11.07.2005
-
ThyssenKrupp si-a vandut partea dintr-un joint-venture cu Compa Sibiu
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMP
___
Compania ThyssenKrupp Automotive, membra a grupului german ThyssenKrupp, a anuntat ca va vinde pachetele majoritare de actiuni la unitatile europene producatoare de arcuri de suspensie pentru camioane, printre care si uzina Compa Arcuri Sibiu, catre firma austriaca Styria Federn, din grupul Frauenthal. Compa Arcuri Sibiu este un joint-venture intre germani si producatorul roman de piese auto Compa, ThyssenKrupp detinand aproximativ trei sferturi din actiuni.
'Stiam ca sunt in discutii pentru vanzare, dar nu stiam ca au finalizat negocierile', a declarat Ioan Deac, presedintele Compa. ThyssenKrupp mai este prezenta la Sibiu in cadrul unui alt joint-venture cu Compa - in domeniul amortizoarelor auto prin intermediu ThyssenKrupp Bilstein Compa.
Potrivit unui comunicat al diviziei de componente auto a ThyssenKrupp, vanzarile anuale Compa Arcuri si a celeilalte unitati implicate in tranzactie, din Azambuja - Portugalia, se ridica la 45 de milioane de euro.Valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita. Cele doua uzine au 560 de angajati si produc in principal arcuri cu foi, parabolice si trapezoidale, utilizate la camioane.
Cumparatorul, grupul Styria, este de asemenea specializat in productia de arcuri pentru camioane. Pe langa arcurile pe foi, firma mai produce bare stabilizatoare, avand 830 de angajati la sase unitati din Europa. Vanzarile anuale ale Styria Federn se ridica la 830 mil. euro, iar printre principalii clienti se numara MAN, Scania, DaimlerChrysler, Renault, Volvo, Mitsubishi, Isuzu.
Styria Federn urmareste, prin achizitia fabricilor din Romania si Portugalia, sa isi consolideze pozitia pe piata europeana a arcurilor pentru camioane. Pe de alta parte, ThyssenKrupp Automotive vizeaza, in viitor, sa isi transfere activitatile de productie de arcuri catre divizia ThyssenKrupp Bilstein, specializata in fabricarea amortizoarelor pentru autovehicule. Masura are ca scop consolidarea pozitiei firmei pe piata furnizorilor de componente pentru autoturisme.
ThyssenKrupp Automotive este unul dintre cei mai importanti furnizori mondiali de componente auto, cu peste 143.000 de angajati la 130 de fabrici din 17 tari, si vanzari de 7,3 mld. euro in anul fiscal 2003-2004. ThyssenKrupp este prezent in Romania prin toate cele cinci divizii ale grupului - metalurgie, auto, ascensoare, bunuri industriale si servicii. Concernul ThyssenKrupp este unul din cele mai mari grupuri producatoare de tehnologie la nivel mondial. Cu activitati in special in domeniile metalurgic, bunuri industriale si servicii, grupul a realizat in anul fiscal 2003-2004 o cifra de afaceri de peste 39 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 iulie 2005.
' -
Actionarii Alro au hotarat trimiterea in judecata a fostului presedinte
Curierul National ALR
___
Actionarii producatorului de aluminiu Alro Slatina au decis recent introducerea unei actiuni in raspundere impotriva fostului presedinte al Consiliului de Administratie (CA) al companiei, Alexander Krasner, informeaza un raport remis Bursei de Valori Bucuresti.
In cadrul aceleiasi adunari generale ordinare a actionarilor a fost aprobata mandatarea actualului presedinte al CA, Christian Wuest, si a vicepresedintelui CA, Marian Nastase, pentru exercitarea tuturor actelor si faptelor necesare in vederea inregistrarii actiunii mentionate. Cei doi reprezentanti ai companiei vor organiza, printre altele, si o expertiza contabila pentru confirmarea prejudiciului inregistrat de societate prin executarea contractelor incheiate in timpul mandatului lui Krasner.
Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca alte comentarii fata de cele prezentante in raportul remis Bursei.
In luna mai, actionarii Alro au respins descarcarea de gestiune a lui Krasner si a fostului vicepresedinte Peter Braun. Cei doi au demisionat din functiile detinute in conducerea Alro la sfarsitul lunii octombrie 2004.
Potrivit lui Braun, motivul demisiei l-a reprezentat dezacordul fata de politica impusa de actionarul majoritar, casa de comert americana Marco International. Braun a mai afirmat ca votul negativ pentru descarcarea de gestiune este legat de procesul care se deruleaza in prezent la Londra intre Alexander Krasner si actionarul majoritar.
Sursa: Curierul National, 11 iulie 2005.
08.07.2005
-
Afaceri sub asteptari pentru Vrancart la cinci luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE VNC
___
Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud a realizat in primele cinci luni ale lui 2005 o cifra de afaceri de 21 de milioane de lei (5,7 milioane de euro), cu circa 27% mai scazuta decat nivelul prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al societatii pentru 2005. Vrancart a obtinut insa un profit brut de 2,77 milioane de lei (0,75 milioane de euro), nivel apropiat de cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli. Veniturile totale ale societatii in perioada ianuarie-mai s-au ridicat la 21,7 milioane de lei (5,9 milioane de euro), in timp ce cheltuielile totale au insumat 18,9 milioane de lei (5,15 milioane de euro).
Pentru acest an, compania estimeaza ca va obtine venituri din exploatare de aproximativ 20 de milioane de euro (71,8 milioane de lei) si un profit net de 1,6 milioane de euro (5,76 milioane de lei). In perioada urmatoare se asteapta ca actiunile Vrancart Adjud sa intre la tranzactionare pe Bursa de Valori, dupa ce comisia de listare a pietei a admis cererea companiei de admitere la cota Bursei. Vrancart a derulat in prima parte a lunii aprilie o oferta publica primara initiala (IPO) pentru a-si putea lista actiunile pe piata. Oferta, derulata prin intermediul IFB Finwest, a fost suprasubscrisa cu aproape 30%.
Valoarea ofertei publice initiale Vrancart a fost de circa 4,8 milioane de euro (17,4 mil. lei). Societatea a oferit public 116 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei, reprezentand 25% din capitalul social, pretul de subscriere fiind de 1.500 lei/actiune. Aproximativ un sfert din actiunile oferite au fost subscrise de fondul de investitii elvetian Hyposwiss Danube Tiger. Actionarul majoritar al societatii este SIF Banat-Crisana, care anterior ofertei detinea 96,6% din capitalul Vrancart.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 iulie 2005.
-
Parteneriat intre Ardaf si Xerox
Curierul National
___
Xerox Romania si compania de asigurare Ardaf au incheiat un parteneriat prin care compania de asigurari va beneficia de servicii de management al documentelor pentru sediile din Cluj-Napoca, precum si pentru sucursala Ardaf Bucuresti, se arata pe portalul specializat 1asig.ro.
In urma unui studiu realizat pentru Ardaf asupra mediului de birou, compania Xerox a creat o strategie moderna privind organizarea cat mai eficienta a acestui mediu in cadrul companiei de asigurari.
Ca rezultat, Xerox va furniza companiei Ardaf, timp de patru ani, servicii complete, care cuprind instalarea, intretinerea si service-ul echipamentelor, precum si consumabilele necesare functionarii acestora.
In premiera in Romania, Xerox va implementa, la ARDAF, o suita speciala de programe de management al serviciilor, Xerox Office Services Software Suit.
Mai mult, va oferi companiei de asigurari posibilitatea de a controla costul productiei de documente, de a mari eficienta utilizarii si de a genera rapoarte care sa sprijine deciziile de management.
Sursa: Curierul National, 8 iulie 2005. -
BCR este ravnita de 11 banci de renume international
Curentul
___
Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, Ereste Bank AG, Dexia, KBC, BNP Paribas, ABN Amro si Texas Pacific Group impreuna cu Citigrup Venture Capital International sunt cele 11 banci interesate de privatizarea Bancii Comerciale Romane. 'Numarul si calitatea bancilor care si-au manifestat interesul pentru preluarea BCR este deosebit de incurajator si demonstreaza clar importanta acestei privatizari pentru comunitatea bancara internationala. Sunt convins ca vom asista la o privatizare reusita', a declarat ieri presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Gabriel Zbircea.
Investitorii precalificati vor fi anuntati la 14 iulie, iar ofertele angajante trebuie depuse pana la 19 septembrie. Consultantul statului in acest proces este Daiwa Securities.
Doua variante de privatizare
Investitorii pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune BCR, fie o participatie de 61,8825%. In varianta vanzarii pachetului mai mare, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC) vor renunta in totalitate la participatiile lor, reprezentand fiecare 12,5% plus o actiune din capitalul BCR. In cealalta varianta, AVAS isi va vinde participatia sa de 36,8825% minus doua actiuni, iar cele doua institutii financiare internationale vor completa pachetul transferat investitorului strategic cu diferenta pana la 50% plus o actiune. BCR este cea mai mare banca din Romania, avand active in valoare de peste 6 miliarde de euro.
Prima etapa a procesului de privatizare a constat in vanzarea directa catre BERD si IFC a unui pachet de 25% plus doua actiuni. In cadrul celei de a doua etape a acestui proces, 8% din actiunile BCR au fost vandute prin negociere directa catre Asociatia Salariatilor BCR.
UniCredit si HVB au renuntat
Banca italiana UniCredit si cea austriaca Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), membra a grupului HVB, interesate la un moment dat de privatizarea BCR, au confirmat ieri ca au renuntat la depunerea de scrisori de interes. Motivul il constituie schimbarea strategiei de dezvoltare pe piata romaneasca, dupa ce institutia italiana a decis sa achizitioneze grupul german in cadrul unei tranzactii in valoare de aproape 20 miliarde de euro. 'Subsidiara noastra HVB Bank Romania este una extrem de profitabila. Iar fuziunea cu Banca Tiriac ne va intari semnificativ pozitia pe care o detinem, asigurandu-ne o baza solida pe care sa ne putem dezvolta si mai mult pe viitor', a declarat Erich Hampel, directorul general al bancii austriece. La randul sau, UniCredit a aratat ca a decis sa nu mai participe la procesul de privatizare BCR si CEC, intrucat, prin acordul cu HVB, isi va atinge obiectivele strategice in Romania fara o achizitie majora si isi va consolida pozitia in topul sistemului bancar.
Sursa: Curentul, 8 iulie 2005.'
07.07.2005
-
Artrom si-a propus investitii de 39 milioane de euro
Curierul National ART
___
Producatorul de tevi Artrom Slatina si-a propus sa investeasca 39 milioane de euro pentru realizarea unei noi capacitati de laminare la cald, cu o capacitate anuala de 100.000 de tone de tevi, finantarea proiectului urmand sa fie asigurata integral din credite, se arata intr-un comunicat remis Bursei. Consiliul de Administratie al societatii a convocat Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in data de 4 august pentru a aproba acest proiect. Productia noii capacitati va fi sustinuta cu alte 10,5 milioane de euro, fonduri pe care compania din Slatina doreste sa le obtina tot in urma unor imprumuturi. Creditele vor fi garantate cu investitia Artrom si cu capacitatea de laminare a Combinatului Siderurgic Resita. Artrom estimeaza ca va inregistra, in acest an, venituri totale de peste 110 milioane de euro, cu o productie de 79.000 de tone de tevi.
Sursa: Curierul National, 7 iulie 2005. -
Angajatii de la Azomures, consultati de patronul turc in legatura cu majorarile salariale
Curentul
___
Initiativa fara precedent a conducerii de la Azomures. Sindicatul din cadrul societatii protesteaza fata de decizia patronului turc de a organiza o consultare prin vot la nivel de societate, pentru a sti daca angajatii accepta sau nu o nemajorare a salariilor pe urmatorul an, in conditiile in care contractul colectiv de munca prevede obligatia minima de a mari salariile cu 9,5%. 'Consideram ca actiunea conducerii nu are nici o valoare juridica si nici macar morala, tinand cont de faptul ca buletinele de vot sunt emise de conducerea societatii, iar rezultatul va fi dat in urma numararii optiunilor tot de catre conducerea societatii, fara ca sindicatele sa poata asista atat la vot, cat si la numarare', se arata in comunicatul semnat de presedintele Sindicatului Alternativa 2002, Maria Dandarau. Sindicalistii au actionat conducerea Azomures in instanta, pe baza refuzului patronului de a aplica marirea de salariu de la 12 aprilie a.c., asa cum prevede CCM la nivel de ramura.
Sursa: Curentul, 7 iulie 2005.' -
BCR va lansa pe piata internationala o emisiune de obligatiuni in valoare de peste 300 milioane euro
Cronica Romana
___
Banca Comerciala Romana (BCR) va lansa pe piata internationala de capital, in luna septembrie, o emisiune de obligatiuni in valoare de minim 300 milioane euro, se arata intr-un comunicat remis redactiei noastre. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a BCR a mandatat, recent, Conducerea Executiva a bancii pentru luarea deciziilor punctuale pe parcursul derularii procesului de emisiune de obligatiuni pe piata internationala de capital, pornind de la ofertele primite, in cele mai bune conditii oferite pe piata pentru BCR la momentul lansarii obligatiunilor. Intermediarii acestei emisiuni de obligatiuni sunt ABN AMRO Bank si BNP Paribas. Obligatiunile vor fi lansate dupa prezentarea acestora catre investitori, la inceputul lunii septembrie. Aceste obligatiuni vor fi cotate la Luxemburg Stock Exchange. Emisiunea BCR va constitui un punct de referinta pentru sistemul financiar romanesc, atat din punct de vedere al costului cat si al bazei de investitori accesate. BCR este prima banca romaneasca care acceseaza piata internationala de capital prin intermediul unei emisiuni de obligatiuni.
Ratingul pentru imprumuturi pe termen lung al BCR este BB+ (Fitch) si BB- (S&P). Este de asteptat sa aiba loc o imbunatatire a acestor ratinguri pana la data emiterii obligatiunilor. BCR este cea mai importanta banca din Romania, gestionand active de peste 7 miliarde de EURO. Banca are in prezent 319 sucursale si agentii in intreaga tara, avand unitati in toate orasele cu peste 10.000 de locuitori.
Banca pune la dispozitia clientilor servicii de Internet banking si e-commerce, emite 13 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata cea mai mare retea nationala de ATM (aproape 1.000).
Numarul clientilor a crescut constant ajungand in prezent la circa 4,9 milioane, din care 90% sunt clienti persoane fizice. BCR se prezinta astazi ca cel mai important Grup financiar din Romania, cu activitati in tara si strainatate, prin subsidiare si sucursale bancare, cu o prezenta marcata prin societatile sale de profil, pe piata de capital, pe piata leasingului, pe cea a asigurarilor si in domeniul managementului activelor.
Sursa: Cronica Romana, 7 iulie 2005.
06.07.2005
-
Aker Braila: penalizari de 4,4 mil. euro pentru un contract din 1995
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Santierul naval Aker Braila a fost obligat de Curtea de Arbitraj de la Rotterdam la plata unor penalizari de 4,4 milioane de euro pentru un contract de constructie de nave din 1995 pe care santierul nu l-a onorat. Actiunile Aker Braila, listate pe RASDAQ, au pierdut ieri 10% din valoare, incheind ziua fara ordine de cumparare afisate in piata.
Conform ultimelor informatii publicate de companie, santierul naval nu a constituit nici un provizion pentru o eventuala decizie negativa a Curtii de Arbitraj. Compania va fi nevoita astfel sa treaca penalizarile pe cheltuieli anul acesta. Suma pe care Aker Braila va trebui sa o plateasca este de sapte ori mai mare fata de profitul de anul trecut. Contactati de Ziarul Financiar, reprezentantii Aker Braila nu au facut nici un alt comentariu in aceasta privinta.
Partile care fac obiectul unui arbitraj din partea unei curti internationale se obliga sa accepte hotararile curtii inainte de luarea unei decizii din partea acesteia. Contractul de livrare de nave pe care Curtea de Arbitraj de la Rotterdam a decis ca santierul naval din Braila nu l-a respectat a vizat livrarea a opt nave catre Gefonzo Roemenie BV, aceasta din urma cerand despagubiri pentru neonorarea contractului la inceputul lunii ianuarie a anului 2001.
De altfel, Aker Braila va trebui sa plateasca si dobanda pentru despagubirile pe care le datoreaza Gefonzo Roemenie pentru perioada scursa din 2001. Santierul naval este controlat de grupul norvegian Aker Kvaerner, care detine o participatie de 69,5%. Cel mai important actionar minoritar este SIF Moldova, cu un pachet de 14,4%.
Santierul naval a incheiat primele trei luni cu un profit net de 545.000 de euro, de 22 de ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 114%, la un nivel de 20,2 milioane de euro. Aker Braila a semnat anul trecut mai multe contracte importante, intre acestea cel mai mare fiind un contract de 130 de milioane de euro pentru constructia a sase tancuri petroliere. Santierul naval va construi de asemenea anul acesta carena unui vas care va fi echipat ulterior in Norvegia, valoarea contractului incheiat de compania mama, Aker Yards, cu firma Farstad Supply, beneficiarul vaporului, fiind de 30,5 milioane de euro. Vasul va fi livrat in luna septembrie a anului viitor si va fi cel de-al treilea construit in santierele Aker de la Braila pentru Frastad Supply.
Dupa ce in 2002 si 2003, compania raportase pierderi, anul trecut Aker Braila a trecut pe profit, obtinand castiguri nete de 0,6 milioane de euro fata de o pierdere de 1,52 milioane de euro in 2003. Cifra de afaceri a santierului s-a ridicat in 2004 la 20,85 milioane de euro, in scadere cu 11% fata de anul anterior.
Aker Braila produce nave in conformitate cu regulamentele companiilor de clasificare internationale (Germanischer Lloyd, Bureau Veritas, Lloyd’s Register of Shipping, Registrul Naval Chinez), numai pe baza de comenzi si sub supravegherea clientilor, majoritatea fiind armatori straini. Actiunile santierului naval au incheiat sedinta bursiera de ieri la 7,8 lei noi/actiune, capitalizarea bursiera a companiei ridicandu-se la 6,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 iulie 2005.
-
Fondul de Compensare va ocroti investitia la Bursa
Averea
___
Pe piata de capital a aparut o noua entitate, Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). Acesta a fost infiintat, recent, in baza regulamentului 8/2004 emis de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) si constituie o cerinta a Uniunii Europene, in perspectiva aderarii Romaniei la structurile acesteia. Scopul Fondului este acela de a garanta tranzactiile bursiere. Cu alte cuvinte, investitorii, victime ale furtului de actiuni, isi vor recupera valoarea tranzactiei, care nu va depasi insa plafonul impus de comisia care supravegheaza piata.
Plafonul Fondului de Compensare creste anual. In 2005, acesta este echivalentul in lei a 2000 de euro pentru un investitor individual, in 2006 va fi de 4.500 euro, iar in 2011 va ajunge la echivalentul in lei a 20.000 de euro.
Fondul nu va compensa investitorii carora li se datoreaza valoarea unor tranzactii in legatura cu care a fost pronuntata o condamnare penala pentru savarsirea unei infractiuni de spalare de bani. Compensarile reprezinta totalul creantelor investitorului fata de un anume membru al Fondului, indiferent de numarul de conturi deschise, de moneda in care a fost efectuata investitia sau de localizarea conturilor in cadrul UE. Presedintele Consiliului de Administratie al FCI, Gheorghe Plesu, care este, totodata, si presedintele unei societati de brokeraj, considera ca sumele stabilite de CNVM sunt mici comparativ cu valoarea tranzactiilor efectuate la Bursa.
Nici capitalul social al Fondului, de 30.000 de euro, nu este prea mare, declara Plesu. El spune ca va purta discutii cu reprezentantii comisiei de supraveghere pentru ca FCI, care are statut de societate pe actiuni, sa poata obtine venituri si din alte activitati, cum ar fi „organizarea de cursuri sau acordarea de consultanta bursiera“.
Regulamentul CNVM precizeaza ca veniturile Fondului provin din contributiile actionarilor. Acestia sunt societatile de brokeraj, societatile care administreaza investitii si institutiile de credit care presteaza servicii financiare. Deocamdata, Fondul se afla in faza demersurilor pentru intrarea in legalitate. Urmeaza realizarea Regulamentului de functionare pentru care „vom apela la specialisti in vederea armonizarii cu un model de afara“, declara Plesu.
Fondul va stabili perioada in care investitorii isi vor formula pretentiile, care, potrivit Regulamentului 8/2004, nu poate fi mai mica de cinci luni.
Institutia este obligata sa plateasca compensatiile in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de trei luni de la data validarii creantelor eligibile ale investitorilor. Pana la sfarsitul anului, Consiliul de Administratie al Fondului va trebui sa stabileasca cota procentuala a contributiilor anuale ale membrilor acestuia, care va fi cuprinsa intre 0,1% si 1%. Pentru primii doi ani de functionare, contributiile anuale nu pot fi mai mici de 200 de euro.
Incepand cu data aderarii Romaniei la UE, Fondul va asigura si compensarea investitorilor care au deschise conturi la sucursalele infiintate de membrii sai in statele Uniunii Europene.
Sursa: Averea, 6 iulie 2005.
Pagina