18.08.2005
-
Statul a retras sprijinul pentru exportatori, fara a gasi alternative
Gardianul
___
Exportatorii nu mai primesc bonificati de dobanda de la Eximbank din luna iulie, deoarece acestea au fost considerate ajutoare de stat. 'In luna iunie am primit documentul de la Consiliul Concurentei. Acesta a fost analizat in cadrul Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, iar din iulie nu s-au mai acordat bonificatii de dobanda. Erau in prelucrare circa 250 de cererei ale exportatori care au fost returnate acestora', ne-a declarat ministrul delegat pentru activitatea de comert a Ministrerului Economiei si Comertului (MEC), Iuliu Winkler. 'Va trebuie sa gasim altceva pentru a sprijini exportatorii', a adaugat Winkler. Cu toate acestea el nu a putut preciza ce gen de masuri ar putea fi 'gasite'.
Pe de alta parte, oficialul MEC a mai spus ca a fost prelungita cat mai mult perioada in care a fost acordata bonificatia de dobanda de catre Eximbank, respectiv ca nu se va renunta la celelalte instrumente care sunt utilizate in prezent pentru a sprijini exportatorii.
Potrivit oficialilor Eximbank, bonificatile de dobanda acordate in acest an pentru sustinerea exporturilor au totalizat 15 milioane RON. Potrivit legii bugetului de stat, pentru sustinerea exporturilor s-a prevazut o suma globala de 343 milioane RON destinate acordarii bonificatiilor de dobanda, asigurarii si reasigurarii creditelor de export, a garantiilor de export, respectiv pentru reasigurarea investitiilor romane in strainatate.
In acelasi timp, in primele sase luni ale anului fondurile destinate sustinerii exporturilor au fost utilizate in proportie de 85% comparativ cu numai 53% in perioada similara din 2004, a precizat Winkler.
Exporturile se pot diminua drastic
Efectele deprecierii euro se reflecta in evolutia exporturilor in sase luni, a apreciat ministrul delegat pentru activitatea de comert. In consecinta, in ultimele sase luni ale anului exporturile Romaniei pot inregistra scaderi drastice avand in vedere ca in urmatoarele luni se vor face simtite efectele aprecierii leului. In primele sase luni ale anului cresterile lunare ale exporturilor au fost 'remarcabile', fiind inregistrate chiar valori record ale exporturilor – 1,9 miliarde euro in martie. Importurile s-au majorat insa intr-un ritm superior cresterii exporturilor, iar analistii estimeaza pentru acest an un deficit de aproximativ sapte miliarde de euro.
Sursa: Gardianul, 18 august 2005.' -
Washington Post: Cazul Rompetrol, subiect in presa americana
Evenimentul Zilei RRC
___
Cazul „Rompetrol” a ajuns din nou in presa americana, cotidianul „Washington Post” dedicand un amplu articol prezentarii lui Phil Stephenson, directorul executiv al Rompetrol, de origine americana. Managerul a atras atentia presei internationale dupa ce, in luna mai, impotriva conducerii Rompetrol a fost deschisa o investigatie pentru fraudarea statului roman.
Potrivit articolului din „Washington Post”, intitulat „Avere din petrol, ingradita de birocratie”, Stephenson a vizitat luna trecuta Washingtonul, intalnindu-se cu prieteni actuali sau fosti functionari ai guvernului. Stephenson a profitat de ocazie pentru a se intalni si cu ziaristii americani, dorind astfel sa atraga atentia internationala asupra cazului „Rompetrol”. Obiectivul: incercarea de „a-i determina pe procurori sa faca ceea ce trebuie si sa termine cu aceasta investigatie inscenata”, a spus Stephenson, citat de „Washington Post”.
Cotidianul american prezinta, de asemenea, si exprientele lui Stephenson din cei 13 ani de relatii cu Romania.
La inceputul anilor ‘90, Stephenson a pus bazele unui fond de investitii in spatele caruia se aflau fosti oficiali americani si fonduri de investitii. Printre acestia - fostul ambasador al SUA in Germania, Richard Burt si Ed Rogers, oficial la Casei Albe in timpul administratiei lui Bush senior. Relatiile dintre cei doi si Stephenson nu s-au racit nici acum, Burt si Rogers administrand o firma de lobby care lucreaza pentru Rompetrol. Colaborarea Patriciu - Stephenson dateaza din 1997, cand Burt le-a facut cunostinta celor doi. In 2000, Stephenson a investit 3 milioane de dolari in actiuni Rompetrol. In 2001, a renuntat la fondul de investitii pentru a veni la Rompetrol. S-a mutat la Bucuresti in decembrie 2001. Despre el se spune ca ar fi cel mai bine platit manager din Romania. In CV-ul sau apare Facultatea de Drept de la Harvard in dreptul studiilor si apoi un post de 18 luni in cadrul Departamentului de Trezorerie al SUA (echivalentul Ministerului de Finante).
Sursa: 18 august 2005. -
Afacerile Artrom Slatina s-au dublat
Curierul National ART
___
Cifra de afaceri a producatorului de tevi Artrom Slatina a avansat in primele sase luni ale anului cu peste 100 milioane lei fata de perioada similara a anului trecut, pana la 188 milioane lei (51,3 milioane euro), aducand compania mai aproape de tinta de crestere cu 51% a veniturilor anuale.
Societatea a inregistrat venituri totale de 198 milioane de lei (54,1 milioane de euro) si cheltuieli de putin peste 190 de milioane de lei. Profitul net a fost de 28 de ori mai mare fata de cel din perioada similara a anului trecut, ajungand la 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro). In primele sase luni ale anului trecut, Artrom a contabilizat venituri totale de 95,6 milioane de lei (23,5 milioane de euro) si cheltuieli de 92,2 milioane de lei, rezultand un profit net de peste 390.000 de lei (98.000 de euro).
Sursa: Curierul National, 18 august 2005. -
AVAS a reziliat 28 de contracte de privatizare
Averea
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a reziliat, de la 1 ianuarie 2005 pana in prezent, 28 de contracte de vanzare-cumparare actiuni incheiate intre AVAS si diverse persoane fizice sau juridice. Deciza Autoritatii vine dupa epuizarea de catre institutie a tuturor metodelor prevazute de cadrul legislativ in domeniul postprivatizarii prin care aceste contracte mai puteau fi mentinute in vigoare, informeaza un comunicat AVAS.
La toate cele 28 de societati comerciale, statul, prin AVAS, s-a reinscris ca actionar si va decide, dupa realizarea unei analize economico - financiare complexe, asupra strategiei ce va fi adoptata pentru trecerea in proprietate privata a acestor pachete de actiuni.Dintre cele 28 de contracte reziliate, 12 au vizat vanzari de pachete majoritare, restul de 16 fiind incheiate pentru pachete minoritare. Cele mai multe dintre contractele reziliate (13) au fost semnate cu
PAS-ul din societatile respective (Lactovil Valcea, Agromec Oradea, Semtest Iasi etc), sapte contracte au fost semnate cu persoane fizice (Terom Iasi, Agricola Botosani etc) si opt cu alte persoane juridice (Nitramonia S.A. Brasov, Comat S.A. Neamt etc).
Motivul acestor rezilieri a fost nerespectarea de catre cumparator a clauzelor contractuale asumate prin contractul de vanzare-cumparare de actiuni. 'AVAS, in contextul inaspririi legislatiei privind controlul si monitorizarea postprivatizare, a refuzat prelungirea nejustificata a contractelor de privatizare, fiind hotarat sa aplice prevederile legale in vederea insanatosirii mediului economic romanesc si a cresterii competitivitatii in piata', asigura comunicatul.
Sursa: AVerea, 17 august 2005.'
17.08.2005
-
Uzinexport s-a mai redresat in trimestrul doi
ZF RO - FONDURI MUTUALE UZIN
___
Compania de comert exterior Uzinexport Bucuresti a obtinut in primul semestru un profit net de 0,11 milioane de euro (0,4 milioane de lei), in scadere cu 59% fata de profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut. In primele sase luni ale anului, Uzinexport a realizat o cifra de afaceri de 1,05 milioane de euro, in crestere in euro cu 2% datorita aprecierii leului fata de moneda unica europeana, dar in scadere in lei cu 8%.
Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii suplimentare pe marginea acestor rezultate. Chiar daca profitul raportat de Uzinexport este mai slab decat cel inregistrat in primul semestru din 2004, compania a reusit totusi o imbunatatire destul de importanta a rezultatelor pe parcursul trimestrului al doilea in conditiile in care la finalul primelor trei luni ale anului societatea obtinuse un profit net de doar 8.000 de euro la o cifra de afaceri de 0,6 milioane de euro.
Datorita participatiilor tot mai multe detinute la alte companii, Uzinexport a devenit in ultimii ani mai degraba un vehicul de investitii decat o companie de comert, societatea aflandu-se in centrul grupului de companii Uzin.
Din grupul Uzin mai fac parte companiile Iprolam, Uzinengeneering, Ptetrolam Commet si Hidrojet, care activeaza in proiectare, consultanta si productie de echipamente industriale, obiectul principal al Uzinexport fiind comertul exterior cu echipamente industriale. Uzinexport mai este actionar minoritar si la trei banci, Finansbank, Banca Tiriac si Banca Romaneasca. Cel mai important actionar al Uzinexport este grupul Uzin International, cu o participatie de 20,7%. Un alt actionar important al acestei companii este fondul de investitii elvetian Hyposwiss, care detine 8,8% din actiuni.
Titlurile Uzinexport sunt listate la Bursa Electronica RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la 0,69 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 2,8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 august 2005.
-
Sindicalistii Azomures, sfatuiti sa renunte la majorarile salariale
Curierul National
___
In calitate de actionar minoritar, AVAS recomanda sindicatului din Azomures sa renunte la majorarea salariala de 9,5 la suta, prevazuta in contractul colectiv pe ramura. In replica, reprezentantii salariatilor producatorului de ingrasaminte chimice de la Targu-Mures, spun ca majorarea salariala nu este subiect de negociere. Pe de alta parte, intr-un raport prezentat de AGA, amanarea concedierilor colective dupa sfarsitul acestui an va duce la pierderi pentru actionari de circa 2,4 milioane de dolari pe luna.
Dupa patru ore de discutii cu patronatul combinatului, vicepresedintele pe probleme de privatizare al AVAS, Gyerko Laszlo, a declarat ca in ceea ce priveste inchiderea combinatului, nu exista o solutie viabila, ci doar una de compromis. 'Am analizat respectarea contractului de privatizare si totul este in regula. Pe de alta parte, patronatul de la Azomures a cerut subventionarea pretului la gaz, ceea ce nu este posibil, pentru ca Romania este in pragul aderarii la UE si nu isi poate permite asa ceva. O alta posibila solutie indicata de patronat ar fi sa se renunte la majorarea salariala de 9,5 la suta, invocandu-se faptul ca media salariala in Azomures este mai mare decat in combinate identice', a declarat reprezentantul AVAS. El a spus ca AVAS s-a implicat in aceasta problema in calitate de actionar minoritar - pentru ca mai detine doar 7,5 la suta din actiuni - si de mediator. 'Eu personal recomand sindicatului sa analizeze si sa ia o decizie. Trebuie sa vorbim si cu sindicatele, in zilele urmatoare urmeaza sa ne intalnim si cu dansii si cu conducerea CNSLR-Fratia, la care sindicatul reprezentativ din Azomures, Alternativa 2002, este afiliat, sa vedem si opinia dansilor', a mai spus vicepresedintele pe probleme de privatizare al AVAS.
In replica, liderul de sindicat din Azomures, Maria Dandarau, sustine ca majorarea salariala de 9,5 la suta nu este subiect de negociere, ci un drept prevazut in CCM pe ramura. 'Este o problema fals pusa din start. Si daca ar renunta sindicatul, oricare dintre salariati poate solicita recunoasterea acestui drept in instanta', a declarat Maria Dandarau.
Presedintele sindicatului din combinat s-a declarat dispus sa discute cu AVAS, insa spune ca din datele pe care le detine incepe sa creada ca patronatul a practicat 'un dublu santaj'. 'In Consiliul de Administratie am intrebat patronul daca renuntarea la majorarea de 9,5 la suta ar rezolva problema si ne-a raspuns ca nu gazul este marea problema. Cred ca a practicat un dublu santaj: fata de salariat si fata de stat' a declarat Dandarau.
Intr-un raport intocmit de Consiliul de Administratie al combinatului se arata ca amanarea concedierilor colective la Azomures va genera pierderi foarte mari. CA a informat actionarii combinatului ca majorarea salariala de 9,5 la suta prevazuta de Contractul Colectiv de Munca pe ramura si solicitata de angajati inclusiv in instanta este de natura sa schimbe bugetul de venituri si cheltuieli, astfel ca la sfarsitul anului financiar 2005, in locul unui profit estimat de 23,8 miliarde lei, societatea va inregistra o pierdere de 14,3 miliarde lei.
In raport se recomanda drept 'cea mai prudenta decizie” incetarea activitatii de productie la Azomures pe o perioada nelimitata si punerea in aplicare a procedurii concedierii colective a intregului personal, care sa fie finalizata pana la sfarsitul lunii decembrie 2005. 'Aceasta inseamna oprirea partiala a productiei incepand cu luna noiembrie 2005.
Este foarte important ca programul de concediere colectiva sa fie pus in aplicare de indata, deoarece daca pretul gazului metan de import va creste pana la 180 dolari/mia metri cubi incepand cu ianuarie 2006, oricum Azomures va trebui sa-si inceteze productia in orice caz, prin amanarea concedierii colective dupa data propusa, corelat cu acordarea cresterii salariale impuse de ramura, actionarii societatii vor pierde circa 2,4 milioane dolari in fiecare luna de intarziere a finalizarii concedierii colective”, se mai precizeaza in raport.
Sursa: Curierul National, 17 august 2005.' -
Fondurile de investitii asalteaza Romania
Averea
___
Aproape o treime din banii fiecarui fond nou de investitii pregatit sa finanteze afaceri in zona central si est-europeana se indreapta catre Romania, spun analistii.
Fiecare nou fond de investitii dedicat tarilor din Europa Centrala si de Est are la dispozitie circa 100-300 de milioane de euro. Intre 10% si 30% in medie dintr-un asemenea fond, strans de la cei mai mari finantatori ai lumii, fonduri de pensii private occidentale sau investitori privati, pot reveni Romaniei. De la inceputul anului, cel putin 11 astfel de fonduri si-au anuntat prezenta pe piata romaneasca. Ele 'ruleaza' peste doua miliarde de euro. Romania a primit investitii de circa 600-700 de milioane de euro in perioada 1990-2004 din partea unor fonduri private inchise din Occident.
In plus, va primi parte importanta din noile fonduri constituite sau in curs de 'capitalizare', efectul bulgarelui de zapada atragand tot mai multi investitori. 'Interesul pentru aceasta zona este logic, tinand cont de ratele mari de crestere, aproape duble fata de ratele de crestere inregistrate in Europa de Vest.
Dupa integrarea Poloniei in Uniunea Europeana, Romania este acum cea mai mare tara din Europa de Est si, de aceea, piata cea mai interesanta din punct de vedere al investitiilor', spune Robert Luke, director managerial al companiei GED Capital Development.
Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei va creste cu peste 5%, ritm pe care economia il va sustine si in urmatorii cinci ani, potrivit declaratiilor recente al guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu. Totodata, marja de profit a zonei central si est-europene este foarte mare- urcand pana la 40% anual, spun managerii unor fonduri. Romania se inscrie in tendinta de crestere economica a estului european, care devanseaza Occidentul. Totodata, in urma aderarii Poloniei, Romania a ramas cea mai mare tara din afara Uniunii Europene, si, in consecinta, zona cu cel mai mare potential. Bani sunt, ramane de vazut in ce masura vom reusi sa ii atragem.
Sursa: Averea, 17 august 2005.'
16.08.2005
-
Listarea Flamingo a costat aproape 700.000 de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Listarea la Bursa de Valori a holdingului IT&C Flamingo International a costat aproape 700.000 de euro, cea mai mare parte a cheltuielilor reprezentand comisionul de intermediere al societatilor de brokeraj care au intermediat oferta si onorariile avocatilor. Compania a reusit sa atraga 12,5 milioane de euro in cadrul ofertei publice prin care s-a listat la Bursa, costurile reprezentand 5,6% din suma atrasa.
'Oferta publica si listarea au costat undeva intre 600.000 si 700.000 de euro, si au inclus cheltuielile cu marketingul si publicitatea, comisioanele brokerilor si onorariile avocatilor, si taxa platita catre CNVM', spune Dragos Simion, membru in consiliul de administratie al holdingului IT&C. Oferta a fost intermediata de un sindicat de intermediere format din Raiffeisen Capital & Investment si ING Securities. Oferta publica a Flamingo a fost insotita de o campanie publicitara puternica atat in presa, cat si pe televiziuni.
Aproximativ 10% din cheltuielile ocazionate de oferta au reprezentat taxele platite CNVM, care incaseaza de la cei care vand actiuni in cadrul unor oferte publice de vanzare o cota de 0,5% din valoare ofertei. CNVM a incasat astfel peste 60.000 de euro. Din suma platita de Flamingo pentru listare doar 200.000 de euro au fost trecuti pe cheltuieli la finalul primului semestru, restul urmand sa fie inregistrati la cheltuieli pe semestrul al doilea.
Flamingo a anuntat pe primele sase luni incasari totale de 30,9 milioane de euro, cu 20% mai mari decat in aceeasi perioada a anului trecut si un profit net de 1,2 miliarde de lei (33.000 de euro), spre deosebire de pierderile inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut (circa 17.000 de euro). Pierderea operationala a companiei se cifreaza la 23,3 miliarde de lei (600.000 de euro), un pic mai redusa fata de anul trecut (25,1 miliarde lei), reiese din datele comunicate la Bursa, conform rezultatelor consolidate. Capitalizarea bursiera a Flamingo se ridica in prezent la 61 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 august 2005.
' -
Statul vinde actiunile RomTelecom prin bursa
Gardianul
___
Statul va vinde pachetul de actiuni reprezentand 45,99% din capitalul pe care-l mai detine la RomTelecom prin intermediul unei oferte publice initiale pe piata externa adresata investitorilor institutionali. Operatiunea va fi acompaniata de listarea la bursa internationala si Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Pana atunci, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) solicita bancilor de investitii de reputatie internationala sa depuna, pana la 25 august, scrisori de interes pentru acordarea de servicii de consultanta financiara in vederea finalizarii privatizarii companiei, informeaza institutia.
Dupa primirea scrisorilor de interes si evaluarea acestora de catre MCTI, candidatii vor fi notificati asupra rezultatelor precalificarii, iar firmele aflate pe lista scurta vor fi invitate sa intre in posesia cererii de oferta.
Sursa: Gardianul, 16 august 2005. -
Azomures vrea gaz metan la un pret de 132 USD/1.000 mc
Averea
___
Subventionarea pretului la gaz metan este principala revendicare pe care turcii de la Azomures o au fata de statul roman, cerand astfel conditii preferentiale cu parfum de ajutor de stat. Ei se tem ca liberalizarea pretului la gaz de la 1 ianuarie 2006, le va da inapoi afacerile. Ei cer, in principal, ca Ministerul Economiei sa realizeze un acord, ca si cel prevazut in acest an, prin care producatorii de ingrasaminte chimice sa beneficieze de un pret mai mic decat cel al pietei pentru gazul metan. Turcii au mai cerut, intr-un document trimis de Consiliul de Administratie Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), ca angajatii sa faca sacrificii salariale pentru a nu inchide combinatul.
Turcii au obtinut, printr-un acord semnat de Ministerul Economiei, un pret preferential la gaze pentru producatorii de ingrasaminte chimice in 2005. Au primit promisiunea ca pentru trimestrele II-III-IV ale acestui an sa plateasca un pret mediu de 132 USD/1.000 metri cubi. Ministrul Codrut Seres a exprimat clar ca de la 1 ianuarie 2006 furnizorii de gaz din Romania vor avea deplina libertate pentru fixarea pretului la gaz metan. Turcii spun, intr-un material discutat in AGA, ca ministrul Codrut Seres ar fi estimat ca pretul gazului metan din import va ajunge la 180 USD/1.000 metri cubi de gaz, lucru considerat neprofitabil de cei de la Transworld Fertilizers Holding S.A.
Actualmente Azomures plateste un tarif de 124 USD/1.000 metri cubi pentru gazul metan, care va fi marit din august la 129 USD/1.000 metri cubi. 'Daca pretul gazului metan din import creste pana la 180 USD/1.000 metri cubi, incepand cu ianuarie 2006, oricum Azomures va trebui sa-si inceteze productia', se arata in materialul inaintat AGA.
Patronii de la Azomures au primit sprijin pentru lobby-ul lor pe langa guvern de la autoritatile locale din Mures.
Salariile reprezinta o alta problema care trebuie rezolvata la Azomures. Turcii se opun si majorarii salariale: ei spun ca de la un profit estimat de 23,8 miliarde lei, cresterea de 9,5% prevazuta de contractul colectiv de munca va duce la pierderi de circa 14,2 miliarde lei. Cei de la Transworld Fertilizers Holding S.A. se tem ca instanta va apoba cererea sindicatelor de marire a salariului si de aceea forteaza concedierea colectiva pana in luna decembrie a acestui an.
'Prin amanarea concedierii colective dupa data propusa, corelat cu acordarea cresterii salariale impuse de ramura, actionarii societatii vor pierde circa 2,4 milioane USD, pe fiecare luna de intarziere a finalizarii concedierii colective.
Vandut pe 12 milioane de dolari
Combinatul a fost vandut pe 24 decembrie 1997, pentru suma de 384.554.930.400 lei (circa 48 milioane dolari). Turcii de la Transworld Fertilizers Holding S.A. au cumparat astfel 50,998% din actiunile combinatului de la Azomures. Nu toti banii au intrat in buzunarele statului roman. 60% din suma (28,8 milioane dolari) s-a intors (conform Legii 55/ 1995) la Azomures, pentru plata datoriilor combinatului catre terti. Turcii se angajau ca in perioada 1998-2001 sa investeasca in combinat 215.470.000.000 lei (26,9 milioane dolari la cursul de schimb de la efectuarea tranzactiei). 'Turcii trebuiau sa plateasca banii pana in 18 martie 1998, altfel contractul de privatizare era lovit de nulitate', ne spune liderul sindical de la Azomures, Maria Dandarau. Cei de la Transworld Fertilizers Holding S.A. nu au platit, intre ei si FPS incheindu-se cinci acte aditionale ce modifica contractul de privatizare. De abia ultimul incheiat pe 14 iulie reuseste sa clarifice lucrurile. Turcii nu mai cumpara cei 51% din actiunile Azomures, ci doar 35,315% la un pret de 266.293.800.000 lei (30 milioane dolari), din care 60%,18 milioane, se reintorc la stat. Investitiile prevazute scad la 17 milioane de dolari. Ulterior, prin majorari de capital Transworld Fertilizers Holding S.A.va ajunge actionar majoritar la Azomures.
Sursa: Averea, 16 august 2005.'
Pagina