25.07.2005
-
Boom la Bursa de Valori
Curentul
___
Saptamana 18-22 iulie a adus la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) tranzactii in valoare de aproximativ 126 milioane RON, in crestere cu 80% fata de saptamana precedenta, cand schimburile au insumat 69,7 milioane RON. Toti indicii bursieri au inregistrat aprecieri cu peste 4%. Cea mai mare crestere, cu 7,5%, a fost resimtita de indicele BET-FI, care masoara evolutia actiunilor Societatilor de Investitii Financiare (SIF). Indicele celor mai lichide societati, BET, a urcat cu 4,55%, iar BET-Compozit, cu 4,2%. Indicele ROTX, lansat la bursa din Viena, a inregistrat o crestere cu 4,6%.
Cele mai mari aprecieri ale cursului au fost resimtite de actiunile Rafinariei Astra Romana Ploiesti (+47,1%), ale UAMT Oradea (+37,47%) si de cele ale Alro Slatina (+13,03%). Pe de alta parte, cele mai mari scaderi au afectat actiunile Agras (-14,93%), cele ale Bermas Suceava (-12,08%) si actiunile Azomures Targu Mures (-7,66%). Actiunile Bancii Transilvania au reusit, in ultima sedinta, sa ajunga la valoarea de 0,8250 RON, cumuland 8% din totalul tranzactiilor pe baza unor transferuri in valoare de 1,13 milioane RON. Insa motoarele Bursei au ramas, si in aceasta saptamana, SIF-urile si companiile petroliere.
SIF 5 Oltenia, cel mai lichid emitent
Ordonanta de guvern prin care pragul de detinere la SIF-uri a fost majorat de la 0,1% la 1% a atras, in perioada analizata, multi investitori dornici sa isi constituie portofolii. Astfel, tranzactiile cu titlurile SIF au detinut 53% din totalul pietei. SIF 5 Oltenia s-a impus, in saptamana mentionata, drept cel mai lichid emitent, cu o valoare de 16,5% din totalul rulat la BVB. Cursul actiunilor s-a apreciat, pana in ultima sesiune, cu 5,3%, ajungand la valoarea de 1,3900 RON. Actiunile SIF 4 Muntenia au inregistrat cea mai mare crestere, cu 10,6%, vineri incheind la pretul de 0,9900 RON/actiune. Cumparatorii si-au facut simtita puternic prezenta in prima sedinta a saptamanii, cand, inca de la deschidere, au fost cresteri de pana la 10%, iar rulajul a insumat 70% din piata. Spre sfarsitul saptamanii au aparut si corectiile de curs, o data cu manifestarea unei tendinte de vanzare. In ceea ce priveste rulajul, in sedinta de vineri, SIF 2 Moldova s-a situat pe primul loc, cu 3,8 milioane RON. SIF 4 Muntenia a terminat saptamana in scadere, actiunile depreciindu-se cu 2,94%, dupa ce, joi, cunoscusera o apreciere cu peste 3%.
Actiunile RRC s-au apreciat cu peste 10%
Sectorul petrolier s-a mentinut pe pozitie si saptamana trecuta, atat SNP Petrom, cat si Rompetrol Rafinare Constanta continuand evolutia ascendenta din ultima perioada. Actiunile SNP s-au apreciat cu 2,3%, incheind la pretul de 0,4730 RON, in timp ce RRC au surpins printr-o crestere saptamanala cu 10,35%. Pretul de inchidere pentru RRC a fost de 0,0970 RON/actiune. Cele mai mari valori de saptamana trecuta pentru titlurile SNP si RRC au fost de 0,4900 RON si, respectiv, de 0,0980 RON/actiune. Tranzactiile cu titlurile celor doua societati petroliere au insumat peste 24% din rulajul total al Bursei.
Sursa: Curentul, 25 iulie 2005 -
Piata de capital ar putea ieftini creditul ipotecar
Adevarul
___
Dupa mai bine de trei ani de asteptare, Guvernul a aprobat un pachet legislativ privind Legea obligatiunilor ipotecare, Legea securizarii creantelor, Legea privind bancile de credit ipotecar, precum si unele modificari la Legea creditului ipotecar (190/1999). Apelarea la piata de capital pentru obtinerea de finantare destinata acordarii de credite ipotecare va deveni astfel o alternativa la cea bancara, unde banii pe termen lung - 20, 25, 30 de ani - vin fie de la banca-mama, fie de la institutii financiare internationale. 'Beneficiile tranzactionarii obligatiunilor ipotecare si portofoliului de credite ipotecare pe piata secundara se vor vedea pe termen lung in scaderea costurilor de creditare la populatie. Apoi vor fi mai multe surse de finantare pentru domeniul locativ', declara ziarului nostru, Carmen Retegan, director general Domenia Credit. Vor aparea bancile ipotecare Bancile vor emite obligatiuni (valori mobiliare) care vor fi tranzactionate pe piata de capital, iar banii rezultati din vanzarea acestora vor servi bancilor ca sursa de finantare pentru credite ipotecare. O alta metoda de finantare prin piata de capital este reglementata de Legea securizarii creantelor, care introduce un instrument financiar distinct - vanzarea catre investitori a portofoliului de credit ipotecar al bancii de profil. Banca primeste banii la vanzarea portofoliului de credite ipotecare si poate continua ciclul oferind in continuare imprumuturi. 'Vor aparea astfel instrumente noi, bancile diversificandu-si instrumentele prin care se finanteaza', puncteaza Carmen Retegan. Surse din piata spun ca la mijlocul anului viitor ar putea avea loc prima emisiune de obligatiuni ipotecare in Romania. Modificarile aduse Legii 190/1999 sunt mai mult formale si nu vin in contradictie cu normele BNR de limitare a riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice, spun specialisti care au lucrat la respectivul act legislativ. 'Ceea ce va afecta serios acordarea de credite pentru locuinta va fi limitarea gradului de indatorare a solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia la 35% din veniturile nete lunare', spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Legea creditului ipotecar stipuleaza ca impumuturile pentru casa acordate in Romania sunt accesibile tuturor persoanelor din Uniunea Europeana, spre deosebire de situatia prezenta cand la acestea au acces doar cetatenii romani. Pentru prima data apare reglementata o noua institutie de credit. Este vorba de bancile ipotecare, institutii specializate, cu obiect de activitate limitat (nu vor avea dreptul sa atraga depozite), care vor functiona, de asemenea, pe baza de autorizatie BNR. Vor acorda credite si se vor finanta de pe piata de capital. Numai bancile de credit ipotecar vor putea emite obligatiuni ipotecare, se specifica in lege. Si aici suntem in urma vecinilor O astfel de infrastructura legislativa sI institutionala exista demult in lume. In Danemarca, spre exemplu, 95% din creditele ipotecare sunt date prin banci de credit ipotecar si 100% din finantare se face prin obligatiuni ipotecare. In Franta, insa, finantarea se realizeaza prin depozite atrase de la populatie si foarte putin prin obligatiuni. In Italia si Spania finantarea e mixta, iar in Germania cam jumatate si jumatate. Tarile din regiune, intrate anul trecut in Uniunea Europeana, practica sistemul de finantare de pe piata de capital de 5-6 ani. Conform European Mortgage Federation, 42% din total credite ipotecare sunt oferite pe continentul nostru prin banci comerciale universale, 15% prin banci specializate de credit ipotecar, 16% prin banci de economii si 3-5% prin banci de economisire si creditare in sistem colectiv. Aceeasi sursa precizeaza ca peste 60% din fonduri provin din depozite individuale ale populatiei, iar aproximativ 20% sunt obtinute prin obligatiuni ipotecare.
Sursa: Adevarul, 25 iulie 2005'
22.07.2005
-
SIF Muntenia a obtinut un profit de aproape 10 milioane de euro la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia, ultima dintre cele cinci societati de investitii financiare care a raportat rezultatele financiare la sase luni, a obtinut in luna iunie un profit de 9,7 milioane de lei (aproape 2,7 milioane de euro).
Cea mai mare parte a acestui profit provine din dividendele incasate de BCR si BRD, cele mai mari banci din sistem, la care SIF Muntenia detine pachete de actiuni de 6%, respectiv 5,26%.
Profitul cumulat obtinut de SIF Muntenia in primele sase luni ale acestui an se ridica la 36,5 milioane de lei (circa 10 milioane de euro), de peste doua ori mai mult comparativ cu perioada similara a anului trecut.
De altfel, cu exceptia SIF Transilvania, toate celelalte societati de investitii financiare au raportat in primul semestru rezultate mult mai bune comparativ cu primele sase luni ale lui 2004.
SIF Oltenia a realizat in prima jumatate a acestui an cel mai mare profit dintre cele cinci societati de investitii financiare, 53,5 milioane de lei (14,6 milioane de euro), cu circa 90% mai mult fata de anul trecut.
SIF Muntenia are totusi cel mai mic profit pe actiune la sase luni, circa 0,0453 lei. Principalul motiv pentru aceasta valoare scazuta este faptul ca SIF Muntenia are cel mai mare numar de actiuni dintre toate societatile de investitii financiare. Cel mai mare profit unitar il are SIF Moldova, cu 0,0952 lei/actiune, urmata de SIF Oltenia, cu 0,0923 lei/actiune.
Valoarea unitara a activului net al SIF Muntenia la sfarsitul lunii iunie era de 0,819 lei. Activul net al SIF Mutenia este evaluat in prezent la peste 183 de milioane de euro, cu circa 25% mai ridicat comparativ cu inceputul anului. Pe langa pachetele de actiuni detinute la cele mai mari doua banci din sistem, SIF Muntenia mai controleaza 12% din actiunile producatorului de medicamente Sicomed Bucuresti si 19,3% din capitalul social al Chimopar Bucuresti si are participatii la 87 de societati listate pe RASDAQ, precum si la peste 100 de societati necotate.
In ultimele luni au avut loc mai multe dispute privind conducerea SIF Muntenia. Intai a fost demisia lui Teodor Mihaescu din functia de presedinte al Muntenia Invest, societatea care administreaza activele SIF Muntenia, apoi s-a produs si demisia lui Ulm Spineanu de la conducerea Grupului Financiar Muntenia, detinut de salariatii SIF Muntenia, care este principalul actionar al Muntenia Invest. Pe de alta parte, unul dintre principalii actionari ai SIF Muntenia, omul de afaceri Catalin Chelu din Galati, care controleaza conform ultimelor informatii existente pe piata aproape 10% din actiunile SIF Muntenia a cerut renuntarea la societatea de administrare si preluarea acestei activitati direct de catre SIF Muntenia.
Ultima tranzactie cu actiunile SIF Muntenia s-a realizat ieri la pretul de 1 leu/actiune, in urcare cu 1,5% comparativ cu sedinta precedenta. De la anuntarea ordonantei privind majorarea pragului de detinere la SIF-uri, actiunile SIF Muntenia, s-au apreciat cu 16,3%. La pretul de 1 leu/actiune, capitalizarea bursiera a societatii este 226,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 iulie 2005
-
Titlurile ipotecare vor atrage noi investitori la Bursa
Averea
___
Investitorii de pe piata de capital romaneasca vor avea, peste aproximativ un an, o noua alternativa de plasament, si anume titlurile ipotecare.
Guvernul a aprobat, saptamana trecuta, proiectul legislativ privind obligatiunile ipotecare, inclus intr-un pachet de legi, alaturi de alte trei proiecte: un proiect de lege care modifica si completeaza actul normativ in vigoare privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare (Legea 190/ 1999), proiectul legislativ privind bancile de credit ipotecar si proiectul de lege privind securitizarea creantelor. Pe langa dinamizarea pietei bursiere, titlurile ipotecare vor constitui si un instrument necesar de refinantare, aflat la dispozitia creditorilor ipotecari.
Creditele ipotecare stimuleaza piata bursiera
„Era necesara modificarea legii 190, deoarece aceasta cuprinde atat aspectul legat de credite, cat si cel de finantare a creditelor si se impunea separarea celor doua aspecte“, declara unul dintre specialistii care a lucrat la realizarea pachetului legislativ, Carmen Retegan, director general la Domenia Credit.
In ceea ce priveste proiectele de lege privind obligatiunile ipotecare si securitizarii creantelor, Retegan afirma ca aceste acte normative vor stabili exact modalitatile de finantare a creditelor ipotecare. Acestea au o formulare mai generala „tocmai pentru a se putea acoperi aspectul finantarii oricaror creante“.
Legea bancilor ipotecare constituie o noutate in peisajul legislativ romanesc. Specialistii spun ca o astfel de lege exista in Statele Unite si Europa. In Romania, o varianta a acestui tip de act normativ este legea privind societatile de credit ipotecar, care insa este incompleta.
Proiectul legislativ propus in acest sens aduce nou termenul de banca si cuprinde prevederi privind supravegherea institutiilor care acorda acest tip de credite, afirma Carmen Retegan. De asemenea, creeaza cadrul legal pentru mecanismul de refinantare a operatiunilor de creditare ipotecara, dar si a operatiunilor comerciale in general.
Bancile de credit ipotecar vor putea actiona atat pe piata primara a creditului ipotecar, ca imprumutator, cat si pe cea secundara, in calitate de emitent de obligatiuni ipotecare, activitate la care nu au acces societatile de credit ipotecar existente in prezent.
Specializarea bancilor introdusa de pachetul legislativ va da posibilitatea acestor institutii sa aiba un mare grad de adaptabilitate la schimbarile pietei, urmand sa joace un rol important la crearea pietei secundare a obligatiunilor ipotecare.
Proiectul de lege privind securitizarea creantelor introduce principiul utilizarii creantelor in scopul mobilizarii de resurse financiare de la public.
Cele patru proiecte constituie legislatia primara ce va reglementa piata ipotecara, urmand ca, in maximum un an de la publicarea lor in Monitorul Oficial, sa fie emisa legislatia secundara care va reglementa in detaliu prevederile legale promovate.
Retegan spune ca, in prezent, comisia care supravegheaza piata de capital (CNVM) si Banca Nationala lucreaza la normele de aplicare, beneficiind de consultanta din partea Bancii Mondiale (BM), pachetul legislativ facand parte din obiectivele stabilite in cadrul programului PAL II, convenit cu BM.
Specialistul adauga ca pachetul de legi a fost inaintat Parlamentului, insa va fi supus dezbaterii dupa vacanta parlamentara, in toamna.
Sursa: Averea, 22 iulie 2005 -
Posta Romana iese la privatizare pe propria cheltuiala
Adevarul
___
Compania Nationala Posta Romana (CNPR) va suporta din bugetul propriu cheltuielile pe care le implica procedurile de privatizare. De regula, aceste cheltuieli sunt acoperite din bugetele ministerelor de care apartin societatile ofertate. In cazul Postei Romane, este vorba despre plata componentelor fixa si variabila a onorariului ce se cuvine consultantului, plata firmei de avocatura angajate, restructurarea, pregatirea pentru privatizare si publicitatea ofertei (in mass-media nationale si internationale). Presedintele Consiliului de Administratie al Postei Romane, Dan Mihai Toader, ne-a declarat ca 'am putea ataca hotararea de guvern care prevede ca noi sa suportam aceste costuri, dar le consideram cheltuieli firesti. Estimam ca nu vom depasi 1,5 miliarde lei vechi, suma care a fost deja realocata din bugetul pe 2005'. Toader a mai precizat ca termenul stabilit pentru finalizarea privatizarii Postei este anul 2008. 'Din capitalul social de 583.000 miliarde lei vechi (58,3 miliarde RON), Posta Romana va participa cu 25% la Fondul Proprietatea, aceasta fiind una din primele faze ale procesului de privatizare', conchide seful CNPR.
O afacere rentabila
Posta Romana se numara printre putinele societati rentabile ale statului. Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 7.000 miliarde lei. Pentru primul semestru din 2005, bilantul inca nu a fost raportat, dar conducerea companiei estimeaza un profit brut de cinci milioane euro - un motiv serios pentru care actuala putere se grabeste sa instrumenteze privatizarea CNPR.
Corespondenta romanilor, in crestere
Potrivit datelor Companiei Nationale Posta Romana, in primele sase luni din acest an, corespondenta prin scrisori, imprimate sau trimiteri cu valoare declarata a crescut, fata de perioada similara a anului 2004, cu 33.546.216 bucati. In cazul publicitatii prin posta (Infadres, Infadres Plus), cresterea este de 6.892.519 trimiteri, iar in cazul coletelor - de 368.291 trimiteri. Prestatiile financiare (mandate postale, electronice, on-line etc.) s-au majorat, in aceeasi perioada, cu 95.725 bucati.
Sursa: Adevarul, 22 iulie 2005'
21.07.2005
-
Amonil se pregateste sa intre pe piata aditivilor pentru carburanti
ZF RO - FONDURI MUTUALE AMO
___
Combinatul chimic Amonil Slobozia vrea sa isi extinda activitatea cu productia unui aditiv utilizat de camioane, in conditiile in care piata ingrasamintelor, nu merge prea bine in ultimele luni.Amonil intentioneaza sa produca un aditiv, numit AdBlue, destinat camioanelor, care reduce emisiile poluante si consumul de motorina. In Romania exista deja doua benzinarii ale grupului austriac OMV care ofera acest produs din import. Introducerea normelor Euro 4 ale Uniunii Europene privind emisiile poluante ar putea crestete cererea pentru acest produs. 'Vrem sa facem o statie pilot sa vedem daca putem obtine puritatea necesara a ureei pentru acest produs,' a declarat Victor Dobrescu, directorul combinatului chimic. El a mai spus ca vanzarile pe care compania le va putea obtine pe acest segment de activitate sunt greu de estimat in prezent.Aditivul este un lichid limpede care contine uree in proportie de 32,5% are la baza uree, principalul produs al Amonil, aceasta fiind folosita in special pentru ingrasaminte chimice. Amonil a incheiat primul trimestru al anului cu pierderi in valoare de 0,77 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 19,4 milioane de euro, in crestere cu 11% fata de anul trecut. Scumpirea substantiala a gazului metan a pus sub semnul intrebarii continuarea activitatii acesteia. Compania a convocat de altfel pentru a doua oara in acest an o Adunare Generala pentru a analiza efectele cresterii pretului la gaze asupra activitatii companiei.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 iulie 2005' -
Rompetrol da Guvernului 90 de zile pentru a-i plati daune
Gardianul RRC
___
Rompetrol a inceput, ieri, demersul de a obtine despagubiri pentru prejudiciile aduse companiei prin retinerea la sfarsitul lunii mai a presedintelui companiei, Dinu Patriciu, prezentand Guvernului o nota formala de notificare a unei dispute. Potrivit unui comunicat al companiei, aceasta notificare anunta Guvernul ca s-au violat drepturile fundamentale si cele de protectie datorate companiei, iar The Rompetrol Group (TRG) a suferit pierderi economice care trebuie compensate. Notificarea este urmata de o perioada de 90 de zile in care Executivul si TRG vor negocia pentru rezolvarea pe cale amiabila a disputei. TRG considera ca astfel pot fi evitate procedurile ce ar putea fi initiate conform regulilor de arbitraj ale Centrului International pentru Solutionarea Disputelor Investitionale cu sediul in Washington.
Sursa: Gardianul 21 iulie 2005
-
Emisiunea de obligatiuni Timisoara, subscrisa din prima zi
Curierul National
___
Bursa de Valori Bucuresti a initiat, ieri, tranzactionarea prin sistemul BVB a unei noi emisiuni de obligatiuni municipale emise de municipiul Timisoara, inscrise la Cota Bursei in cadrul sectorului obligatiunilor.
Obligatiunile Timisoara, in valoare de 20 milioane lei noi, au fost subscrise in totalitate in prima zi de la derulare, 94,6 la suta din investitori fiind persoane juridice. Rata dobanzii este fixa si a fost stabilita la 8,25 la suta pe an, iar rambursarea va avea loc in rate semestriale egale, cu scadenta la 1 martie 2011. 'Aceasta noua emisiune de obligatiuni a Primariei Timisoara face parte din programul de finantare a unui plan amplu de refacere a infrastructurii orasului. Sursele atrase vor fi utilizate mai precis pentru reabilitarea strazilor.
Piata obligatiunilor este in faza de pionierat in Romania. Municipalitatile au inceput sa foloseasca acest instrument. Se pare ca a prins la persoanele juridice, care detin cel mai mare procent de subscriere in emisiunea de astfel de titluri. Sper ca in viitor sa prinda si la populatie. Oamenii trebuie sa constientizeze ca investesc in orasul lor. Este atat un exercitiu civic, cat si unul financiar', a declarat, ieri, Adrian Orza, viceprimarul Timisoarei.
Primaria Timisoara vrea sa mai imprumute, in toamna, 28 de milioane de euro
Primaria Timisoara intentioneaza sa acceseze, in toamna, credite de circa 100 milioane de lei, pe o perioada de 20 de ani, fondurile urmand sa fie destinate finantarii lucrarilor de investitii si modernizarii infrastructurii, potrivit lui Orza.
'In aceasta perioada analizam oportunitatea accesarii, in toamna, a unor credite de o valoare de 5-6 ori mai ridicata decat nivelul emisiunii de obligatiuni, de 20 milioane de lei noi. Este vorba de credite pe o perioada de 20 de ani, cu perioada de gratie de 10 ani', a adaugat acesta.
Viceprimarul Timisoarei a aratat ca autoritatile locale se confrunta cu probleme mari de finantare, determinate de constructia bugetelor locale. 'Guvernele nu au avut curajul sa descentralizeze mai mult bugetele locale. Problema de fond este ca exista o nevoie de investitii foarte mare la nivelul municipalitatilor si nu sunt resurse suficiente pentru finantarea acestora. Sumele de bani necesare pentru refacerea infrastructurii depasesc posibilitatile bugetelor locale', a apreciat Orza. 'Timisoara aloca 10-15 la suta din buget pentru refacerea drumurilor, iar bugetul pentru acest an a fost stabilit la circa 100 milioane de euro. Este nevoie de circa sase bugete pentru repararea tuturor drumurilor', a mai mentionat Orza. El a adaugat ca, in ultimii ani, Primaria a contractat credite de circa 100 milioane de euro, care completeaza granturile primite de la Banca Europeana de Investitii, de 50 milioane de euro.
Sursa: Curierul National, 21 iulie 2005'
20.07.2005
-
Biofarm si-a dublat profitul la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Compania farmaceutica Biofarm Bucuresti a incheiat primele sase luni ale anului curent cu un profit net de 7,6 milioane de lei (2,15 mil. euro), conform rezultatelor preliminare ale companiei, reprezentand o crestere in lei cu peste 100% fata de aceeasi perioada a anului trecut. 'Datele sunt preliminare si urmeaza a fi certificate dupa finalizarea auditului aferent acestei perioade', a afirmat Dan Vasile, directorul general al Biofarm.
Profitul net al companiei pe primele trei luni ale acestui an a fost de circa 1,3 milioane de euro, reprezentand aproximativ 40% din vanzarile totale ale Biofarm. Marja neta de peste 30% a afacerilor companiei s-a mentinut si la jumatatea acestui an. 'Cresterea profitabilitatii este o consecinta directa a programului de investitii pentru normele GMP (Good Manufacturing Practice) pentru modernizarea si alinierea la standardele internationale de calitate pentru toate liniile de productie ale companiei (produse farmaceutice lichide, tablete, capsule si gelatinoase), precum si a implementarii unor sisteme de eficientizare si reducere a costurilor de productie', a mai spus Vasile.
In prima jumatate a anului, exporturile realizate de Biofarm au inregistrat o dublare atat in volum, cat si valoric, comparativ cu aceeasi perioada a lui 2004. Tendinta urmeaza sa se manifeste si in perioada urmatoare, conform reprezentantului companiei.
O alta cauza a cresterii indicatorilor economici ai companiei o constituie, in opinia lui Vasile, schimbarile in cadrul managementului Biofarm efectuate la inceputul acestui an.
Compania are un portofoliu de peste 80 de marci, printre cele mai cunoscute numarandu-se Bixtonim, Triferment, Colebil, Anghirol si Cavit. Anul trecut, Biofarm a finalizat un proiect de investitii in valoare de 9 milioane euro, in urma caruia si-a triplat capacitatea de productie si a primit certificarea GMP. Investitia a vizat patru noi linii de productie pentru tablete, capsule, solutii de uz extern si siropuri. Fondurile provin din profitul companiei si un imprumut de 1,2 milioane euro.
In primele trei luni ale anului, consumul de medicamente compensate si gratuite a crescut la 147 milioane de euro, fata de numai 56 milioane de euro in aceeasi perioada a anului trecut. Din aceasta suma, aproximativ 60% au reprezentat medicamentele care intra in categoria celor subventionate integral. La randul lor, medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala (OTC-uri) au reprezentat circa 10% din medicamentele gratuite vandute. Medicamentele compensate partial au reprezentat putin peste 40% din cele aproape 150 de milioane de euro.
Al doilea trimestru al anului curent a adus o contractie puternica a pietei medicamentelor etice (prescrise de medici), vanzarile companiilor din piata pe acest segment scazand puternic. Consumul consolidat de medicamente s-a redus cu aproximativ 20% de la luna la luna, incepand din aprilie, conform companiilor din piata.
Actiunile Biofarm se tranzactioneaza in cadrul pietei extrabursiere Rasdaq, compania aflandu-se in cadrul unui proces ce vizeaza listarea titlurilor Biofarm in cadrul categoriei I a Bursei de Valori Bucuresti. Ultimul pret de tranzactionare al actiunilor companiei a fost de aproximativ 0,35 lei/actiune, la acest pret capitalizarea societatii fiind de aproximativ 97 milioane de lei (27,3 mil. euro).
Printre actionarii companiei se numara SIF Oltenia - 10,025%, SIF Banat-Crisana - 2,045%, SIF Muntenia - 2%, presedintele consiliului de administratie, Robert Ferran - 5,01% si companiile americane Health Sciences Group putin sub 5% si International Pharmaceutical Group (Saphiro Bancorp) - 15,52% din titluri. La inceputul acestui an, actionariatul Biofarm a suferit schimbari semnificative, in urma unor tranzactii bursiere. Cea mai semnificativa schimbare a fost diminuarea participatiei presedintelui consiliului de administratie, Robert Ferran, de la 49,9% la 5,01% din titluri.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 iulie 2005.
' -
Romania: 1% din investitiile mondiale
Cotidianul
___
Romania se mentine in topul celor mai atractive 15 tari din Europa, atit in privinta volumului de investitii atrase, cit si a locurilor de munca rezultate.
Pe masura ce Europa Centrala si de Est devine un competitor tot mai serios pentru China in privinta fortei de munca ieftine, investitorii straini se reorienteaza spre aceasta zona, arata compania Ernest&Young intr-un studiu referitor la atractivitatea afacerilor derulate in Europa.
Potrivit Ernest&Young, Romania si-a dublat volumul de investitii straine directe anul trecut in comparatie cu 2003.
Romania a ajuns astfel sa-si adjudece o cota de 3,2% din totalul investitiilor realizate in Europa, clasindu-se pe locul 11 in topul 15 al principalelor destinatii de investitii pe acest continent. Aceasta cifra corespunde unei cote de aproximativ 1% la nivel mondial.
Bulgarii, ultimul loc
Bulgaria, cealalta candidata inscrisa in cursa pentru aderarea la Uniunea Europeana, se situeaza pe locul 15, detinind o cota de 2,2% din totalul investitiilor europene derulate in 2004. Comparativ cu 2003, cind avea o cota de 1,5%, Bulgaria a devenit cu 48% mai atractiva ca destinatie de dezvoltare a afacerilor.
Marea Britanie se mentine pe primul loc cu o cota de atractivitate de 19,5% din totalul investitiilor straine directe europene, desi a raportat in 2004 o scadere dramatica de 17% fata de anul anterior. Franta si Germania ocupa locurile doi si trei, dupa ce au atras 17%, respectiv 5,7%, din totalul ISD realizat in Europa.
In ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca de pe urma acestor investitii, studiul Ernest&Young urca Romania pe locul 7 in Europa. Cu peste 13.700 de noi locuri de munca, Romania a devansat Germania (11.900), dar s-a situat cu mult in urma Poloniei (22.500), care a ocupat locul al doilea. Marea Britanie conduce si in acest clasament, cu peste 30.500 de noi locuri de munca create.
Mai putin anul acesta
Romania a atras ISD in valoare de 4,1 miliarde de euro in 2004. Agentia Romana pentru Investitii Straine estimeaza ca nivelul acestora va scadea cu 20% in acest an, pina la 3,2-3,8 miliarde de euro.
La nivel global, China continua sa impresioneze prin potentialul de crestere, 52% dintre cei 672 de manageri de companii straine intervievati considerind aceasta tara ca fiind una dintre cele mai atractive din punct de vedere investitional.
America de Nord a mai recuperat din terenul pierdut in 2004, devenind tot mai atractiva in sectoare precum antreprenoriat, inovatii si finantari.
Sursa: Cotidianul, 20 iulie 2005.
Pagina