01.09.2005
-
Pretul BCR ar putea sari de 3 miliarde de euro
Cotidianul EBS
___
In vreme ce Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) era ieri in asteptarea primei liste cu pretendenti, analistii vehiculeaza sume record ca pret de achizitie pentru BCR.
Numele mari ramase in competitie pentru pachetul vindut de AVAS la Banca Comerciala Romana ii fac pe analisti sa creada ca tranzactia se va incheia foarte avantajos pentru statul roman.
Competitie banoasa
Banca Comerciala Romana va fi vinduta cu mult peste valoarea ei reala, apreciaza expertii. Interesul crescut al mai multor ofertanti fata de cea mai mare banca romaneasca scoasa la vinzare va propulsa pretul peste limita de 3 miliarde de euro stabilita ca valoare momentana - sustine „Deutsche Welle“.
Potrivit declaratiilor lui Codrut Pascu, reprezentant al Roland Berger in Romania, lista ofertantilor - care cuprinde multe banci importante - va atrage un pret final majorat.
Printre cei care s–au inscris in cursa se numara Deutsche Bank, austriecii de la Erste Bank, portughezii de la Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, KBC si BNP Paribas.
Negociere profitabila
BCR este cea mai mare banca a tarii, cu o valoare a activelor care depaseste 6 miliarde de euro. BCR este, de asemenea, una dintre cele mai mari banci din Europa de sud-est.
Statul va negocia privatizarea BCR cu primii doi investitori care depun cele mai bune oferte pentru achizitionarea institutiei.
Metoda negocierii cu selectie de oferte instituie un sistem care urmareste mentinerea competitiei pe toata durata procesului de privatizare a BCR si, implicit, vinzarea bancii la un pret cit mai bun.
Prin selectarea a doi ofertanti cu care se vor desfasura negocierile, acestia vor trebui sa concureze intre ei pentru aducerea ofertelor initiale la un nivel superior.
Sursa: Cotidianul, 1 septembrie 2005.
31.08.2005
-
Gregory's Romania va fi listat la Bursa electronica RASDAQ
Curierul National
___
Compania Gregory's Romania, care opereaza o retea de restaurante tip fast-food, va incepe in curand procedura de listare la Bursa electronica RASDAQ, primul pas fiind aprobarea prospectului de emisiune a unei oferte publice initiale de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Directorul financiar al companiei, Adrian Bucica, a declarat, ieri, ca prospectul urmeaza sa fie depus la CNVM si intr-un termen cat mai scurt de la aprobare va fi lansata o oferta publica initiala. Aceasta va fi operata pe platforma Bursei de Valori Bucuresti si va fi intermediata de societatea de brokeraj IEBA Trust. Tranzactionarea ulterioara a titlurilor nou emise va fi derulata prin intermediul RASDAQ. 'In urma raportului evaluatorului se va decide pretul de emisiune astfel incat actiunile sa fie atractive in momentul ofertei publice, dar sa permita si o crestere ulterioara listarii. Valoarea nominala este de 1.000 lei vechi (0,1 RON) si se vor emite 32 de milioane de actiuni', a adaugat Bucica. O data cu listarea la Bursa, compania va face un pas important in dezvoltarea organizationala. Oficialul companiei a explicat ca principalele avantaje ale listarii sunt obtinerea de fonduri prin piata de capital si completarea resurselor atrase de la banci si de firme de leasing, cresterea alternativelor de finantare, obtinerea unei valori de piata a companiei si cresterea capitalului de imagine.
Atragerea de fonduri de pe piata de capital va ajuta compania in realizarea planurilor de extindere pe piata romaneasca. In prezent, Gregory’s Romania are 10 restaurante in zone centrale si de birouri. Anul acesta compania a deschis deja doua unitati in Bucuresti si sunt preconizate alte doua locatii noi. Investitia intr-un restaurant Gregory's variaza intre 65.000 si 150.000 de euro, in functie de suprafata, starea locatiei (utilitati, climatizare, structura de rezistenta). In acelasi timp, compania investeste si in dezvoltarea portofoliului de produse. Extinderea lantului de fast-food-uri si dezvoltarea portofoliului de produse a condus la dublarea cifrei de afaceri a companiei in 2003 si la un avans cu 32,5% pana la 73,27 miliarde lei vechi, in 2004. Firma este subsidiara companiei elene Gregory's Mikrogeymata si este prezenta pe piata romaneasca cu doua branduri Gregory's (1999) si Coffeeright (introdus in 2002).
Gregory's detine si o fabrica in Bucuresti, unde sunt preparate produsele congelate livrate catre restaurante. Principalii concurenti ai lantului de restaurante Gregory's sunt Everest, Spring Time, Snack Attack, KFC si McDonald's.
Sursa: Curierul National, 31 august 2005.' -
Marco Industries are aproape 90% din actiunile Alro Slatina
Averea ALR
___
Participatia Marco Industries la capitalul social al combinatului Alro Slatina a crescut de la 76,08% la 85,26%, dupa ce firma olandeza a subscris cea mai mare parte a actiunilor in cadrul unei majorari de capital cu o valoare de 141,2 milioane de lei.
Potrivit Mediafax, Marco Industries a subscris 279,6 milioane de actiuni, fata de cele 2,8 milioane de actiuni preluate de actionarii minoritari. Alte 84,9 milioane de actiuni oferite la vanzare nu au fost subscrise si vor fi anulate.
In urma acestei operatiuni, capitalul social al Alro a crescut de la 211,1 milioane de lei la 352,3 milioane de lei. Subscrierile au determinat, totodata, modificari in structura actionariatului.
Participatia Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) s-a redus de la 16,7% la 10,05%, iar cea a firmei Conef (societate detinuta de grupul Marco) a scazut la 3,2%. Alti actionari detin 1,4% din titlurile Alro.
Marco Industries si-a intarit controlul asupra Alro, tot printr-o majorare de capital, si la inceputul anului, participatia sa crescand de la 74,2% la 76,08%.
Alro a obtinut anul trecut un profit net de 31,5 milioane de euro, raportat la o cifra de afaceri de circa 410 milioane de euro.
Sursa: Averea, 31 august 2005. -
Investitiile straine in primul semestru: 1,4 miliarde euro
Adevarul
___
Valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania in primul semestru al anului au ajuns la 1,48 miliarde de euro, in crestere cu 15% fata de perioada similara a anului trecut, reiese din datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Potrivit BNR, in perioada ianuarie-iunie a anului trecut, investitiile straine directe au fost de 1,29 miliarde de euro. in luna iunie, valoarea investitiilor straine directe a crescut cu 29% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 531 milioane de euro. in luna iunie a anului 2004, firmele straine au investit in Romania aproximativ 410 milioane de euro. De asemenea, datele bancii centrale arata un sold pozitiv al investitiilor de portofoliu in perioada analizata in valoare de 536 milioane de euro. in aceeasi perioada a anului 2004, BNR raporta un sold negativ al investitiilor de portofoliu de 117 milioane de euro. in primele sase luni ale anului, si valoarea capitalului social subscris la firmele cu capital strain s-a majorat cu 35% fata de perioada similara a anului trecut, pana la peste 890 milioane de euro.
Sursa: Adevarul, 31 august 2005.
30.08.2005
-
Oltchim vrea cel putin 14 mil. euro pe activitatile agro
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea spera sa obtina cel putin 14 milioane de euro in urma vanzarii mai multor active, in principal din domeniul agroalimentar. Actionarii companiei au aprobat scoaterea la vanzare a Fabricii de conserve Raureni, a Fabricii de Nutreturi Combinate, a fermelor de porci Suinprod si a complexului de pasari Avicola Babeni. Aceste active vor fi vandute prin licitatie deschisa cu strigare, preturile de pornire ale licitatiilor insumand 48,9 milioane de lei (13,9 milioane de euro). Chiar daca initial ultimele trei active urmau sa fie vandute la pachet, in urma unei decizii a Ministerului Economiei si Comertului, actionarul majoritar al Oltchim, acestea vor putea fi cumparate si separat.
'S-a luat decizia de a vinde aceste active in conditiile in care, din experienta anilor trecuti - cand se punea problema privatizarii Oltchim, investitorii care doreau sa preia compania nu erau interesati si de partea de activitate agroalimentara', a comentat Nicolae Barsan, secretarul consiliului de administratie al Oltchim. El a mai mentionat ca preturile de pornire ale licitatiilor in cazul tuturor activelor scoase la vanzare sunt cel putin egale cu valoarea contabila la care acestea sunt inregistrate in patrimoniu. Cele mai importante active care urmeaza sa fie vandute sunt fabrica de conserve si complexul Avicola, preturile de incepere ale licitatiilor pentru cele doua unitati fiind de 22 milioane de lei (6,3 milioane de euro) si, respectiv 14,4 milioane de lei (4,1 milioane de euro).
Oltchim dorea de mai mult timp sa renunte la activitatile agroalimentare in pregatirea procesului de privatizare. Anul trecut, conducerea companiei solicitase scindarea Oltchim in patru societati distincte, insa propunerea nu a mai fost discutata din cauza trecerii Oltchim din proprietatea AVAS in cea a Ministerului Economiei si Comertului. MEC controleaza in prezent peste 95% din actiunile Oltchim. Titlurile combinatului chimic sunt listate pe Bursa, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 0,31 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 314,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 august 2005.
' -
AVAS scoate la privatizare Menarom Galati
Curierul National
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat la privatizare, prin metoda accelerata, pachetul de 492.971 actiuni, reprezentand 50 la suta din capitalul social detinut de stat la SC Menarom SA Galati. Metoda accelerata de privatizare presupune vanzarea actiunilor societatii comerciale, prin licitatie cu strigare, in termen de 10 zile de la publicarea ofertei de vanzare.
Pentru inscrierea la licitatia cu strigare, ce va avea loc in data de 22 septembrie 2005, ora 12, la sediul AVAS, este necesara depunerea garantiei de participare si achizitionarea dosarului de prezentare, care este disponibil incepand cu data de 31 august 2005. Potentialii cumparatori vor depune documentele mentionate in dosarul de prezentare, in plic sigilat, la sediul AVAS, cel mai tarziu cu o zi lucratoare inainte de data fixata pentru inceperea licitatiei, ora 12. Pretul de oferta este de 0,5 RON/actiune, iar valoarea pachetului de actiuni scos la vanzare este de 246.485,5 RON. Deschiderea plicurilor cu documentele de participare la licitatie se va face in prezenta tuturor ofertantilor, in data de 21 septembrie 2005, la ora 13. Verificarea si analizarea documentelor de precalificare si de participare la licitatie se va face pana la data de 22 septembrie a.c., ora 11, cand se va intocmi si comunica lista ofertantilor acceptati.
SC Menarom SA Galati are un capital social de 2,4 milioane RON si are ca obiect de activitate constructii si reparatii navale.
Sursa: Curierul National, 30 august 2005. -
Rafinariile lucreaza la jumatatea capacitatilor de productie
Adevarul
___
Capacitatea operationala a rafinariilor romanesti totalizeaza 22,3 milioane tone/an, dar prelucrarea actuala este de numai 12 milioane tone/an, se arata in analiza sectorului de prelucrare a titeiului, elaborata in cadrul proiectului privind politica industriala pe urmatorii doi ani. Intre punctele slabe identificate de specialisti se mai numara 'dependenta de importurile de materie prima pentru acoperirea productiei, costurile de exploatare ridicate si evolutia pretului la petrol pe plan mondial'. Iar ca principala constrangere ce sta in calea dezvoltarii sectorului este amintit 'efortul financiar important determinat de costurile de mediu si de necesitatea reabilitarii zonelor poluate'. Ca puncte tari s-au remarcat 'existenta infrastructurii - conducte si recipiente de depozitare - necesare pentru transportul si stocarea de produse petroliere', ca si 'independenta rafinariilor mici, care isi pot gasi nise de piata'. Singura oportunitate remarcata in aceasta analiza consta in 'cresterea consumului de produse petroliere si petrochimice, stimulata de cresterea, in general, a economiei'. Pentru perioada 2005- 2008, expertii estimeaza o crestere a cantitatii de titei prelucrat pana la 14 milioane tone/an.
Sursa: Adevarul, 30 august 2005.'
29.08.2005
-
Afacerile Comelf Bistrita au depasit planul la jumatatea anului
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMF
___
Producatorul de echipamente pentru protectia mediului Comelf Bistrita a raportat in primul semestru un profit net de 1,38 milioane de lei (circa 390.000 de euro), in crestere cu peste 62% fata de perioada similara a anului trecut, potrivit raportului companiei transmis Bursei de Valori. Cifra de afaceri a companiei a urcat cu aproape 37%, pAcna la 43,5 mil. lei (12,4 milioane de euro). Profitul operational a fost mai mare cu 21% decAct cel inregistrat in primele sase luni din 2004, ajungAcnd la 2,3 milioane de lei (655.000 de euro).
Comelf si-a restrAcns usor pierderea financiara in primul semestru la 0,74 milioane de lei, de la 0,8 milioane de lei in perioada anterioara. Conducerea Comelf preconiza pentru prima jumatate a acestui an o majorare a cifrei de afaceri pAcna la peste 10 milioane de euro, de la 6,5 milioane in anul precedent. De asemenea, compania estimase o crestere a profitului pAcna la circa 350.000 de euro, de la nivelul de 220.000 de euro inregistrat in urma cu un an.
Pentru acest an compania are ca obiectiv o cifra de afaceri de peste 19,3 milioane de euro, mai mare cu 13,2% fata de cea inregistrata in 2004. Anul trecut firma a derulat afaceri de 17 milioane de euro. Comelf a anuntat un plan de investitii de aproximativ 3 milioane de euro in retehnologizare si instruirea personalului, in urma caruia productivitatea sa avanseze cu 30%. Firma are in prezent un numar de 1.174 de angajati. Activitatea producatorului bistritean se desfasoara in cadrul a patru fabrici: fabrica de filtre, electrofiltre si utilaj tehnologic, fabrica de utilaj si echipament terasier, fabrica de componente terasiere, fabrica de scule dispozitive, accesorii si utilitati. Productia companiei merge in proportie de peste 85% la export in Italia, Franta, Austria, Germania, Belgia si Egipt. Printre cei mai importanti clienti ai Comelf se afla General Electric Energy (Franta), Braden Europe (Olanda), Lurgi (Germania), Komatsu Utility Europe, Marini, Colmar din Italia si Hartl (Austria).
Comelf a preluat profilul de baza al fostei Intreprinderi de Utilaj Tehnologic din Bistrita, respectiv productia de echipamente pentru protectia mediului, in momentul divizarii acesteia in patru societati comerciale. In 1999, societatea s-a privatizat integral prin cumpararea de catre Uzinsider a pachetului majoritar de 76,63% din actiuni.
Compania este listata la Bursa de Valori Bucuresti, iar ultima tranzactie cu titlurile sale s-a perfectat la un pret de 1,05 lei pe actiune. La aceasta cotatie capitalizarea bursiera a societatii se apropie de 24,6 milioane de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 august 2005.
-
Strategia de restructurare a industriei de aparare - gata pana pe 7 septembrie
Gandul
___
Ministerul Economiei si Comertului intentioneaza sa finalizeze, pana la 7 septembrie, strategia de restructurare a industriei de aparare, a declarat, sambata, ministrul Codrut Seres, in timpul vizitelor la uzine brasovene aflate in administrarea Companiei Nationale Romarm. Seres a afirmat ca, in vederea elaborarii acestei strategii, reprezentantii MEC poarta discutii atat cu administratia publica locala, cat si cu conducerile si sindicatele uzinelor brasovene, transmite corespondentul Mediafax.
Ministrul Economiei a mai afirmat ca o serie de investitii au fost stopate de MEC la inceputul acestui an, pentru ca este nevoie de o analiza care sa releve in ce masura industria de aparare isi poate sustine existenta in viitor. „La inceputul acestui an, am preluat o industrie de aparare insuficient restructurata. Am dat termen ca, pana in 7 septembrie, sa avem o strategie de restructurare a acestui domeniu. Unele lucruri au fost facute, o parte din directori au fost schimbati, au avut loc intalniri la MEC. Vrem sa punem pe masa Guvernului aceasta strategie, dupa care sa trecem la finalizarea acesteia”, a mai afirmat Seres.
In ceea ce priveste societatile brasovene, el a precizat ca o parte dintre acestea au asigurata productia pentru viitorii ani, dand exemplul IAR Ghimbav, dar altele, cum ar fi Carfil Brasov, intampina probleme. „Dupa parerea mea, daca nu exista viitor pentru investitii, nu are rost sa mai ingropam si alti bani in astfel de societati”, a mai spus ministrul Economiei, adaugand ca nu este exclusa din discutii si problema restructurarii. „Ne intereseaza si restructurarea, sa vedem cat din nucleul dur al societatii are incarcata ziua de lucru”, a precizat Seres.
Sursa: Gandul, 29 august 2005. -
Ancheta parlamentara la Azomures
Curierul National
___
Vicepresedintele PIN, deputatul de Mures Lavinia Sandru, a anuntat, ieri, ca va declansa o ancheta in calitate de parlamentar, referitoare la privatizarea din 1997 a combinatului Azomures. 'Asupra privatizarii Azomures planeaza foarte multe suspiciuni. Am date primare, oameni care m-au contactat si care vor sa vorbeasca despre ce s-a intamplat acolo. Sunt in cardasie oameni politici, de la putere si din opozitie sau independenti, care au stigmatul Azo si care trebuie sa plateasca', a spus Sandru, care sustine ca va contacta in acest sens si ceilalti parlamentari de Mures.
Sursa: Curieul National, 29 august 2005.'
Pagina