26.08.2005
-
Scumpirea utilitatilor si majorarea salariilor au taiat din profitul Braiconf
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRCR
___
Producatorul de confectii Braiconf a inregistrat o scadere a cifrei de afaceri de circa 8%, pana la valoarea de 4,59 milioane RON si o diminuare a profitului net de aproape sase ori, pana la nivelul de 771.891 RON. Scaderea drastica a profitului a fost determinata de costurile utilitatilor, care au crescut, dar si de aplicarea unei majorari salariale a angajatilor cu un procentaj mediu de 24% la sfarsitul lui 2004, potrivit oficialilor companiei.
'Motivul este prudenta manifestata de toti jucatorii pietei de textile ca urmare a invaziei de produse din China', spune Anica Nisioi, director general al companiei. Potrivit acesteia, intreaga piata mondiala a textilelor a fost afectata de numarul tot mai mare de produse provenite din tara asiatica, la preturi mai mici fata de cele practicate in restul lumii. La nivel national, explica Nisioi, un mare impact asupra companiei a avut procesul de denominare, in mod indirect, prin inchiderea multor puncte vamale in perioada trecerii la noua moneda, care a coincis cu sfarsitul de luna si cu week-end-ul. 'Vama a fost inchisa in ultima zi a lunii, in week-end, moment in care se executa multe transporturi', explica reprezentanta Braiconf.
Totodata, aprecierea leului, a continuat Nisioi, este un motiv in plus pentru scaderea cifrelor companiei. 'Daca ar fi sa calculam cifra de afaceri in euro, atunci este mai mare fata de cea inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut', spune aceasta. La nivel european, UE a stabilit, impreuna cu guvernul de la Beijing, o limita cu privire la nivelul de importuri dinspre China pentru anul 2005, prag care a fost deja depasit. 'Liberalizarea pietei a avut un efect negativ asupra celor implicati in aceasta industrie', spune oficialul Braiconf. 'Nimeni nu si-a facut majorari de programe, ci, mai degraba, reduceri. Toata lumea actioneaza cu foarte multa prudenta, pentru ca nu putem estima care va fi comportamentul consumatorului cu privire la aceste produse', a declarat aceasta. Pentru restul anului, reprezentanta Brainconf estimeaza o evolutie pozitiva pentru companie, explicand ca exista deja rezervari ale capacitatii de productie din partea unora dintre clienti.
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), productia in volum absolut pe piata textilelor din Romania a inregistrat o scadere de 5,6% in primele 6 luni din 2005 fata de perioada similara din 2004, iar cea a articolelor de imbracaminte a scazut si ea cu 17 procente. Desi INS indica faptul ca piata a avut o crestere generala de circa 10% in primul semestru fata de aceeasi perioada a anului trecut, cei implicati in acest domeniu se plang de concurenta neloiala facuta de produsele din China, care sunt mult mai ieftine fata de cele de pe piata.
Pentru a contracara efectele negative create de evolutia leului fata de moneda europeana, Brainconf a marit reteaua de distributie interna, prin deschiderea a 6 magazine anul acesta. 'Vom mari segmentul de desfacere din Romania si speram sa mai recuperam din pierderile cauzate de aprecierea leului', explica Nisioi. Ea spune ca cifra de afaceri pentru segmentul de magazine proprii a crescut cu 70% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Principalii actionari al Braiconf sunt salariatii companiei, dupa desfiintarea in prima parte a acestui an a Asociatiei Salariatilor. Romanian Reconstruction Capital, detine 7,6% dintre actiuni. Acestea sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq si se afla pe un trend descrescator, din cauza presiunii la vanzare create de salariatii companiei, care isi vand actiunile, dar si datorita asteptarilor investitorilor legate de rezultatele mai slabe ale companei. Tranzactiile de ieri cu actiuni Braiconf s-au derulat in jurul pretului de 0,64 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companei fiind de 8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 august 2005.
' -
Marile IPO-uri ar putea esua
Piata Financiara
___
Investitorii institutionali autohtoni reprezentati de companiile de asigurari, fondurile mutuale, societatile de investitii financiare si cei de retail nu dispun de resursele necesare pentru a absorbi o proportie rezonabila din emisiunile de actiuni anuntate pentru urmatorii ani la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Pentru ca o oferta publica de actiuni sa aiba succes nu este suficient ca societatea sa arate bine, iar pretul de oferta sa fie indeajuns de atractiv.
Cu atat mai mult daca vorbim de emisiuni de zeci de milioane de euro, precum va fi cazul Transelectrica, Transgaz sau Romgaz, ce sunt asteptate cu infrigurare la BVB pentru a astampara pofta tot mai mare de titluri interesante a jucatorilor la bursa.
Foarte putini isi pun insa problema ca nu vor putea fi subscrise sume atat de mari. Nu sunt totuna ofertele de 2,3 milioane euro la Broker, 4,8 milioane de euro la Vrancart Adjud sau 12,4 milioane euro la Flamingo, cu emisiunile in care se va urmari vanzarea de titluri in valoare de peste 20–30 milioane de euro.
Mult prea usor se uita faptul ca, pana in prezent, BVB nu a fost pusa in situatia de a trece un astfel de test. Cea mai relevanta incercare ar fi putut consta in vanzarea prin oferta publica a pachetului rezidual de la BRD de 7,32% din capitalul social, in valoare de aproape 68 milioane de euro, la pretul minim de tranzactionare din ultimul an.
Chiar daca marii investitori institutionali ar putea sa subscrie integral o astfel de oferta, putin probabil ca acestia sa faca vreun plasament daca vor socoti ca nu va exista o anumita dispersie a actionariatului in urma ofertei primare initiale. Cu alte cuvinte investitorii de portofoliu vor fi interesati de indeplinirea a doua conditii importante.
Prima ar fi ca rezidentii sa absoarba o cota rezonabila din emisiune, deoarece in acest fel titlurile societatii respective vor fi mai putin volatile, iar cererea de actiuni mai stabila. De asemenea, iesirea din investitie a strainilor va fi evident mai facila daca capitalul autohton este interesat de societatea respectiva.
A doua conditie este ca investitorii de retail sa achizitioneze o parte importanta din titluri asa incat dupa listare actiunile societatii sa fie indeajuns de lichide. Acesta este si motivul pentru care in cadrul majoritatii ofertelor primare se stabilesc transe de subscriere destinate investitorilor sofisticati si celor de retail.
Sumele pe care investitorii institutionali autohtoni, reprezentati de fondurile deschise, companiile de asigurari si cele cinci SIF–uri le vor putea investi in cadrul IPO–urilor importante, anuntate la BVB in 2005, 2006 si 2007, nu vor acoperi decat o proportie nesemnificativa din valoarea ofertelor publice initiate de companiile de utilitati ce fac obiectul programului “O piata puternica” si de alte societati private ce ar dori sa devina publice.
Astfel, potrivit estimarilor noastre, investitorii din categoriile mentionate ar putea orienta catre actiuni cel mult 74 milioane euro, 128 milioane de euro si respectiv 169 milioane euro.
Daca din acest nivel de expunere fata de piata de capital consideram ca pentru IPO–uri ar fi disponibil maximum jumatate, s–ar ajunge la plasamente efective de 37 milioane euro, 64 milioane euro si 84 milioane euro.
Acest rationament este justificat de faptul ca pentru a mentine o diversificare adecvata a portofoliilor, fondurile mutuale, companiile de asigurari si SIF–urile nu vor putea aloca catre noi titluri decat o parte din sumele disponibile pentru investitii in actiuni.
Mentionam ca la previzionarea sumelor posibil a fi plasate in cadrul IPO–urilor am avut in vedere scenarii foarte optimiste de dezvoltare ale industriei fondurilor mutuale (crestere cu 100% anual) si ale sectorului de asigurari (crestere cu 50% anual), precum si o apreciere considerabila a apetitului fata de investitiile in actiuni, destul de scazut pana in prezent.
Pentru a scoate in evidenta cat de reduse sunt sumele maxime ce pot fi orientate catre ofertele publice, este suficienta observatia ca numai 1% din capitalizarea blue–chips–urilor BRD, Banca Transilvania, Petrom, Sicomed, Antibiotice, Rompetrol Rafinare, la jumatatea acestui an, insemna 87 milioane euro.
Mai trebuie avut in vedere ca in ultimul an au investit in actiuni cel mult 20.000 de romani, iar in cadrul ofertelor primare pentru Broker, Vrancart Adjud si Flamingo au fost sub 1.000 de subscriitori persoane fizice. Este un semnal puternic ca in cazul mediatizatelor oferte primare de la BVB din urmatorii ani nu vor exista indeajuns de multi subscriitori de retail.
Practic, va fi nevoie ca emitentul si sindicatul de intermediere sa pregateasca foarte atent ofertele primare si sa faca un marketing extrem de convingator in mass–media pentru a atrage persoane care nu au mai investit niciodata in actiuni. Ceea ce va reprezenta un demers costisitor si cu finalitate nesigura.
Faptul ca in cadrul ofertei Flamingo, 60% din titlurile emise au fost subscrise de nerezidenti ar trebui sa dea de gandit in perspectiva marilor IPO–uri asteptate la BVB.
In concluzie, in absenta fondurilor de pensii, capitalul autohton, atat institutional, cat si de retail nu poate acoperi o proportie semnificativa din emisiunile majore anuntate. Ceea ce, pune serios in discutie reusita lor, cu tot interesul preliminar pe care acestea ar reusi sa–l trezeasca in randul unor investitori straini importanti.
Sursa: Piata Financiara, 25 august 2005.
-
AVAS nu doreste inchiderea Azomures
Averea
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anuntat ca se opune, 'prin toate mijloacele legale', deciziei actionarului majoritar de la Azomures, Transworld Fertilizers Holding, privind incetarea activitatii productiei combinatului de ingrasaminte chimice pe o perioada nedeterminata si concedierea colectiva a angajatilor incepand din 24 august. AVAS este actionar minoritar, cu 7,69% din capitalul social al Azomures.
Conducerea AVAS este dispusa sa sustina, ca mediator, obtinerea, din partea patronatului si a sindicatului, a unui punct de vedere comun in privinta viitorului Azomures. Potrivit AVAS, patronatul respecta clauzele sociale incluse in contractul de privatizare semnat de catre FPS in data de 24.12.1997, care cuprindeau, printre altele, mentinerea locurilor de munca existente la data privatizarii pe o perioada de patru ani de la data semnarii contractului, aceasta fiind principala problema cu care se confrunta in prezent societatea. Azomures are acum 3.000 de angajati. Fuat Kalgay, presedintele si directorul executiv al combinatului, a aratat ca Azomures se mai confrunta, pe de o parte, cu pretul ridicat al metrului cub de gaz la nivel international coroborata cu scaderea pretului de vanzare a produsului finit, iar pe de alta parte, cu scaderea continua a pietei de desfacere interne. Conducerea AVAS isi exprima convingerea ca situatia din societate se va detensiona, avand in vedere declaratiile reprezentantului legal al patronatului Azomures privind intentia de a nu aplica decizia Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor pana la epuizarea completa a tuturor cailor de dialog. AGEA a hotarat, la inceputul lunii august, inchiderea unitatii, in situatia in care conjunctura economica o va impune, mai exact daca, urmare a majorarii pretului gazului metan, costurile de productie vor depasi pretul ingrasamintelor chimice pe piata externa. Sindicatele sunt de acord sa discute reorganizarea societatii, disponibilizari colective partiale cu plati compensatorii si acordarea cresterilor salariale solicitate pentru angajatii ramasi in combinat, dar si orice alt punct de vedere constructiv.
Sursa: Averea, 26 august 2005.'
25.08.2005
-
Mahindra&Mahindra va prelua Tractorul Brasov
Realitatea Romaneasca
___
Contractul de privatizare a societatii “Tractorul“ Brasov va fi semnat cu indienii de la Mahindra&Mahindra, ne-au declarat surse din cadrul Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Trebuie spus ca firma indiana este al patrulea producator mondial de tractoare de capacitate mica (intre 45 si 65 cp), iar acest argument a cantarit greu in decizia luata de AVAS. Pe de alta parte insa, potrivit surselor citate, AVAS prefera Mahindra pentru preluarea “Tractorul“ in conditiile in care celalalt competitor, societatea cu capital integral romanesc MYO-O, nu a avut in nici un caz rezultate exceptionale dupa dobandirea controlului asupra uzinei bucurestene Semanatoarea.
Gheorghe Apostu, liderul de sindicat de la “Tractorul“, ne-a declarat ca acordul social cu Mahindra&Mahindra este pe cale de a fi semnat, iar indienii le-au promis angajatilor pastrarea timp de 20 de ani a obiectului de activitate, dar si a celor 3.300 de locuri de munca. Apostu ne-a mai spus ca in ultima perioada vizitele indienilor la “Tractorul“ sunt din ce in ce mai dese.
AVAS s-a angajat in negocierile cu FMI ca pana la sfarsitul acestui an sa privatizeze sau sa lichideze uzina brasoveana.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 25 august 2005. -
Petrom va inchide 50 de benzinarii, iar restul vor fi externalizate
Gardianul SNP
___
Conducerea Petrom a anuntat ca intentioneaza sa inchida pana la sfarsitul anului aproximativ 50 de benzinarii, pe motiv ca sunt neprofitabile. Pentru inchiderea benzinariilor vor fi alocate 60 milioane euro, bani care vor fi folositi si pentru plati compensatorii. Vot fi inchise benzinariile care merg in pierdere, care au echipamente vechi si care sunt situate in locuri inadecvate.
De asemenea, toate benzinariile care vor ramane vor fi trecute, in urmatorii doi ani, in administarea unor parteneri externi, ori prin sistemul de franciza, ori prin printr-un program 'Full Agency', au anuntat reprezentantii companiei.
Potrivit directorului general executiv adjunct al Petrom, Werner Schinhan, prin programul Full Agency, vor fi selectati parteneri care vor administra benzinariile in numele Petrom, in schimbul unui comision. Administratorul va trebui sa respecte regulile hotarate de Petrom. Sistemul Full Agency se diferentiaza de cel al francizei prin impunerea unor standarde si reguli partenerilor Petrom. Schinhan a mai spus ca nu au fost stabilite conditiile privind numarul de angajati care vor fi transferati catre administratori si a celor care vor fi disponibilizati. Conducerea Petrom sustine ca acest program a fost discutat cu sindicatele. 'Am convenit cu sindicatele un plan general. Intr-adevar am inceput restructurarile care vor fi facute pas cu pas. Din pacate, nu putem spune dinainte care va fi urmatorul pas', a declarat Werner Schinhan.
Schinhan a mai spus ca unele dintre activele neprofitabile ale Petrom vor fi fi vandute la pretul pietei.
Profitul a crescut pe seama scumpirii carburantilor
Petrom a inregistrat in primele sase luni ale anului o cifra de afaceri in crestere cu 16%, la 1,25 miliarde euro si un profit net de aproape sase ori mai ridicat ca in primul semestru din 2004, ajungand la 164 milioane euro. Profitul companiei a crescut pe seama scumpirii titeiului si a produselor petroliere, au recunoscut reprezentantii Petrom care au adaugat ca un alt factor este si cresterea eficientei. Cu toate acestea, indicatorii de performanta ai companiei sunt cu mult sub media europeana, a declarat directorul general executiv al Petrom, Gheorghe Constantinescu. 'Desi conjunctura de piata ne confera o pozitie buna in aceasta perioada, mai avem multe de facut pentru a atinge nivelul de competitivitate si standardele internationale pe care dorim sa le implementam. Nu ne putem baza pe faptul ca pretul titeiului va fi tot timpul la acest nivel ridicat', a spus Constantinescu.
Sursa: Gardinaul, 25 august 2005.' -
Din nou, sindicalistii Azomures isi acuza patronatul
Curierul National
___
Vicepresedintele Sindicatului 'Alternativa 2002', Nicolae Dobrau, are rezerve in privinta informatiilor date publicitatii de actionarul majoritar al Azomures referitoare la investitia de 66,7 milioane USD pe care acesta din urma ar fi facut-o dupa privatizarea combinatului. 'Trebuie aratat ca investitia facuta de Azomures prin cumpararea Chimpex Constanta este in valoare de 11 milioane de dolari. Daca nu s-ar fi realizat, profitul pe anul 2004 ar fi fost de peste 21 milioane de dolari. Dar pentru salariati nu sunt fonduri pentru cresterea minima obligatorie a salariilor, ceea ce arata ca patronul si-a dorit sa-si rasplateasca salariatii cu o crestere de 0%'. Vicepresedintele sindicatului mai mentioneaza ca Azomures ar fi fost cumparat cu stocuri foarte mari de produs finit, stocuri de materii prime, echipamente, piese de schimb si utilaje, de care, sustine acelasi Dobrau, combinatul s-ar fi folosit in anii urmatori. Pe de alta parte, liderul sindical mai considera falsa afirmatia patronului in ceea ce priveste faima combinatului. 'Nu patronatul a facut cunoscut pe toate meridianele numele Azomures. Produsele erau o marca recunoscuta pe piata mondiala cu mult inainte de venirea acestor investitori'. In incheiere, vicepresedintele Sindicatului 'Alternativa 2002' mai mentioneaza ca 'atacurile concentrate ale patronului asupra Sindicatului Azomures demonstreaza ca nu este un partener caruia sa ii convina un dialog bazat pe principiul egalitatii, preferand argumentul fortei economice si a presiunilor facute asupra angajatilor'.
Sursa: Curierul National, 25 august 2005.'
24.08.2005
-
Severnav: afaceri la jumatate si pierderi la fel
ZF RO - FONDURI MUTUALE SEVE
___
Santierul naval Severnav Drobeta Turnu Severin a incheiat primul semestru al anului cu o pierdere de 0,63 milioane de euro (2,3 milioane de lei), cu 55% mai redusa fata de pierderea inregistrata in perioada similara a anului trecut. In primele sase luni ale anului, compania a realizat o cifra de afaceri de 7,5 milioane de euro (27,6 milioane de lei), in scadere cu 50,1% comparativ cu vanzarile aferente perioadei ianuarie - iunie din 2004.
'Faptul ca am inregistrat pierdere la finalul semestrului se datoreaza problemei valutare legate de aprecierea leului fata de euro si cresterii pretului la tabla navala. Pe de alta parte, reducerea pierderii s-a datorat unei mai bune organizari a productiei si a muncii, renegocierii unor clauze contractuale referitoare la pret si faptului ca am dat in folosinta o serie de echipamente performante de sudura care au condus la cresterea productivitatii muncii. Totodata, reducerea pierderii s-a datorat utilizarii rationale a suprafetelor de productie si utilizarii intensive si extensive a timpului de lucru', a declarat Florin Dragan, directorul de dezvoltare al Severnav.
Potrivit conducerii Severnav, santierul naval a inregistrat pierdere, in conditiile in care navele livrate in prima jumatate a acestui an au fost contractate in primul semestru din 2004, iar la negocierile de pret de la acea data nu s-au prevazut cresteri semnificative ale preturilor la materii prime si materiale, evolutia pretului la metal pe parcursul anului trecut contrazicand acele previziuni. In acelasi timp, reprezentantii companiei au precizat ca pentru navele contractate anul trecut si care urmeaza sa fie realizate in a doua parte a anului curent, preturile au fost renegociate, in vederea diminuarii pierderilor.
Scaderea cifrei de afaceri s-a datorat intaririi leului fata de moneda unica europeana, evolutie care a taiat din veniturile incasate de companie, si cresterii volumului de productie neterminata, navele urmand a fi livrate conform programelor de productie. Totodata, nivelul mai redus al vanzarilor a fost cauzat de faptul ca santierul naval a livrat doar corpuri de nave spre deosebire de situatia din primul semestru din 2004, cand au fost livrate atat corpuri de nave, cat si nave complete.
Conducerea Severnav este optimista in privinta obtinerii unor rezultate mai bune la finalul anului comparativ cu cele de la sfarsitul lui 2004. 'Suntem mobilizati si avem capacitatea ca la finalul anului sa obtinem rezultate superioare celor din 2004, asta insemnand fie o pierdere foarte redusa, fie sa terminam pe zero sau chiar sa obtinem un profit usor', a precizat Dragan. Anul trecut, Severnav a inregistrat o pierdere de 2,7 milioane de euro la o cifra de afaceri de 23,6 milioane de euro.
Severnav a trecut anul trecut in proprietate majoritar privata, companiile International Railway Services, intre ai carei actionari se afla si omul de afaceri Cristian Burci, si Investment Group detinand fiecare cate 32,1%, respectiv 21,3% din actiuni. AVAS controleaza 39,1% din actiunile santierului naval. Actiunile Severnav sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 3,3 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 4,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 august 2005.
' -
Bancile mari nu vor reduce dobanzile la depozite, afirma Isarescu
Romania libera
___
Politica de sterilizare partiala a excedentului de lichiditate va aduce la depozitele in lei unele scaderi de dobanzi, dar nu si la bancile cu expunere in economia reala, spre care se vor muta majoritatea economisirilor, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Unele banci vor avea in vedere scaderea dobanzilor pentru depuneri. Exista acest risc, dar mizez pe bancile serioase, cu gandire strategica si implicate in economie, care au grija de clientii lor si pe partea de creditare, si la depozite, cum ar fi BCR. Economisirile se vor transfera usor de la bancile fara retea la cele care au urmarit sa-si construiasca un canal de plasare a disponibilitatilor in lei', a explicat guvernatorul BNR.
In opinia lui Isarescu, bancile nu trebuie sa se uite numai la Trezorerie, intrucat adevarata activitate bancara are mai multe ramuri. El crede ca a venit momentul in care bancile sunt nevoite sa ia in serios ce inseamna activitatea de banking si sa actioneze in directia dezvoltarii bazei de clienti si a afacerilor. 'Probabil vom asista la o migrare a economisirilor la bancile cu retea. Este un fenomen corect pentru ca bancile mai mici, cu deschidere in afara, au acces la fonduri externe, in timp ce bancile autohtone trebuie sa-si protejeze resursele', a adaugat oficialul bancii centrale.
Declaratia survine in contextul in care banca centrala a modificat strategia de sterilizare, prin limitarea sumelor atrase la numai o parte din excedentul de lichiditate. Noua abordare se suprapune cumpararilor de valuta efectuate de BNR in piata interbancara, care au injectat in sistem echivalentul a aproape un miliard de euro.
Sursa: Romania Libera, 24 august 2005.' -
Noua subventie de 100 de miliarde pentru Tractorul - aproape epuizata
Gandul
___
Noua subventie de 100 miliarde lei vechi acordata recent de Guvern uzinei Tractorul Brasov, sub pretextul sprijinirii producatorilor agricoli, este in pragul epuizarii. Pana ieri, societatea inregistrase peste 250 de cumparatori si se pregatea sa inchida lista, dat fiind ca – dupa cum ne-a declarat directorul general Titu Serban – amintita subventie va „acoperi” fabricarea a doar circa 300 de tractoare.
Dintre cei inscrisi pana acum, aproape 100 achitasera deja si partea lor de 55% din pretul tractoarelor - restul de 45% fiind suportat de stat, sub forma subventionarii - comenzile fiind pentru tractoare de 45 si 68 de cai putere, cu dubla tractiune si cabina, care costa 15.700 euro, respectiv 19.550 euro, cu tot cu TVA. Ceea ce inseamna ca uzina va incasa de la Ministerul Agriculturii o subventie de 6.965 euro pentru un tractor de 45 CP si de 7.897 euro pentru unul de 68 CP. Pana cand banii vor incepe sa-i intre in conturi, Tractorul mai are insa de primit de la ministerul lui Gheorghe Flutur aproape 50 de miliarde de lei vechi din prima „tura” de subventii din acest an, de circa 170 de miliarde, acordata de Executiv in primavara.
Din aceasta suma, 19 miliarde lei sunt restante pentru tractoarele aflate deja in posesia beneficiarilor, iar restul – subventia pentru ultimele 80 de tractoare ce mai trebuie livrate, lucru ce se va intampla pana la mijlocul lunii viitoare, dupa cum ne-a asigurat directorul Serban. Acesta a motivat intarzierea de aproape o jumatate de an la onorarea comenzilor in cauza prin lipsa anvelopelor - fabricate de Danubiana Bucuresti, care si-a reluat productia abia acum cateva saptamani – si a cabinelor, in locul carora societatea Tabcon din Intorsura Buzaului „furnizeaza”, de luni de zile, doar… promisiuni. Livrarea celor 80 de tractoare „intarziate” si fabricarea celor 300 de noi tractoare subventionate vor incepe de lunea viitoare, cand cei 3.300 de salariati de la Tractorul se vor intoarce din concediu.
Sursa: Gandul, 24 august 2005. -
Portul Constanta, blocat de greva sindicalistilor Chimpex
Curierul National
___
Activitatea de incarcare-descarcare a navelor in Portul Constanta este aproape blocata, din cauza grevei generale declansate in urma cu aproape o saptamana de salariatii SC Chimpex, carora li s-au alaturat, ieri, si alte sindicate de pe platforma portuara, ce au intrerupt lucrul pentru cateva ore.
Liderul sindicatului societatii, Florin Coman, a declarat ca, in semn de solidaritate cu angajatii Chimpex, alte sase sindicate de pe platforma portuara au oprit, marti dimineata, lucrul timp de doua ore. In urma cu o zi, administratia societatii a depus la Tribunalul Constanta o contestatie cu privire la legalitatea grevei, primul termen de judecata fiind la sfarsitul acestei saptamani. Salariatii solicita o majorare a salariului cu 5% si acordarea unor plati compensatorii in cazul unor disponibilizari majore colective. De partea cealalta, reprezentantii administratiei sustin ca nu pot acorda cresterile salariale solicitate pentru ca, in ultimul an, firma a inregistrat pierderi de sute de miliarde de lei.
Liderul sindicalistilor din cadrul societatii, Florin Coman, afirma ca, in cazul in care nu vor fi solutionate revendicarile celor peste 700 de angajati intrati in greva la jumatatea saptamanii trecute, activitatea in Portul Constanta ar putea fi paralizata total.
Potrivit lui Florin Coman, de la venirea patronilor turci la Chimpex, activitatea firmei merge tot mai rau. Cei mai multi angajati sunt platiti cu 75 la suta din salariu sau trimisi in somaj tehnic. 'Contractul colectiv de munca ar fi trebuit incheiat in urma cu aproape trei luni, insa administratia ne tot amana', a precizat liderul sindical.
Sursa: Curierul National, 24 august 2005.'
Pagina