24.10.2006
-
Pretul petrolului continua sa scada
___
Cu toate ca Arabia Saudita, cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial, a anuntat ca va dispune reducerea livrarilor programate pentru luna noiembrie, tinand cont de decizia Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol asupra diminuarii productiei, pretul petrolului a inregistrat o scadere de 1%.
Pretul petrolului de referinta pe piata americana a scazut cu 63 centi, pana la nivelul de 58,7 dolari pe baril, in timpul sedintei de tranzactionare, in timp ce titeiul Brent, de referinta la Bursa londoneza, a fost cotat la 58,84 dolari pe baril, in scadere cu 84 centi.
Arabia Saudita a transmis rafinariilor din Japonia, China si Coreea de Sud ca volumul de petrol pe care urmeaza sa il exporte in aceste tari in luna noiembrie va scadea cu 8%, au declarat surse din industrie pentru Reuters, preluate de Mediafax.
'Ministrul Petrolului din Arabia Saudita face ceea ce spune, iar datele recente arata ca piata se indreapta intr-o noua directie de fiecare data cand oficialul isi ia un astfel de compromis', a declarat Keith Sano, manager al departamentului de marfa la firma Sumitomo. Sano, a mentionat OPEC, va reduce din nou productia de petrol, cel mai probabil in luna decembrie.
Membrii OPEC au decis saptamana trecuta sa reduca productia de petrol cu 1,2 milioane de barili zilnic, pentru a stopa scaderea accelerata a preturilor, dar analistii apreciaza ca aceasta decizie nu constituie un obstacol pentru declinul pretului petrolului, care a atins in luna iulie un maxim istoric de 78,4 dolari pe baril.
'Piata este foarte sceptica privind consecventa cu care OPEC isi va urma planul de reducere a productiei de petrol', a afirmat Tobin Gorey, analist la Commonwealth Bank of Australia.
Oficialii OPEC sunt ingrijorati de volumul mare al stocurilor de combustibil existente in statele consumatoare si de o posibila scadere a cererii pentru petrolul furnizat de organizatia internationala in 2007.
Sursa: Curierul National, 24 octombrie 2006.'
23.10.2006
-
Investitorii, obligati sa dea declaratii pe propria raspundere
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Persoanele fizice care realizeaza tranzactii bursiere vor completa declaratii pe propria raspundere in care vor preciza pretul de achizitie si data dobandirii titlurilor si vor avea posibilitatea sa solicite companiilor de brokeraj o fisa de portofoliu care va include si impozitul retinut.
Societatea de intermediere va oferi investitorilor, la sfarsitul anului, la cerere, o fisa de portofoliu, care va evidentia castigul sau pierderea realizate din transferul actiunilor, precum si cuantumul impozitului calculat si retinut in cursul anului fiscal de catre broker. Declaratia pe propria raspundere va include si denumirea emitentului, simbolul, numarul de actiuni, modalitatea de cumparare.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis, recent, o noua instructiune privind metodologia de determinare, retinere si virare a impozitului pe castigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare.
Autoritatea de supraveghere a pietei de capital a adus completari la stabilirea modalitatii de determinare a pretului de cumparare pentru valorile mobiliare si a suplimentat lista exceptiilor. Instructiunea CNVM intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Pretul de cumparare se determina prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat, care poate cuprinde si costurile aferente, generate de operatiunea de cumparare.
Pentru actiunile dobandite de catre angajati ca urmare a rascumpararii acestora de pe piata, de catre societate, pretul de achizitie va fi cel inscris in formularul de subscriere.
In cazul valorilor mobiliare provenite in urma dizolvarii PAS-urilor, pretul de cumparare este cel inscris in actul translativ de proprietate sau, in lipsa acestuia, valoarea nominala de la data eliberarii extrasului de cont. Aceasta valoare va fi utilizata si in cazul titlurilor dobandite ca urmare a unor hotarari judecatoresti, definitive, irevocabile si executorii.
Pentru valorile mobiliare cumparate de la stat prin contractele de privatizare, pretul de achizitie va fi cel platit in cadrul procesului de privatizare, iar titlurile rezultate in urma unor consolidari/splitari vor avea un pret de cumparare stabilit pe baza factorului de consolidare sau splitare.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2006. -
Indienii vor Uzinele Sodice Govora
Cotidianul
___
Apropierea termenului final pentru privatizarea celui mai mare combinat de produse sodice din Romania a incins cursa dintre principalii competitori. In prezent, compania se afla in proprietatea CET Govora, in proportie de 49,84%, si a fratilor Cristescu, care detin prin Bega Com 40,44% dintre activele uzinei. Recent, AVAS a aprobat un plan de masuri care e agreat atit de catre Consiliul Judetean Vilcea, in administrarea caruia se afla CET Govora, cit si de catre reprezentantii Bega Com. Dupa retragerea ucrainenilor de la Lisichanska Soda, in cursa pentru preluarea USG au mai ramas doi competitori: indienii de la Indian England NV, parte a grupului GHCL, si polonezii de la Ciech SA.
Principalul favorit este grupul GHCL, care mai detine in Romania si Uzina de Produse Sodice de la Ocna Mures (UPSOM), preluata in luna decembrie anul trecut. La numai o luna dupa realizarea tranzactiei, GHCL a reusit sa creasca productia UPSOM cu 34%, asigurind totodata pietele pentru desfacerea produselor. In prezent, UPSOM a reusit sa-si acopere debitele acumulate anterior, iar uzina nu mai lucreaza in pierdere, gratie investitiilor de 11 milioane de euro realizate pina in momentul de fata de catre cei de la GHCL.
De cealalta parte, polonezii de la Ciech se bucura de sprijinul autoritatilor locale, care au apreciat ca oferta acestora este „viabila“.
Sursa: Cotidianul, 23 octombrie 2006. -
BRD investeste prudent in imobiliar
Adevarul BRD
___
BRD - Groupe Societe Generale va interveni punctual pe segmentul de real estate, fara sa dezvolte o afacere dedicata acestui domeniu. Aceasta, deoarece 'piata de profil este inca instabila in privinta preturilor si nu ofera un istoric suficient pentru investitii', a declarat presedintele bancii, Patrick Gelin. El a precizat ca interventia institutiei financiare pe acest segment va diferi de la un caz la altul, in mod selectiv.
Sursa: Adevarul, 23 octombrie 2006.
'
20.10.2006
-
Policolor, mai mult in 9 luni decat anul trecut
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 2,6 milioane de euro (9,2 milioane de lei), cu 42% mai mare decat profitul inregistrat in perioada similara a anului trecut, potrivit datelor transmise Bursei de Valori.
Cifra de afaceri a companiei a inregistrat un avans de 33%, ridicandu-se la 32,4 mil. euro (111,3 mil. lei). Policolor a depasit in primele noua luni vanzarile totale din 2005, care s-au cifrat la mai putin de 30 mil. euro (108 mil. lei). Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati pentru comentarii.
Vanzarile Policolor au crescut puternic in trimestrul al treilea, cifra de afaceri realizata in perioada 1 iulie - 30 septembrie ridicandu-se la peste 14,2 milioane de euro (50,2 milioane de lei).
Trimestrul al treilea este, de regula, cel mai bun pentru companiile care produc materiale de constructii si, in special, materiale pentru finisaje, datorita activitatii intense din constructii in perioada de vara si toamna.
Policolor si-a restructurat anul trecut oferta pentru piata de constructii prin lansarea gamei Deko Professional, acest segment fiind unul dintre cele mai dinamice din punctul de vedere al vanzarilor.
Ponderea principala in portofoliul de produse al companiei o detin vopselele din sectorul decorativ, care reprezinta circa 60% din vanzarile companiei. Pe piata produselor decorative, Policolor detine brandul Spor.
Policolor este prezent si pe piata lacurilor si vopselelor auto, fiind liderul industriei de vopsele auto din Romania, potrivit informatiilor companiei. Policolor este in prezent unul dintre cei mai importanti producatori de lacuri si vopsele din Romania.
Compania este controlata de catre trei fonduri de investitii, care detin impreuna peste 82% din actiuni: Romanian Investment Fund Cyprus, cu o detinere de 39,4%, Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF), cu o participatie de 33,3% si Romanian Reconstruction Cyprus, cu 10% din actiuni.
Piata de lacuri si vopsele va ajunge in acest an la vanzari de circa 170-180 de milioane de euro. Principalii competitori ai Policolor sunt Kober, Dufa Romania si Fabryo Corporation (fost Guzu Chim).
Actiunile Policolor sunt listate la Bursa, ultimul pret de tranzactionare fiind de 1,8 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 36,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 octombrie 2006. -
IAR Brasov, lansata la privatizare pana la finele lunii
Curierul National IARV
___
Anuntul pentru privatizarea IAR Brasov va fi publicat pana pe 26 octombrie, de privatizarea societatii aratandu-se deja interesate companiile Bell Helicopters si Eurocopter, a anuntat ministrul economiei si comertului, Ioan Codrut Seres. 'Pana pe 26 octombrie va fi publicat anuntul', a declarat acesta.
Nota pentru publicare a parcurs circuitul normal. De asemenea, ministrul a subliniat ca au fost lansate deja anunturile de privatizare pentru Foradex (15 septembrie), Avioane Craiova (14 septembrie), Arsenal Resita (11 septembrie), Institutul de Cercetare Proiectare Bucuresti (11 septembrie) si urmeaza sa fie publicat cel pentru IAR.
Sursa: Curierul National, 20 octombrie 2006.' -
ALRO vrea sa construiasca reactoarele trei si patru de la Cernavoda
Adevarul ALR
___
ALRO Slatina, singurul producator de aluminiu primar din Romania si cel mai mare din estul Europei, intentioneaza sa investeasca 620 milioane de dolari pentru constructia unei fabrici de producere a aluminiului primar, langa Cernavoda. Noua fabrica depinde insa de participarea companiei, ca actionar, la constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei nuclearelectrice.
In plus, in urmatorii 2-3 ani, ALRO vrea sa devina si un furnizor acreditat pentru aeronautica si acceptat de marile companii din industrie.
'ALRO Slatina este interesata de proiectul privind participarea la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda pe care guvernul vrea sa le dezvolte in parteneriat public-privat, motiv pentru care am si depus scrisori in acest sens', a declarat ieri, Gheorghe Dobra, general manager al companiei, in cadrul unui seminar pe teme energetice organizat de Adevarul. Directorul general de la ALRO spune ca are in vedere extinderea capacitatii de productie de aluminiu primar de la 260.000 tone/an, pana la 450.000 tone/an in locatia Slatina si chiar 520.000 de tone/an la Cernavoda. Locatia pentru noua fabrica a fost aleasa in urma unui studiu de fezabilitate.
Asigurarea energiei, conditie esentiala
Extinderea capacitatii de productie este conditionata de modalitatea de asigurare a energiei electrice. 'Vrem sa ne extindem capacitatea de productie cu conditia sa avem asigurata energia electrica pentru aceasta capacitate noua', a precizat Marian Nastase, vicepresedintele Consiliului de Administratie din cadrul ALRO. Fabrica de la Cernavoda ar urma sa utilizeze energie produsa la Cernavoda, cumparata la costul de productie. Potrivit datelor furnizate de ALRO, noua fabrica ce ar urma sa fie construita la Cernavoda va avea un necesar total de energie de 3,8TWh/an, din care 1,2 TWh/an vor fi furnizati catre fabrica ALRO din Slatina. 'Locatia fabricii ALRO 2 langa Cernavoda are nevoie de o infrastructura care sa asigure transportul a 500.000 tone/an de alumina, 150.000 de tone/an de anozi, 250.000 de tone/an de aluminiu si aproximativ 1.000 de muncitori, investitia totala necesara fiind de 620 milioane de dolari', a precizat Dobra. In cazul in care ALRO nu va fi selectata ca actionar la compania de proiect pentru unitatile nucleare, compania isi va mentine interesul in majorarea productiei, insa nu neaparat la Cernavoda.
Preturi diferentiate, in functie de consum
In ceea ce priveste tarifele la energia electrica, vicepresedintele Consiliului de Administratie al ALRO considera ca autoritatile ar trebui sa clasifice consumatorii industriali de energie, astfel incat tarifele si conditiile contractuale sa avantajeze firmele care genereaza costuri mici producatorilor. Potrivit lui Nastase, un consum constant de electricitate, asa cum se intampla in cazul ALRO, determina costuri de operare mai reduse pentru producatori, in conditiile in care centralele respective sunt folosite la capacitate maxima si fara intreruperi. 'Este bizar ca ALRO, pentru care energia este materie prima, sa fie tratat ca un consumator de lux. Un consumator in banda ar trebui bonificat, si nu vorbim aici de ajutor de stat sau subventii incrucisate', a precizat Nastase. In opinia sa, sistemul energetic are nevoie de o strategie care sa satisfaca toate categoriile de consumatori si sa fie bonificati cei care asigura dezvoltarea producatorilor de energie. Acesta a dat exemplul tarilor din Uniunea Europeana care au recunoscut avantajul pe care il dau producatorilor consumatorii constanti, precizand ca este greu de concurat pe aceasta piata atata vreme cat nu exista aceleasi reglementari valabile. In Franta, spre exemplu, Guvernul si Gaz de France au realizat o lista de consumatori energo-intensivi din care fac parte producatori de aluminiu sau de otel, care consuma, in general, in banda. Acestia beneficiaza de tarife preferentiale la energia electrica, cu anumite conditii. In Germania, RWE a fost de acord sa diminueze cu 50% costurile de transport de electricitate pentru marii consumatori din industria aluminiului.
1 miliard de euro, cifra de afaceri pentru 2010
ALRO, cel mai mare consumator de electricitate, cu 7% din consumul national, exporta 70% din productie, valoarea totala a exporturilor la nivelul grupului cifrandu-se la circa 800 de milioane de dolari. Cifra de afaceri este estimata sa creasca de la 793 de milioane de dolari in 2006, la circa un miliard de dolari in 2010, reprezentand o crestere de 139%. ALRO a fuzionat, recent, cu Alprom Slatina, care a devenit divizia de aluminiu prelucrat, si va prelua, prin fuziune, pana la finele anului, societatea Alum Tulcea.
Sursa: Adevarul, 20 octombrie 2006.'
19.10.2006
-
Obligatiuni Broker cu optiuni de subscriere
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata la Bursa, intentioneaza sa realizeze in acest an o emisiune de obligatiuni care va oferi investitorilor, in premiera, posibilitatea de a cumpara la scadenta actiuni Broker la un pret mai mic decat cel de pe Bursa din acel moment.
Emisiunea, care va fi supusa aprobarii actionarilor la finalul lunii, va avea o valoare cuprinsa intre 20 si 25 de milioane de lei (5,7 - 7,1 milioane de euro), maturitatea de 2 ani si o valoare nominala de 2,5 lei. Plata dobanzii se va face semestrial.
Obligatiunile vor oferi o dobanda nominala de 6% pe an si vor fi insotite de un bon de subscriere optional in actiuni, pe baza caruia investitorii vor putea subscrie cinci actiuni noi.
Pretul de subscriere al actiunilor va fi egal cu pretul mediu de la Bursa al actiunilor Broker in ultimele trei luni anterioare lunii de subscriere, la care se va aplica un discount de 10%. Cu alte cuvinte, investitorilor li se propune o dobanda de 6% pe an, la care se va adauga jumatate din valoarea de peste doi ani a unei actiuni Broker, adica profitul rezultat din cumpararea a cinci actiuni cu valoarea nominala de 0,5 lei la un discount de 10% fata de pretul de piata.
De exemplu, la un pret mediu al actiunii Broker de 2 lei/actiune peste doi ani, pretul la care investitorul va avea dreptul sa subscrie va fi de 1,8 lei/actiune. In aceste conditii, posesorul bonului de subscriere va putea cumpara cinci actiuni Broker cu 9 lei, in conditiile in care valoarea din piata a acestora este de 10 lei. Castigul aferent valorificarii bonului de subscriere ar fi in aceste conditii de circa 10%, sau 5% pe an, iar randamentul anual obtinut de detinatorul obligatiunii va fi de 11% pe an. Castigul investitorilor va depinde astfel si de evolutia actiunilor Broker pe Bursa.
Potrivit reprezentantilor Broker, bonurile de subscriere aferente obligatiunilor vor putea fi tranzactionate pe Bursa, investitorii in obligatiuni putand sa isi marcheze castigul si din vanzarea acestora.
Conform reglementarilor pietei de capital, actionarii Broker vor avea drept de preemptiune la subscrierea obligatiunilor, pentru ca acestea le vor permite sa aduca aport la capitalul social.
Obligatiunile ramase nesubscrise de actionari ar urma sa fie vandute prin oferta publica.
La Bursa, actiunile Broker au inchis sedinta de ieri la pretul de 1,42 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 44 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 octombrie 2006. -
Patru variante pentru 25% din actiunile CEC ce vor ramane statului dupa privatizare
Gardianul
___
Memorandumul pentru finalizarea privatizarii CEC propune Guvernului patru variante pentru pachetul rezidual care va ram?ne ?n proprietatea statului, printre optiuni figur?nd si interzicerea dreptului c?stigatorului de a realiza fuziunea bancii preluate cu sucursala detinuta deja ?n Rom?nia. „Cei de la comisia de privatizare recomanda sa nu fie aleasa varianta interzicerii totale a dreptului de fuziune, ?ntruc?t ambii ofertanti au dezvoltat afacerile din Rom?nia si si-au exprimat interesul ferm de a le integra ?n CEC daca o sa c?stige privatizarea“, au declarat surse guvernamentale, citate de Mediafax. Guvernul poate interzice, temporar, dreptul de fuziune, varianta care propune un termen de doi ani de la momentul finalizarii privatizarii ?n care c?stigatorul va opera cu doua entitati ?n Rom?nia. O alta varianta propune renuntarea la cota de 25%, stabilita prin lege sa ram?na ?n proprietatea statului, si ofera posibilitatea c?stigatorului sa realizeze fuziunea imediat dupa preluarea CEC. A patra solutie presupune aprobarea ca statul sa participe la majorarea capitalului CEC prin cumpararea de noi actiuni.
Sursa: Gardianul, 19 octombrie 2006. -
Rompetrol Downstream isi majoreaza capitalul
Evenimentul Zilei
___
Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol, isi va majora capitalul social cu 82,5 milioane lei, de la 20,4 milioane lei la 102,9 milioane lei, au decis actionarii firmei.
Operatiunea va fi realizata prin aport in numerar din partea actionarului majoritar al companiei, Rompetrol Rafinare, care va prelua 128,9 milioane de titluri noi, cu o valoare nominala de 0,64 lei.
Rompetrol Rafinare a achitat o parte din suma totala de 82,5 milioane lei, iar diferenta va fi varsata pana la finele anului. Ceilalti actionari au renuntat, la 20 septembrie, sa-si exercite dreptul de preferinta la majorarea de capital.
Sursa: Evenimentul Zilei, 19 octombrie 2006.
Pagina