, totalizand 286,1 milioane de lei.
Pe segmente, produsele cu prescriptie medicala au crescut cu 22,9%, asemanator cu cele fara prescriptie medicala (24,0%).
GlaxoSmithKline conduce piata
Studiul firmei Cegedim prezinta si un clasament al companiilor farmaceutice din Romania, in care pe primul loc se afla compania britanica GlaxoSmithKline, cu vanzari ce totalizeaza 107,3 milioane de lei si cu o cota de piata de 8,3%. Pe locul secund se afla elvetienii de la Hoffman-La Roche, care au consemnat vanzari de 102,7 de milioane de lei, cu o cota de piata de 6,9%. Pe pozitia a treia se pozitioneaza Sanofi-Aventis, care au vandut, in trimestrul al treilea, produse de 85,6 milioane de lei, cu o cota de piata de 6,3%
Urmeaza indeaproape o alta firma elvetiana, Novartis, care a avut vanzari de 88 de milioane de lei, cu o cota de piata de 6,2%.
Pozitia a cincea este ocupata de americanii de la Pfizer, care au inregistrat vanzari de 82,3 milioane de lei si o cota de piata de 6,1%.
Intre primii 10 din topul firmei Cegedim se gasesc si trei actuali sau fosti producatori romani. Zentiva (fosta Sicomed Bucuresti) se afla pe locul al saselea, cu vanzari de 77,8 milioane de lei, iar pe opt se gaseste Terapia-Ranbaxy (fosta Terapia Cluj-Napoca), cu 60,9 de milioane de lei, in timp ce Antibiotice Iasi ocupa a noua pozitie, cu 44,3 de milioane de lei din vanzari si o cota de 3,2%.
La inceputul lunii noiembrie, Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi, companie care se afla in proces de privatizare, declara ca producatorul de produse farmaceutice are in plan demararea unui program de dezvoltare care necesita investitii de circa 25 de milioane de euro, pana la sfarsitul anului 2010. Prin demararea programului de investitii, dar si prin extinderea vanzarilor pe piata din Statele Unite ale Americii, producatorul farmaceutic Antibiotice Iasi vizeaza o dublare a profitului pana in anul 2010. Totodata, preciza Nani, cota de piata a Antibiotice ar fi de 3,5%, iar pana in 2010, aceasta ar uma sa se majoreze cu 1%.
Ritm de crestere al pietei farma, +20%
Pentru sfarsitului anului 2006, Cegedim estimeaza o usoara depasire a performantei anului trecut (aproximativ +20%, fata de +18,1%), datorata cresterii semnificative a segmentului de retail si recuperarii segmentului de spital. Firma de cercetare precizeaza ca este putin probabil ca ritmul actual de crestere sa se mentina, tinand cont de toate dificultatile actuale, insa estimeaza o crestere, in continuare, a pietei farmaceutice, cu o rata anuala intre 10-15%.
In opinia lui Dan Zaharescu, director executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente, ritmul de crestere al pietei farmaceutice din Romania, evaluat realist, s-ar afla in jurul a 20% pe an, cu o varianta optimista de 25%, si una pesimista de 15%.
Zaharescu preciza recent ca aceasta crestere va fi influentata in mod hotarator de marimea fondurilor alocate de Ministerul Sanatatii Publice si de asigurarea unui coeficient ridicat de colectare a contributiilor asiguratilor la fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Oficalul ARPIM estima ca piata medicamentelor se va situa, in 2006, la circa 1,5 miliarde de euro. Anul trecut piata farmaceutica din Romania a inregistrat un avans de 18 procente, cumuland 1,27 miliarde de euro, potrivit datelor Cegedim. In 2004, vanzarile de produse cu prescriptie in farmacii si nivelul cursului de schimb au favorizat avansul pietei medicamentelor din Romania cu 28,1%, pana la 960,6 milioane de euro.
Sursa: Curierul National, 7 decembrie 2006.
Pagina