03.01.2007
-
AGEA la Oltchim pentru aprobarea capitalului social
Curierul National OLT
___
Oltchim va convoca o adunare generala extraordinara a actionarilor pentru a aproba structura actionariatului si capitalul social al companiei, ca urmare a deciziei justitiei in litigiul cu actionarii minoritari si a reorganizarii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Data la care va avea loc sedinta extraordinara a actionarilor nu a fost precizata in comunicatul Oltchim transmis, vineri, Bursei de Valori Bucuresti.
Ordonanta de Urgenta 101/2006, aprobata recent de Guvern, se refera la reorganizarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) prin comasarea prin absorbtie cu Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI).
Prin sentinta Tribunalului Valcea din luna noiembrie 2005 s-a constatat nulitatea hotararii actionarilor din noiembrie 2003 privind majorarea capitalului social al Oltchim prin conversia in actiuni a unei parti din creanta detinuta de AVAS la producatorul de ingrasaminte din Ramnicu-Valcea. Hotararea a devenit insa definitiva si irevocabila un an mai tarziu, fiind publicata in Monitorul Oficial din 23 noiembrie 2006.
Actionarii Oltchim, unde statul controleaza pachetul majoritar, au decis, in noiembrie 2003, conversia in actiuni a unei creante in valoare de 95,2 milioane dolari. La acea vreme, actionarul majoritar era fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), cu 53,2%.
Hotararea actionarilor a vizat si transferul actiunilor la Ministerul Economiei si Comertului, astfel ca ponderea detinuta de stat in capitalul social al Oltchim a crescut in urma conversiei creantei de la 53,2% la 95,7%. Operatiunea a fost contestata de actionarii minoritari in instanta.
Reprezentantul actionarului minoritar Lindsell Enterprises, Dan Barbulescu, a afirmat la inceputul acestei luni ca Oficiul Registrului Comertului Valcea a inregistrat diminuarea capitalului social al companiei, ca efect al deciziei instantei.
Lindsell Enterprises detine 1,09% din actiunile Oltchim. El a adaugat ca decizia repune partile in situatia initiala, astfel ca APAPS (acum AVAS - n.r.) a redevenit actionar majoritar, iar capitalul social al Oltchim a fost diminuat, operatiuni inregistrate si la Oficiul Registrului Comertului Valcea.
In schimb, conducerea companiei sustine ca hotararea instantei nu dispune repunerea partilor in situatia anterioara, astfel ca Ministerul Economiei si Comertului ramane actionarul majoritar.
Potrivit Oltchim, Ministerul Economiei continua sa detina 95,7% din capitalul combinatului chimic, in valoare totala de 354,6 milioane lei, urmat de mai multi actionari persoane fizice - 2,5%, Lindsell - 1,09% si SIF Oltenia - 0,6%.
Actiunile Ministerului Economiei au fost oprite de la tranzactionare de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inca de la inceperea litigiului.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis, joi, blocarea, pentru doua saptamani, a transferului unui pachet de 3,2 miliarde actiuni detinute de Ministerul Economiei si Comertului la Oltchim, incepand cu 2 ianuarie 2007.
Pe ordinea de zi a viitoarei sedinte a actionarilor Oltchim se va discuta si mandatarea Consiliului de Administratie sa negocieze cu AVAS documentele necesare inregistrarii in evidentele contabile ale institutiei a valorii creantei acesteia fata de societate.
Sursa: Curierul National, 3 ianuarie 2007. -
Comparatie privind situatia economica a statelor din UE
BBCRomanian.com
___
Biroul de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat, a dat deja publicitatii primele date comparative privind situatia economica a celor 27 de state membre, deci si a Romaniei si Bulgariei.
Raportata la situatia celor mai mari economii europene, economia romaneasca este departe de a fi performanta, desi Romania a primit statutul de economie de piata functionala din 2004, reiese din documentul dat publicitatii de Eurostat. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor in Romania reprezinta 34 la suta din media Uniunii Europene extinse, potrivit Eurostat care se foloseste de datele statistice din anul 2005. Astfel, in valori absolute, PIB-ul pe cap de locuitor in Romania a fost de trei mii sase sute 57 de euro fata de 23 de mii 402 euro cat reprezenta media europeana in urma cu doi ani.
Totusi, Romania sta mai bine decat alte tari care au aderat la Uniunea Europeana mai devreme. In Polonia de exemplu PIB-ul pe cap de locuitor reprezinta 50 la suta din media europeana. De altfel, Romania are o economie care nu ar reprezenta decat 0,7-0,8 la suta din produsul intern brut al comunitatii statelor europene. Daca in 2005 acesta era de 10 mii 847 de miliarde de euro, PIB-ul Romaniei era de 99 de miliarde de euro. Nesemnificativ in comparatie cu cel al Germaniei, de exemplu, care se situa la doua mii 241 de miliarde de euro, potrivit Eurostat.
Un alt aspect interesant: in Romania agricultura are o pondere de 10,1 la suta in Produsul Intern Brut, fata de 1,9 la suta cat este media europeana. In schimb, in Uniunea Europeana ponderea serviciilor in PIB este de 71,9 la suta fata de 54 la suta in Romania. In schimb, Romania sta mai bine la capitolul somaj, cu o rata de 7,6 la suta, sub media europeana de 7,9 la suta.
In privinta inflatiei, in Romania rata anuala a fost de 4,8 la suta, fata de 1,8 la suta media in comunitatea europeana in luna octombrie a anului trecut.
In fine, la capitolul exporturi in 2005 Romania inregistra un deficit ridicat, la fel ca intreg spatiul comunitar. Comparativ insa, exporturile romanesti se cifrau la 6.7 miliarde euro, fata de media europeana de 1.041,1 miliarde euro. Din acest motiv, Eurostat apreciaza ca schimburile comerciale ale Romaniei si Bulgariei impeuna nu vor reprezenta decat un procent din media europeana dupa 1 ianuarie 2007.
In fine, in comparatie cu Bulgaria Romania sta mai bine la capitolele inflatie si PIB, in schimb are un nivel al somajului usor mai ridicat si o pondere mai mare a agriculturii in Produsul Intern Brut in detrimentul serviciilor.
Sursa: BBCRomanian.com
19.12.2006
-
Investitorii au scos de la saltea 130 mil. euro pentru Alumil
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALU
___
Investitorii de la Bursa de Valori au aruncat ieri in piata cu ordine de subscriere in valoare de 130 de milioane de euro pentru a prinde cat mai multe actiuni din oferta initiala de vanzare de 8,4 milioane de euro prin care Alumil Rom Industry se va lista pe piata de capital.
Nivelul de subscriere in cadrul ofertei Alumil a fost astfel de 1.540%, numarul de actiuni subscrse fiind de 96,2 milioane fata de cele 6,25 milioane oferite.
Nivelul de subscriere reprezinta un nou recod pe piata ofertelor publice de vanzare de actiuni . Recordul precedent era detinut de Transelectrica, cu un nivel general de subscriere de 646%.
Actiunile oferite de Alumil, care reprezinta 20% din capitalul social majorat, au fost oferite la un pret de 4,6 lei/actiune. Din cauza suprasubscrierii, investitorilor le vor fi alocate circa 64 de actiuni pentru fiecare 1.000 de actiuni subscrise
'Este o mare surpriza si pentru noi. Estimarile noastre indicau un nivel de suprasubscriere de 6 pana la 8 ori,' a declarat ieri pentru ZF Apostolos Papadopoulos-Almeida, directorul departamentului de relatii cu investitorii din cadrul Alumil Grecia, care s-a ocupat de oferta filialei din Romania.
El a adaugat ca Alumil si-a asumat vanzarea actiunilor la un pret mai mic decat valoarea reala pentru a atrage investitorii. 'Am fost de acord din prima faza sa vindem actiunile la un pret mai mic decat valoarea lor reala pentru atragerea investitorilor institutional. Am primit semnale foarte bune din piata inainte de derularea ofertei, dar am ramas la acest pret', spune Papadopoulos-Almeida.
El spune ca in opinia sa, mai ales investitorii institutionali au subscris mai mult decat doreau sa cumpere de fapt pentru a prinde un numar cat mai mare de actiuni.
Metoda de alocare a actiunilor in cadrul ofertei, direct-proportional cu numarul de actiuni subscrise, si faptul ca brokerii si investitorii au putut vedea in orice moment situatia subscrierilor, i-au facut pe multi dintre investitori sa semneze pentru subscrierea unui numar mai mare de actiuni decat doreau de fapt sa cumpere, pentru ca la alocarea actiunilor sa primeasca un numar de actiuni cat mai apropiat de cel dorit.
In plus, nu este exclus ca unii dintre investitori sa fi subscris fara sa aiba in cont toti banii pentru actiuni, stiind ca oricum nu vor avea nevoie de toti banii atunci cand va trebui sa plateasca pentru actiunile care le vor fi alocate.
Totusi, dincolo de interesul ridicat pentru oferta grecilor de la Alumil, nivelul ridicat al subscrierilor arata ca investitorii de la Bursa de Valori, romani si straini, dispun de lichiditati importante, pentru care le este foarte greu sa gaseasca investitii pe piata.
De altfel, actiunile listate pe Bursa au avut in ultimele zile evolutii relativ linistite, derularea ofertei Alumil nefiind insotita de iesiri vizibile de capital de pe actiunile listate pe piata.
Majoritatea companiilor listate si-au epuizat in ultimii ani cea mai mare parte din potentialul de crestere, in timp ce listarile din ultimii ani se pot numara pe degete. Anul acesta trei companii, Transelectrica, Blue Telecom si Alumil, au venit la Bursa, iar din acestea doar doua, Transelectrica si Alumil, au reusit sa incheie cu succes ofertele.
Oferta Alumil a fost intermediata de Alpha Finance, societatea de brokeraj a Alpha Bank, iar din grupul de distributie au facut parte mai multe societati de brokeraj de pe Bursa. Subscrierile au putut fi preluate insa de orice broker care tranzactioneaza la Bursa de Valori, oferta derulandu-se prin sistermul tehnic al acesteia. Alumil a vandut actiunile cu valoarea nominala de 0,2 lei la un pret de 4,6 lei, ceea ce inseamna un indicator PER (raportul dintre pret si profit) de aproximativ 12 raportat la profitul pe anul trecut.
Compania a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri consolidata de 22,9 milioane de euro si un profit de 3,38 milioane de euro, conform prospectului de oferta, in timp ce pe primele sase luni de anul acesta profitul a fost de 2,25 milioane de euro la vanzari de 9,8 milioane de euro.
La pretul la care au vandut actiunile, Alumil Rom Industry valoreaza circa 42 de milioane de euro, insa interesul ridicat aratat de investitori ar putea face ca pretul de piata al actiunilor sa fie pe Bursa substantial mai mare decat cel din oferta.
Reprezentantii Alumil au declarat ieri ca estimeaza ca tranzactionarea actiunilor la Bursa va incepe la finalul lunii ianuarie a anului viitor sau la inceputul lui februarie.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 decembrie 2006.' -
Aeroporturile Henri Coanda si Baneasa vor fuziona anul viitor
Gardianul
___
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) a elaborat un proiect de hotarare de guvern privind infiintarea Companiei Nationale „Aeroporturi Bucuresti“, prin fuziunea aeroporturilor internationale Henri Coanda si Baneasa, estimandu-se ca fuziunea se va realiza in 2007, au declarat, ieri, surse din MTCT, citate de Newsin. Potrivit acestora, proiectul se va afla in dezbatere publica pana la sfarsitul acestui an, urmand ca in perioada ianuarie-februarie 2007 sa fie aprobat. Prin fuziunea celor doua aeroporturi, Ministerul Transporturilor va pune in practica strategia comuna de dezvoltare a aeroporturilor. Mai mult, in conditiile fuziunii dintre doua aeroporturi s-ar putea constitui un pachet de actiuni atractiv in vederea privatizarii. De asemenea, actul normativ propune trecerea unor terenuri aflate in domeniul privat al statului si date in folosinta gratuita a Companiei Nationale „Aeroportul International Henri Coanda – Bucuresti” in proprietatea companiei nou- infiintate.
Fuziunea va determina majorarea taxelor de aeroport
Cele doua aeroporturi sunt organizate ca societati comerciale pe actiuni, MTCT detinand 80% din actiuni, iar restul de 20%, Fondul Proprietatea.
Propunerea de infiintare a CN „Aeroporturi Bucuresti“ a avut la baza evolutia traficului din ultimii ani, numarul pasagerilor fiind in crestere pe ambele aeroporturi, precum si restrictiile de trafic care vor deveni obligatorii pentru Aeroportul International Baneasa, data fiind apropierea acestuia de zonele de locuinte ale municipiului Bucuresti.
La inceputul lunii septembrie, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, anunta ca va discuta cu sindicatele si patronatele din domeniu pentru a pregati cat mai urgent un act normativ care sa permita unirea celor doua aeroporturi, principalul avantaj fiind „eliminarea concurentei neloiale si inutile“.
Berceanu a adaugat ca fuziunea companiilor care administreaza aeroporturile «Henri Coanda» si Baneasa din Capitala intr-o singura societate, respectiv Compania Aeroporturilor din Bucuresti, va avea drept rezultat majorarea taxelor de aeroport. „Aeroportul Baneasa va avea o perspectiva mai buna in Compania Aeroporturilor Bucuresti decat Henri Coanda, mai ales ca situatia lui nu va mai fi pusa in primejdie de idei de genul cartiere de vile pentru ca i se va intari capacitatea de aparare in astfel de situatii“, a mai declarat Radu Berceanu.
Sursa: Gardianul, 19 decembrie 2006. -
Gigantul petrolier din Norvegia
Evenimentul Zilei
___
Aparitia unui nou gigant al industriei petroliere se 'coace' in Norvegia ca raspuns la ofesiva rusilor de la Gazprom pe piata europeana de profil.
Companiile Statoil si Norsk Hydro intentioneaza sa fuzioneze la nivelul activitatilor din domeniul petrolului si gazelor, anunta BBC News.
Conform sursei citate, compania petroliera norvegiana Statoil va prelua activitatile energetice ale gruparii Norsk Hydro (tot din Norvegia), devenind astfel 'liderul mondial al productiei petroliere off-shore', cu mult peste capacitatea grupului anglo-olandez Shell, a celui brazilian Petrobras sau a celui britanic British Petroleum.
Cele doua companii, lideri ai sectorului in Norvegia, vor da nastere unei companii care va fi prezenta in 40 de state, va putea produce aproximativ 1,9 milioane de barili de petrol pe zi si va avea acces la rezerve de titei si gaze de 6,3 miliarde de barili.
Coalitie anti-Gazprom
Operatiunea de fuziune, estimata la 23 de miliarde de euro, se va finaliza in trimestrul trei al anului 2007 si este considerata un raspuns la decizia gigantului rus Gazprom de a exploata fara parteneri straini campul de gaze naturale Stockman.
Acesta este cel mai mare zacamant de gaze naturale din lume, situat in Marea Barents, iar decizia Gazprom a reprezentat o adevarata lovitura pentru cele doua companii norvegiene, initial favorite la castigarea unui loc printre partenerii de exploatare a acestui zacamant.
In urma fuziunii, actionarii Statoil vor prelua 67,3% din actiunile grupului care va lua nastere din aceasta fuziune, in timp ce actionarii Norsk Hydro vor controla restul de 32,7% din compania nou creata. Aceasta va fi, in prima faza, detinuta in proportie de 62,5% de statul norvegian.
Guvernul de la Oslo si-a dat acordul
Statoil a fost fondata in 1972, are aproape 26.000 de angajati, exploateaza aproximativ 60% din petrolul norvegian si a avut venituri de 63 de miliarde de dolari in 2005.
Fondata in 1905, Korsk Hydro are 33.000 de angajati, detine 13 instalatii de extractie a petrolului si gazului in Norvegia si a inregistrat venituri de 28 de miliarde de dolari in 2005.
Statul norvegian este principalul actionar al Statoil si Norsk Hydro, pe care le detine in proportie de 70,9% si, respectiv, 43,8%.
Fuziunea nu va implica si activitatile din sectorul productiei de aluminiu ale Norsk Hydro, care se vor desfasura in continuare separat. Norsk Hydro ocupa locul trei pe plan mondial in ceea ce priveste productia de aluminiu.
Guvernul norvegian a considerat ca proiectul de fuziune este 'justificat din punct de vedere industrial si strategic', relateaza AFP, si a aprobat deja fuziunea dintre cele doua grupuri.
Patronatele, sindicatele si mai multe partide din opozitie s-au declarat ieri favorabile acestei fuziuni, care mai asteapta doar aprobarea tuturor actionarilor. In acest moment, Norvegia este pe locul trei in lume la exporturile de titei.
Petrolul marilor producatori off-shore*
Companie Rezerve de titei Productie zilnica de
(miliarde barili) petrol (milioane de barili/zi)
Statoil&Norsk Hydro 2,788 1,135
Royal Dutch Shell 7,257 2,334
Petrobras 9,772 1,701
British Petroleum 10,081 2,121
*La nivelul anului 2004
Sursa: Evenimentul Zilei, 19 decembrie 2006.'
18.12.2006
-
De ce a esuat oferta de actiuni Blue Telecom?
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Omul de afaceri Catalin Chelu, unul dintre cei mai puternici investitori pe piata de capital, cu pachete importante de actiuni la SIF-uri, a esuat in listarea pe Bursa a societatii CCC Blue Telecom - al treilea jucator pe piata televiziunii prin cablu, investitorii subscriind doar 10% din actiunile oferite public.
Pe de alta parte, oferta grecilor de la Alumil era vineri suprasubscrisa cu 10%, cu o zi inainte de inchiderea ofertei. Brokerii spun ca totusi esecul ofertei Blue Telecom nu s-a datorat faptului ca s-a suprapus cu oferta Alumil. 'Pretul la care au fost vandute actiunile a fost prea mare raportat la valoarea companiei', considera Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.
Blue Telecom a incercat sa vanda 19,88 milioane de actiuni, care ar fi reprezentat 25% din capitalul social al companiei, dupa inchiderea ofertei, la un interval de pret de 2,5 - 7 lei/actiune.
Catalin Chelu, care controleaza indirect Blue Telecom, spune ca e 'neutru' fata de rezultatul ofertei.
'Din cate am inteles, oferta nu a fost subscrisa din cauza faptului ca preturile din cadrul intervalului au fost prea mari. Daca ne uitam la tranzactiile de pe piata de cablu din ultima perioada, reiese ca pretul pe nivelul minim e foarte mic', a declarat pentru ZF Catalin Chelu.
'Eu nu sunt nici afectat si bineinteles nici bucuros de rezultatul ofertei. Noi nu am facut aceasta oferta pentru ca societatea avea nevoie de bani. Am derulat oferta pentru a avea o valoare de piata a firmei, care sa ne ajute sa negociem mai bine cu investitorii interesati de preluarea unor pachete de actiuni', a adaugat Chelu.
Potrivit acestuia, societatea va 'repeta' oferta anul viitor.
'La cat a fost curtata societatea, probabil vom accepta mai intai si intrarea unui fond de investitii in cadrul firmei, pentru a da un semnal bun pietei. Nu vom accepta totusi un pret mai jos de 3-3,5 lei/actiune', a mai spus Chelu.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 decembrie 2006.' -
Vosganian: Romania pierde anual 500.000.000 euro pentru ca si-a negociat prost vanzarea resurselor
Gardianul
___
Tara noastra a pierdut, anual, circa jumatate de miliard de euro pentru ca si-a negociat de pe pozitii slabe resursele naturale, ?ndeosebi petrolul, a declarat ministrul economiei si comertului (MEC), Varujan Vosganian, citat de Mediafax. „Trebuie sa schimbam legislatia minelor, a petrolului si energiei. Nu putem rezolva nimic, daca nu se permite renegocierea contractelor. De asemenea, vom transparentiza contractele, cel putin cele ?n care statul este producator sau furnizor de energie sau resurse energetice“, a adaugat Varujan Vosganian.
Acesta a precizat ca unul dintre obiectivele strategiei energetice va fi diversificarea modalitatilor de producere a electricitatii, cu accent pe resursele nepoluante si regenerabile. „Structura cea mai buna ar fi ca 33% din energia electrica produsa la noi sa provina din instalatii eoliene, solare, geotermale si de biomasa“, a explicat Vosganian. De asemenea, ministrul a adaugat ca la anul se va pune ?n functiune al doilea reactor al centralei Cernavoda.
Sursa: Gardianul, 18 decembrie 2006. -
Bancile straine vor intra in forta pe piata romaneasca
Adevarul
___
Sporirea concurentei, cresterea calitatii serviciilor bancare prin sporirea transparentei, dar si scaderea costurilor aferente creditelor sunt cateva dintre evolutiile asteptate pentru 2007.
Anul viitor se anunta spectaculos pentru mediul bancar, care va deveni, potrivit previziunilor specialistilor, scena unor noi prezente. O serie de banci straine urmaresc sa patrunda pe piata romaneasca fie prin achizitia altor institutii, fie prin proiecte greenfield. Astfel, si-au anuntat intentiile banci precum KBC si Fortis din Belgia, Millenium BCP din Portugalia, Bank of Cyprus si Banca Nazionale del Lavoro din Italia.
Noi norme pentru credite mai ieftine
Intrarea acestor institutii va fi facilitata de faptul ca, odata ce Romania a intrat in Uniunea Europeana, orice insitutie de credit dintr-un stat membru nu mai are nevoie de autorizatia Bancii Nationale pentru a desfasura activitatea de creditare. Iar cresterea numarului de competitori, mai ales ca acestia sunt printre cei mai importanti la nivel european, va conduce la accentuarea competitiei din sectorul bancar. Totusi, efectele nu vor fi vizibile decat pentru marile corporatii. Motivul tine de faptul ca, pentru a oferi servicii sectorului de retail, institutiile de credit trebuie sa aiba si o retea proprie extinsa. In plus, oficialii BNR subliniaza faptul ca bancile, indiferent daca sunt sau nu deja prezente in tara noastra, se vor supune acelorasi reguli restrictive pentru finantarea populatiei.
O noutate a anului viitor reprezinta trecerea la noul acord de capital Basel II. Conform noilor norme, pentru a caror aplicare exisa o perioada de gratie de un an, ponderile de risc aplicate de banci la adecvarea capitalurilor proprii se reduc in cazul creditarii populatiei si intreprinderilor mici si mijlocii. Adica, pentru toate imprumuturile acordate, bancile trebuie sa constituie provizione, ceea ce reprezinta, de fapt, un cost reflectat in dobanzile creditelor. Iar noile reglementari spun ca nivelul acestor provizioane se reduc atat in cazul creditelor de consum, cat si in cazul imprumuturilor ipotecare. Bancile vor beneficia astfel de un surplus de capital, care ar putea fi directionat pentru alte finantari. Iar cei mai multi bancheri spun ca, in anii urmatori, motorul creditarii populatiei ar putea fi reprezentat de imprumuturile imobiliare si ipotecare. Spre exemplu, in tara noastra, aceste finantari au o pondere de numai 25% in totalul creditelor acordate persoanelor fizice, spre deosebire de un nivel de peste 50% in alte state din Europa Centrala.
Totodata, o alta noutate adusa de acordul Basel II tine de posibilitatea companiilor mari sa obtina finantari mai ieftine. Astfel, bancile concep un model intern de rating, in functie de care este calculat costul creditului. Dar corporatiile pot apela la agentiile de rating independente pentru a obtine un scor mai bun si, implicit, un cost mai mic al finantarii. si relatia client-banca se va schimba, cel putin daca avem in vedere reglementarile europene. Astfel, potrivit unei directive europene care va intra in vigoare de la 1 noiembrie 2007, toate institutiile financiare vor trebui sa realizeze profilul investitional al clientilor. Mai exact, sa le ofere sfaturi asupra tipurilor de plasamente ce li se potrivesc. Realizarea acestui profil de investitor este vazuta ca fiind un instrument foarte util pentru selectia tipurilor de investitii si pentru analiza portofoliului existent.
O institutie dedicata clientilor bancilor comerciale
Unele banci straine au inceput deja sa ofere o astfel de consultanta clientilor, prin intermediul unor chestionare care pot fi completate si in fata calculatorului. De asemenea, trebuie amintit ca Asociatia Romana a Bancilor a anuntat ca deja a elaborat o serie de proiecte legislative menite sa imbunatateasca relatia cu clientii, principala propunere fiind cea de infiintare a unei institutii asemanatoare cu Avocatul Poporului, care va avea rolul sa medieze conflictele inainte ca acestea sa ajunga in instanta.
Nu in ultimul rand, incepand cu anul viitor, institutiile de credit vor fi nevoite sa raporteze la Banca Nationala datele privind costul efectiv al creditelor acordate populatiei. In ultimul an, acesta a fost alterat de faptul ca bancile comerciale au trecut o parte din costurile aferente dobanzilor in comisioane. De aceea, in momentul de fata, statisticile privind evolutia pretului unui imprumut bancar nu sunt total relevante. Totusi, incepand cu anul viitor, BNR va publica datele aferente dobanzii anuale efective atat in cazul creditelor de consum, cat si ale celor ipotecare.
Sursa: Adevarul, 18 decembrie 2006.
15.12.2006
-
AVAS vinde pe bursa actiuni de la 140 de companii
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va scoate la vanzare, anul viitor, prin intermediul Bursei de Valori, pachete de pana la 5% din titlurile celor 140 de companii listate pe piata de capital si la care detine participatii minoritare, a declarat presedintele AVAS, Teodor Atanasiu.
'Pentru portofoliul pe care il avem acum (cu exceptia celor 41 de companii care urmeaza sa le preia AVAS de la Ministerul Economiei - n.r.) la toate societatile care sunt listate pe piata de capital si la care suntem actionari minoritari ne vom vinde participatia pe bursa in 2007', a afirmat Atanasiu.
AVAS este actionar minoritar la 140 de companii listate pe bursa, printre care Asirom, cu o participatie de 6,37%, Ardeleana - Alba (1,21%), Viromet - Brasov (5,4%), Mechel - Cluj (1,12%), Comcereal - Constanta (3,6%), Societatea de Constructii Hidrotehnice - Constanta (0,72%), Avicola Slobozia (2,08%), Balneoclimaterica - Mures (2,21%).
Atanasiu a mai spus ca toate societatile din portofoliul AVAS unde statul este actionar majoritar si nu vor putea fi privatizate pana la sfarsitul anului 2007 vor intra in lichidare.
Cele mai mari companii pe care AVAS intentioneaza sa le vanda anul viitor sunt Tractorul si Rulmentul Brasov, Nitramonia Fagaras, Electroputere Craiova si Antibiotice Iasi.
De asemenea, AVAS a anuntat ca intentioneaza sa vanda o parte din actiunile pe care statul le detine la cea mai mare companie romaneasca, Petrom.
'Va trebui sa continuam privatizarea companiei, sa mai vindem pachete de actiuni, dar ramane sa ne formulam un punct de vedere in primul trimestru al anului viitor, astfel incat sa putem prezenta Guvernului varianta noastra de privatizare', a declarat Teodor Atanasiu.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 decembrie 2006.' -
Exclusivitate: Vosganian a propus AVAS sa-i cedeze administrarea a zece firme
NewsIn OIL
___
Ministerul Economiei a propus AVAS sa-i cedeze administrarea a circa zece societati, a caror privatizare sa ramana la AVAS, printre acestea figurand Complexele Turceni, Rovinari si Craiova, dar si Oil Terminal, a declarat, joi, agentiei NewsIn, noul ministru de resort, Varujan Vosganian.
'In legatura cu aceste societati propunerea mea este ca ele sa fie administrate de MEC, care isi face politica energetica, iar componenta de privatizare sa fie facuta de catre AVAS. Lucrul acesta se poate rezolva printr-o intelegere in plan juridic intre Ministerul Economiei si Comertului (MEC, n.red.) si AVAS', a spus noul ministru al economiei. Vosganian a adaugat ca poarta discutii cu presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, pentru preluarea de catre MEC a administrarii a opt pana la zece societati trecute de Guvern din portofoliul OPSPI la AVAS.
'S-a lasat o imagine gresita in privinta OPSPI: nu pleaca tot la AVAS, pleaca doar jumatate din societati pe ordonanta', a subliniat oficialul MEC. Potrivit acestuia, din circa 140 de societati din portofoliul Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), doar 70 de societati, adica 41 de firme mari impreuna cu filialele lor, trec in subordinea AVAS.
Intrebat daca doreste sa administreze si pachetul de actiuni pe care statul il mai detine la Petrom (n.r. societate care este trecuta integral la AVAS, respectiv si administrare si privatizare), Vosganian a tinut sa precizeze ca nu doreste sa intre in dispute pentru numirea membriilor in Consilii de Administratie. 'Eu nu impart stipendiii', a explicat noul ministru al ecoonomiei.
Potrivit ultimei forme a ordonantei OSPI, comunicata duminica de guvern, 'AVAS preia si exercita toate drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului privind administrarea, restructurarea, privatizarea si, dupa caz, lichidarea' celor 41 de societati tranferate de la MEC.
Varianta initiala a Ordonantei continea o lista de 60 de companii care ar fi trebuit sa intre sub tutela AVAS. In proiectul de ordonanta aprobat joi, grupul de companii 'energetice' va ramane in subordinea Ministerului Economiei si Comertului (MEC).
Sursa: NewsIn, 15 decembrie 2006.'
Pagina