03.11.2006
-
Aderarea a readus investitorii straini pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Confirmarea datei de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea la UE a asezat piata romaneasca pe ecranele marilor fonduri de investitii. Fondurile straine de investitii au reintrat la cumparare la Bursa de Valori Bucuresti in luna octombrie, dupa sapte luni in care statusera in expectativa.
Revenirea pe piata a strainilor a coincis cu publicarea, pe 26 septembrie, a raportului Comisiei Europene privind Romania, care a consfintit data de 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Investitiile straine nete au atins luna trecuta 36,6 milioane de euro, luna octombrie fiind cea de-a doua din acest an ca volum al investitiilor straine, dupa ianuarie, cand fondurile straine au cumparat cu aproape 60 de milioane de euro mai mult decat au vandut, provocand o crestere exploziva a cotatiiilor de la Bursa.
In octombrie indicele BET a urcat cu 6%, in timp ce cotatiile SIF-urilor s-au majorat in medie cu 12%.
Din martie pana in septembrie, diferenta dintre cumpararile de actiuni ale fondurilor straine de investitii si tranzactiile de vanzare era aproape nula.
'Este un optimism poate putin exagerat pentru toate pietele emergente din Europa. Am avut in ultimele saptamani mai multe IPO-uri (oferte de vanzare in vederea listarii - n. red.) care au fost suprasubscrise de mai multe ori. Cred ca sunt unii investitori care cumpara acum doar pentru ca piata creste', a declarat pentru ZF managerul unui fond de investitii din Londra.
El a mai spus ca fondul pe care il conduce nu si-a schimbat strategia de investitii pe piata romaneasca, fiind posibil ca intrarile de bani pe Bursa sa provina de la fonduri de investitii nou-venite.
In octombrie Bursa din Budapesta a avut o crestere medie de 11%, cea de la Varsovia a urcat cu 9%, iar cea de la Praga a adus castiguri medii de aproape 8%. Indicele CECE, calculat de Bursa din Viena pentru toate pietele est-europene, a urcat luna trecuta cu 9,2%.
Brokerii si unii dintre managerii de fonduri de investitii care activeaza pe piata mizeaza pentru anul viitor pe o crestere importanta a capitalurilor straine intrate pe piata si incearca, probabil, sa anticipeze acest moment.
Valul de investitii straine pe Bursa asteptat pentru anul viitor nu se datoreaza asteptarilor privind o crestere economica si mai mare dupa intrarea in Uniunea Europeana, ci faptului ca actele constitutive ale multora dintre fondurile de investitii le permit acestora sa investeasca in Uniunea Europeana, care va include incepand de la 1 ianuarie si Romania.
'Noi, de cand ne-am infiintat, in martie, am tot cumparat si nu as putea sa spun ca am cumparat mai mult luna trecuta. Sunt totusi factori care au atras investitorii straini incepand de luna trecuta. Este vorba de confirmarea aderarii, care a readus piata romaneasca in atentia fondurilor, evolutiile burselor din regiune dupa scaderile din mai-iunie si revenirea unui sentiment de siguranta in randul investitorilor institutionali de pe pietele emergente, influentate si de temperarea ritmului de crestere a dobanzilor de catre Fed,' a declarat pentru ZF Cristian Fader, directorul pentru Romania al fondului de investitii olandez Middle Europe Investments Fund.
Olandezii de la MEI administreaza in prezent active de circa 35 de milioane de euro, din care trei sferturi sunt plasate in actiuni romanesti.
Bursa se afla pe un trend de crestere incepand din luna iulie.
Cea mai mare parte a cresterilor a venit insa de la mijlocul lui septembrie, cand tendinta ascendenta s-a accelerat, iar panta pe care au urcat cotatiile a devenit mai abrupta.
ZF Index, indicele bursier calculat de ZIARUL FINANCIAR si care include cele mai importante companii de pe piata alaturi de SIF-uri, a urcat cu 55% fata de minimul de la finalul lui iunie, cresterea din ultima luna si jumatate fiind de 22%.
La cresterea pietei cel mai mult au pus umarul SIF-urile. Indicele acestora, BET-FI, a urcat cu 80% in ultimele patru luni.
De la inceputul anului, investitorii straini de la Bursa de Valori au cumparat actiuni de 665 de milioane de euro si au vandut de 555 de milioane de euro, soldul investitiilor straine pe primele zece luni ale anului fiind astfel de 110 milioane de euro. Investitiile straine nete s-au ridicat pe tot anul trecut la 128 milioane de euro.
SIF-urile au mai urcat ieri cu 1% pe fondul unor fluctuatii destul de pronuntate, in timp ce indicele BET, care urmareste principalele companii cotate, a incheiat ziua cu o corectie de 0,7%. Valoarea tranzactiilor de pe piata a sarit din nou de pragul de 20 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2006.' -
Albalact: capacitatile actuale de productie nu mai sunt suficiente
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Albalact a majorat cu 25% capacitatea de productie a fabricii de lactate din Alba-Iulia pentru a sustine vanzarile brandului Zuzu, lansat in luna martie a acestui an.
Compania din Alba-Iulia, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria lactatelor, a inregistrat o crestere de 54% a cifrei de afaceri in primele noua luni din acest an, fata de perioada similara din 2005, pana la 19,2 mil. euro, cu aproape 3 mil. euro mai mult fata de cifra de afaceri raportata in 2005.
Ritmul de crestere al Albalact este de aproape patru ori mai mare decat cresterea pietei de lactate in perioada ianuarie-septembrie 2006, capacitatile actuale de productie ale Albalact fiind in imposibilitatea de a sustine complet cererea.
'Cererile au depasit capacitatile noastre de productie. Am reusit din mers sa crestem cu cel putin 25% capacitatile de productie, dar inca nu este suficient', a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact Alba-Iulia. Albalact a obtinut in perioda ianuarie-septembrie 2006 un profit net de peste 780.000 de euro (2.759.956 de lei), in crestere cu 27% fata de aceeasi perioada a anului 2005.
Potrivit reprezentantilor Albalact, rata de crestere a profitului a fost mai redusa datorita investitiilor in marketing si publicitate realizate de Albalact in acest an. In primele noua luni din acest an cheltuielile pentru promovarea brandurilor Zuzu si Fulga au crescut de peste cinci ori fata de aceeasi perioada din 2005, potrivit reprezentantilor Albalact.
Bugetul destinat publicitatii s-a ridicat la un milion de euro in acest an, in vreme ce anul trecut compania a alocat 235.000 de euro. Actionarii Albalact au investit peste 2 mil. euro pentru crearea brandului Zuzu, pozitionat in categoria iaurturilor si a produselor lactate proaspete. Gama Zuzu cuprinde 23 de produse - lapte si iaurturi - si se adreseaza in primul rand persoanelor tinere si familiilor din mediul urban. Compania a mai investit 2,5 mil. euro pentru achizitionarea unor utilaje si echipamente de ambalare.
Potrivit reprezentantilor companiei, brandul Zuzu va avea rezultate mai bune decat marca Fulga, pentru ca este pozitionat pe un segment mult mai dinamic decat al laptelui UHT, cel al lactatelor proaspete. Alaturi de Fulga si Zuzu, Albalact mai comercializeaza lapte pasteurizat si branzeturi sub marca Albalact. Albalact a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 16,5 mil. euro, cu 50% mai mult fata de 2004, in timp ce profitul net al companiei a fost de 825.000 de euro, cu 16% mai mare fata de anul precedent.
Compania isi va dubla in acest an capacitatea de productie in urma unei investitii de peste 7 mil. euro intr-o noua fabrica. Finantarea acesteia se va realiza din fonduri Sapard, din surse proprii ale companiei, din credite bancare, dar si dintr-o majorare de capital social de 1,2 mil. euro. Fabrica va putea procesa zilnic 200.000 de litri de lapte, dublu fata de capacitatea de productie din prezent a societatii.
Piata produselor lactate s-a ridicat anul trecut la circa 800 de milioane de euro, principalii jucatori fiind Friesland, Danone, LaDorna, Hochland, Albalact, Covalact (aflat in parteneriat cu Campina). Romania a negociat cu UE o cota de 3,3 miliarde de hectolitri, din care circa 1,2 miliarde sunt realizate in sistem industrializat.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 noiembrie 2006.' -
AVAS a primit 22 de scrisori de intentie neangajante pentru privatizarea Antibiotice S.A.
www.avas.ro ATB
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a primit 22 de scrisori de intentie pana marti, 1 noiembrie 2006, termenul limita pentru depunerea scrisorilor de intentie neangajante pentru privatizarea ANTIBIOTICE S.A.
„La instalarea in functie am spus ca perioada care va urma va fi pentru AVAS o perioada in care se va munci foarte mult, in care se vor continua activitatile desfasurate foarte bine. Privatizarea ANTIBIOTICE este o astfel de activitate si, in acelasi, timp una din prioritatile de privatizare pe care AVAS le are de indeplinit. Cele 22 scrisori de intentie dovedesc interesul pe care piata de profil il are pentru aceasta companie. Am finalizat strategia de privatizare iar anuntul de vanzare va fi publicat in cel mai scurt timp. Am certitudinea ca privatizarea Antibiotice va fi o reusita si ca se va face in conditii de transparenta si de maxima profitabilitate pentru statul roman.” a declarat presedintele AVAS, Teodor Atanasiu.
Conform anuntului preliminar, publicat de AVAS in data de 16 octombrie 2006, orice investitor (producator de medicamente sau societate de investitii financiare sau orice consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare) poate depune scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de 53,0173% din capitalul social al societatii.
Potentialii investitori, care au depus pana la data limita (1 noiembrie) scrisori de intentie, se clasifica in trei categorii:
- 7 producatori de farmaceutice;
- 12 fonduri de investitie;
- 3 distribuitori.
Mentionam ca potentialii investitori nu au dorit sa-si faca numele publice.
Scrisorile depuse de potentialii investitori nu au caracter angajant pentru acestia. In acelasi timp, participarea altor potentiali investitori la privatizarea societatii nu este conditionata de depunerea unei scrisori de intentie.
Alte informatii
Strategia de privatizare a Antibiotice, ce urmeaza a fi supusa atentiei Executivului, prevede parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Publicarea anuntului de privatizare, in prima parte a lunii noiembrie;
De la momentul publicarii ofertei de privatizare, potentialii investitori vor avea un interval de o luna, timp in care pot depune documente de precalificare prin care:
- sa probeze experienta pe care o au in industria de productie farmaceutica si, respectiv, capacitatea de a face investitii financiare (pentru fondurile de investitii),
- sa aiba capacitatea realizarii investitiilor de dezvoltare, capital de lucru si protectia mediului (sume ce vor fi publicate in anuntul de vanzare).
2. Selectarea ofertantilor pe baza criteriilor de precalificare stabilite prin anunt;
Potentialii investitori vor fi selectati in urma aplicarii criteriilor de precalificare prezentate in anunt. Companiile selectate vor fi invitate sa depuna ofertele financiare in a doua parte a lunii decembrie.
3. Intocmirea listei scurte;
In baza ofertei financiare, depuse de fiecare dintre potentialii ofertanti, AVAS va selecta primii ofertanti clasati, minim doi.
4. Desemnarea castigatorului;
Ofertantii din lista scurta vor depune oferte financiare imbunatatite si finale, in baza carora va fi selectat castigatorul. Ulterior, va incepe negocierea clauzelor contractului de privatizare.
Sursa: www.avas.ro, 3 noiembrie 2006 -
Wood: Erste pare interesata sa evite listarea BCR
BankNews.ro EBS
___
Analistii bancii de investitii Wood sustin ca Erste Bank face un exercitiu de imagine prin listarea la Bucuresti si ca pare intersata sa evite cotarea Bancii Comerciale Romane (BCR) la bursa, dar oficialii grupului austriac au declarat ca vor respecta obligatia asumata in contractul de privatizare. Listarea titlurilor Erste Bank pe bursa de la Bucuresti are si scopul de a limita criticile pentru nelistarea actiunilor Bancii Comerciale Romane (BCR), asa cum s-a intamplat si in Cehia, unde banca austriaca a delistat Ceska Sporitelna, potrivit analistului Wood & Co, Jiri Stanik.
'Contractul este contract. Listarea Bancii Comerciale Romane (BCR) este obligatorie si este inclusa in contractul de privatizare. Suntem obligati sa listam BCR pana cel tarziu in 2009 si aceasta prevedere nu s-a modificat', a declarat Ionut Stanimir, purtator de cuvant al Erste Bank.
'Inca mai credem ca interesul Erste Bank este sa evite listarea BCR, asa ca ne asteptam ca o oferta de cumparare sa fie inaintata si catre SIF-uri (care detin 30% din banca) la un moment dat. Un schimb de actiuni propus de grupul Erste listat pe piata locala ar usura in mod clar aceasta tranzactie', a adaugat Stanik, citat intr-un raport de joi al bancii de investitii Wood & Co.
Banca austriaca a lansat, marti, o oferta de cumparare a actiunilor detinute de salariatii BCR sau de schimb cu actiuni Erste Bank si a mentionat posibilitatea listarii titlurilor Erste Bank pe Bursa de Valori din Bucuresti.
Titlurile bancii cehe Ceska Sporitelna au fost delistate de pe bursele din Praga si Londra ca urmare a unei decizii a actionarilor bancii - Erste Bank fiind actionarul majoritar - din 22 mai 2002. Titlurile Erste au fost listate pe Bursa de Valori din Praga in august 2002.
Sursa: BankNews.ro'
02.11.2006
-
SIF Banat-Crisana: Ne gandim serios la dezvoltarea unui lant hotelier
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Conducerea SIF Banat-Crisana va demara, incepand cu anul viitor, construirea unui hotel de patru stele la Oradea, investitie estimata la circa 7-8 milioane de euro.
'Am fi vrut sa incepem lucrarile inca de anul acesta, dar nu a fost posibil. Constructia proiectului hotelier pe care vrem sa-l dezvoltam la Oradea si in care vom investi circa 7-8 milioane de euro va incepe de anul viitor, spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.
'Acesta este un pas important in strategia de dezvoltare pe care o avem in vedere pe acest segment. Ne gandim serios la dezvoltarea unui lant hotelier in masura in care mai dispunem de alte sase hoteluri in portofoliul nostru', a adaugat Cuzman.
Societatea de investitii financiare Banat-Crisana mai este actionar majoritar la sase hoteluri din Cluj-Napoca, Timisoara, Zalau, Hunedoara si Baia-Mare, respectiv cele mai importante locatii din partea de nord-vest a tarii. Potrivit ultimelor date disponibile, hotelul de trei stele de la Baia-Mare era inca in constructie.
SIF Banat-Crisana intentiona inca de acum trei ani sa puna bazele unui lant hotelier pana in 2008, care sa reuneasca structurile de cazare la care compania este actionar si care urma sa fie listat la Bursa. Compania preciza atunci ca proiectul de extindere vizeaza constructia unor hoteluri si reabilitarea altor unitati deja existente, avand in plan amenajarea pe termen mediu a circa 10-11 hoteluri. SIF Banat-Crisana nu detine multe hoteluri, pentru ca majoritatea societatilor cu profil turistic au fost preluate initial de SIF Transilvania, care si-a exprimat de asemenea intentia de a-si dezvolta un lant hotelier, avand la baza grupul de hoteluri de pe litoral din portofoliul acesteia. SIF Transilvania a vandut in ultima perioada mai multe participatii din sectorul turistic in care nu detinea pachetul majoritar, precum Balea Estival, Hotel Club Estival, Romanta Estival, urmand ca sumele astfel obtinute sa fie reinvestite in companiile hoteliere unde aceasta detine controlul.
De aceea, conducerea SIF Banat-Crisana intentiona sa transforme o serie de active neutilizate in hoteluri de doua si trei stele, destinate in special turismului de tranzit.
Reprezentantii societatii de investitii financiare aveau planificat pentru ultimii trei ani investitii de circa 10 milioane de dolari pentru sectorul hotelier. Acestia au investit in aceasta perioada circa 1,5 milioane de euro in constructia unui hotel la Baia-Mare si s-au extins pe sectorul turistic prin achizitionarea EuroHotel din Timisoara, tranzactie care s-a ridicat la 1,5 milioane de euro, pentru 99% din actiunile companiei hoteliere.
Cu toate acestea, plasamentele in domeniul turistic reprezinta mai putin de 5% din portofoliul de actiuni detinut de aceasta. Din 1997 si pana in prezent, investitiile in turism si comert ale SIF Banat-Crisana s-au cifrat la 25,12 milioane de lei (circa 7 milioane de euro).
Societatea de investitii financiare s-a axat in aceasta perioada cu preponderenta spre sectorul financiar-bancar, cu investitii de 37,4 mil. lei (peste 10 mil. euro), dar si catre cel al constructiilor de masini si industrie chimica, domenii in care a investit 31,5 mil. lei (circa 9 mil. euro), respectiv 24,8 mil. lei (7 mil. euro).
'Consideram domeniile chimic-mase plastice si cel al constructiilor de masini foarte importante pentru noi, unde am investit sume importante in ultima perioada, societatile respective devenind intre timp performante', a mai spus Ioan Cuzman.
Investitiile totale realizate anul trecut de SIF Banat-Crisana s-au cifrat la aproximativ 48,9 milioane de lei (13,5 milioane de euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 2 noiembrie 2006.' -
Salariatii au preluat individual titlurile Turbomecanica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Turbomecanica a anuntat ieri ca a fost finalizata dizolvarea asociatiei Turboact, astfel ca un pachet de 224 de milioane de actiuni, reprezentand 60% din capitalul social, a fost transferat de la asociatie catre persoanele fizice membre ale acesteia.
Asociatia Turboact detinea, potrivit celor mai recente raportari, 60,73% din actiunile Turbomecanica.
In urma transferului, din structura actionariatului companiei fac parte Radu Viehmann, cu o detinere de 25,87%, Ioan Ciorapciu - 24,25%.
Ciorapciu este fostul presedinte al Turbomecanica, iar actiunile sunt in prezent in proprietatea familiei, in urma decesului sau in acest an.
Turbomecanica a anuntat un profit cu 5% mai mare pe primele noua luni ale anului, comparativ cu perioada similara a anului trecut, in ciuda scaderii cifrei de afaceri.
Compania a inregistrat pe primele noua luni un profit de 10,56 milioane de lei (3 milioane de euro), comparativ cu profitul de 10 milioane de lei (2,76 mil. euro) in perioada similara a anului trecut.
Pe de alta parte, vanzarile companiei au scazut in lei cu 6,5%. Cifra de afaceri a companiei pe primele noua luni s-a ridicat la 69,73 milioane de lei (19,7 milioane de euro).
Pentru acest an, producatorul de subansamble si piese pentru motoare de aviatie si-a propus sa obtina un profit net de 18 milioane de lei, in crestere cu 2% comparativ cu nivelul de 17,7 milioane de lei raportat in 2005.
Veniturile estimate pentru 2006 se situeaza la 99,3 milioane lei, cu 11% sub nivelul din anul trecut.
Investitiile programate pentru 2006 se ridica la 6,4 milioane de lei.
Turbomecanica produce subansamble si piese pentru motoare de aviatie.
Actiunile companiei sunt listate la prima categorie a BVB si erau cotate, la ora 11:30, la 84 de bani, in crestere cu 2,44% fata de inchiderea precedenta.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 noiembrie 2006. -
Salariat BCR, profit de 2.400%
Cotidianul EBS
___
In cazul in care salariatii BCR aleg cea mai rapida varianta, care este insa si cea mai ieftina, vind cu 6,5 euro o actiune pe care acum doi ani au dat 25 de centi.
Erste Bank a facut ieri o oferta de cumparare a celor 8% din actiunile BCR aflate in posesia salariatilor bancii romanesti, propunindu-le acestora doua variante: vinzarea actiunilor cu plata pe loc sau transformarea lor in actiuni Erste.
In primul caz, banca austriaca ofera persoanelor fizice care detin actiuni BCR un pret de 6,5 euro pe actiune, adica pretul cu care austriecii au cumparat pachetul majoritar al BCR de la stat minus 15% prima de control platita statului. Erste se ofera sa plateasca fie in euro, fie in RON, la alegerea salariatului. In al doilea caz, salariatilor li se ofera posibilitatea sa primeasca actiuni Erste Bank in schimbul actiunilor BCR detinute, in raport de sase la unu - o actiune Erste pentru sase actiuni BCR. Cei care aleg o astfel de varianta au si posibilitatea sa vinda imediat catre Erste Bank pina la jumatate din actiunile Erste nou-dobindite la un pret ferm de 45,9 euro. Cei care aleg aceasta varianta trebuie sa stie insa ca nu au voie sa vinda pe piata actiuni Erste timp de un an.
Variantele de cistig
In 2004, celor aproximativ 13.000 de salariati si pensionari ai BCR li s-a vindut 8% din capitalul bancii, la un pret de 10.350 de lei vechi actiunea, cu 350 de lei mai mult decit valoarea nominala. La un curs mediu in 2004 de 40.500 de lei vechi pentru un euro, inseamna ca salariatul BCR a platit, acum doi ani, 25,5 centi pe o actiune. Asadar, in varianta in care accepta sa primeasca bani pe actiunile Erste, ar primi de 25 de ori mai multi bani. Adica, in doi ani, au avut un profit de 2.400%, in euro. Daca toti ar opta pentru aceasta varianta, Erste Bank ar trebui sa plateasca 412 milioane de euro. In cazul in care accepta varianta de schimb cu actiuni Erste, salariatii trebuie sa stie ca o actiune Erste este cotata la 53,35 euro, la Bursa din Viena. Asadar, la pretul zilei, ei ar avea un profit de 14,35 euro la fiecare transa de sase actiuni BCR transformate intr-o actiune Erste fata de prima varianta. Adica, un plus de 2,4 euro pe actiunea BCR fata de optiunea vinzarii directe. Insa putem vorbi de un plus care, timp de un an, este doar teoretic, din moment ce exista interdictia de vinzare.
In varianta schimbului si a vinzarii imediate de actiuni Erste, in limita a 50% din pachetul dobindit, pentru fiecare pachet de sase actiuni BCR convertite intr-una Erste, pierderea este de circa 7,5 euro comparativ cu cotatia la zi a titlului Erste (sau cistigul de 1,15 euro pe o actiune BCR fata de optiunea vinzarii directe), dar banii se obtin pe loc. Exista si varianta in care salariatii sa nu-si vinda actiunile, stiut fiind ca Erste Bank s-a obligat sa listeze BCR la bursa in maximum trei ani. Nu este exclusa nici posibilitatea aparitiei unui investitor care sa ofere, in viitor, pentru actiunile BCR pe care nu le-a cumparat Erste, un pret mai bun. Salariatii au timp sa se gindeasca pina pe 24 noiembrie. Oferta va veni acasa la fiecare, in plic.
Erste ar da actiuni
Managementul Erste sugereaza ca i-ar conveni mai mult un schimb de actiuni. “Atit managementul Grupului Erste Bank cit si cel al BCR considera ca succesul companiilor noastre a fost si va fi posibil prin consecventa si efortul angajatilor nostri. In consecinta, scopul nostru este de a ne asigura ca angajatii nostri impartasesc succesul acestui business si de aceea ii incurajam sa detina actiuni in cadrul bancii”, au subliniat Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, si Nicolae Danila, CEO al BCR, intr-o declaratie comuna.
Sursa: Cotidianul, 2 noiembrie 2006. -
Obligatiunile Bancii Transilvania sunt convertibile la pretul de 1,0587 lei/actiune
BankNews.ro TLV
___
Banca Transilvania a stabilit la 1,0587 lei pe titlu, pretul de conversie in actiuni pentru obligatiunile corporative emise , a comunicat banca. Pentru a converti obligatiunile in actiuni, se face media pe 90 de zile a pretului din piata al titlurilor Bancii Transilvania, potrivit prospectului de emisiune. Obligatiunile sunt convertibile in actiuni fie la o data fixa comunicata de banca (1 noiembrie 2006, 1 noiembrie 2007, 1 noiembrie 2008, 1 noiembrie 2009 si 15 iunie 2010), fie la data la care se va semna un acord de vanzare a cel putin 15% din actiunile bancii catre o terta parte sau de preluare a controlului asupra bancii prin alt mod, precum fuziunea.
Detinatorii de obligatiuni care doresc convertirea in actiuni trebuie sa trimita o notificare scrisa si irevocabila catre intermediarul emisiunii, BT Securities, in termen de 30 de zile lucratoare de la data de fixare a pretului, respectiv 1 noiembrie 2006, potrivit comunicatului bancii.
Emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni a Bancii Transilvania, prima emisiune corporativa in valuta a unei banci din Romania, s-a derulat in perioada 2-8 septembrie 2005, fiind oferite 2.500 de obligatiuni, la un pret de vanzare de 10.000 de dolari. Valoarea totala a emisiunii este de 25 milioane dolari. Banii atrasi de Banca Transilvania prin emisiunea de obligatiuni vor fi folositi pentru finantarea operatiunilor generale ale bancii.
Emisiunea se deruleaza in doua transe. Transa A are o valoare de 20 milioane dolari si este compusa din 2.000 de obligatiuni rezervate spre subscriere de International Finance Corporation ca investitor principal, in cadrul unui acord incheiat cu Banca Transilvania. Transa B are o valoare totala de 5 milioane dolari, cuprinde 500 de obligatiuni si este destinata publicului.
Intr-o prima faza obligatiunile sunt rezervate actionarilor bancii inregistrati in registrul actionarilor la data de 29 aprilie 2005, care pot sa isi exercite dreptul de preferinta pentru achizitionarea de obligatiuni.
Numarul maxim de obligatiuni ce putea fi achizitionat de un actionar a fost calculat ca produs intre numarul total de obligatiuni emise (2.500) si procentul din capitalul social al bancii detinut de actionarul respectiv. Pentru a cumpara cel putin o obligatiune, un investitor trebuia sa detina minimum 0,04% din capitalul social al bancii, adica 533.975 actiuni.
Rata dobanzii, platita semestrial de emitent, este LIBOR la 6 luni plus o marja ajustabila. Marja a fost stabilita la 3% pentru prima perioada (primul cupon) si este ajustabila in functie de cea mai mare valoare dintre ratingul de credit suveran pe termen lung in valuta acordat Romaniei de Standard & Poor's (in prezent BBB-) sau ratingurile pe termen lung in valuta acordate de Moody's pentru obligatiunile guvernamentale romanesti (in prezent A1).
Obligatiunile Bancii Transilvania nu sunt garantate si nu vor fi listate pentru tranzactionare la bursa, potrivit prospectului de emisiune.
Banca Transilvania a fost infiintata acum 12 ani si are in prezent 316 de unitati si aproximativ 4.200 de angajati. Banca Transilvania a afisat un profit net de 84,39 milioane lei (23,83 milioane euro), cu 15% mai mult decat profitul dupa impozitare obtinut de banca in aceeasi perioada a anului trecut.
Veniturile totale ale bancii in primele noua luni ale anului au fost de 922,63 milioane lei (260.62 milioane euro), cu 59% mai mari decat veniturile obtinute in intervalul similar al anului trecut, de 578,15 milioane lei.
Singura emisiune publica de obligatiuni din Romania cu dobanzi exprimate in dolari a fost derulata de Impact Bucuresti in anul 2 003 si a ajuns la maturitate in 2005. Dobanda obligatiunilor Impact a fost calculata similara cu cea a obligatiunilor Bancii Transilvania, respectiv L IBOR la sase luni plus 4%.
Sursa: BankNews.ro
01.11.2006
-
Erste Bank se listeaza la Bucuresti si ofera salariatilor BCR 6,5 euro/actiune
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, a facut in aceasta seara doua anunturi majore: intentioneaza sa se listeze la Bursa de Valori Bucuresti incepind cu 2007 si ofera salariatilor BCR un pret de 6,5 euro pentru fiecare actiune detinuta.
Salariatii BCR, actuali sau fosti, care detin actiuni ale bancii, pot incasa de la Erste Bank 6,5 euro pentru fiecare titlu. In cazul in care toti salariatii care cumuleaza 8% din actiuni ar fi dispusi sa vanda, Erste are avea de platit 412 mil. euro.
Grupul austriac le ofera insa si varianta schimbarii actiunilor BCR cu actiuni Erste nou emise si cotate la bursele din Viena si Praga.
Mai mult, Erste anunta ca incepand cu 2007 intentioneaza sa se listeze si la Bucuresti.
Rata de schimb este de la sase actiuni BCR pentru o actiune Erste. Daca numarul de actiuni schimbate nu este divizibil cu 6, restul de pana la 5 actiuni BCR vor fi cumparate de Erste la pretul de 7,65 euro/actiune, acelasi cu cel platit statului. In cazul realizarii schimbului, noii actionari ai Erste vor fi obligati prin contract sa pastreze titlurile timp de un an inainte de a le putea vinde pe piata, in mod liber.
A treia varianta oferita de Erste este oferta de actiuni cu optiune de vanzare. Actionarii BCR care fac schimbul cu tilturi austriece pot sa vanda imediat catre Erste Bank pana la 50% din actiunile primite, la un pret fix garantat de 45,90 euro/actiune, care reflecta pretul de 7,65 euro pentru o actiune BCR. Actiunile ramase pot fi vandute in mod liber pe piata de capital (Viena, Praga sau Bucuresti) dupa perioada obligatorie de detinere de un an.
Oferta Erste pentru salariatii BCR, in cele trei variante, este valabila in perioada 1-24 noiembrie.
Toate platile si toate transferurile se vor incheia pina cel tirziu la data de 22 decembrie 2006.
'Scopul nostru este de a ne asigura ca angajatii impartasesc succesul acestui business si de aceea ii incurajam sa detina actiuni in cadrul bancii', afirma Andreas Treichl, CEO al Erste Bank si Nicolae Danila, CEO al BCR intr-o declaratie comuna. Treichl spune ca tinta este ca angajatii grupului sa ajunga sa detina cel putin 5% din actiuni, fata de o cota de 1,8% in prezent.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 noiembrie 2006.' -
Termoelectrica va fuziona cu Hidroelectrica
Gardianul
___
Termoelectrica va disparea, urmand a fuziona prin absorbtie cu Hidroelectrica dupa ce ?i vor fi sterse datoriile catre stat, a declarat, ieri, ministrul economiei, Codrut Seres, citat de NewsIn. Potrivit ministrului, este putin probabil ca p?na la anularea datoriilor bugetare ale Termoelectrica, societatile din subordine, Electrocentrale Doicesti, Electrocentrale Borzesti si Electrocentrale Braila, sa formeze producatori independenti de energie ?mpreuna cu investitorii privati interesati.
Sursa: gardianul, 1 noiembrie 2006.
Pagina