14.07.2005
-
Comelf, afaceri de 10 mil. euro din echipamente de protectie a mediului
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMF
___
Comelf Bistrita, producator de echipamente pentru protectia mediului, a anuntat pentru acest an cresterea cifrei de afaceri a societatii Comelf de la 6,5 milioane euro, cat a fost in 2004, la peste 10 milioane euro, iar conducerea companiei sustine ca profitul va creste de la 220.000 euro, in 2004, la circa 350.000 euro, in 2005.
Conducerea Comelf a anuntat un plan de investitii de aproximativ 3 milioane euro pentru retehnologizare si instruirea personalului, iar directorul economic Elena Muresan a declarat ca in urmatoarele 5 luni se prevede o crestere a productivitatii cu 30%. Cea mai noua investitie a Comelf se va realiza in cadrul fabricii Terra unde se va lansa pe piata un produs nou destinat activitatilor industriale, o presa de compactat materiale uzate comandata de compania Lolloini Italia, costul de productie fiind de 53.000 euro.
'Contractul prevede ca pana in luna septembrie sa realizam primele trei bucati, existand si posibilitatea altor comenzi. Cu exceptia motorului, aici realizam toate componentele, inclusiv asamblarea finala', a declarat pentru ZF Transilvania directorul general al fabricii Terra, Alexandru Pop. Acest proiect va continua prin realizarea unui alt utilaj complementar presei, care sa faramiteze si sa imparta materia prima, in vederea refolosirii. Pana in anul 2002, fabrica Terra realiza doar parti componente ale unor utilaje, iar primul utilaj complet realizat aici, in baza unei comenzi din Italia, a fost un utilaj de asfaltare, caruia i-a urmat un utilaj de sfaramat piatra.
'Deocamdata toate aceste utilaje le realizam pe baza proiectelor partenerilor nostri straini. In viitor insa intentionam sa realizam propriile noastre proiecte', a mai spus directorul fabricii Terra. Date fiind costurile de productie extrem de ridicate, aceste utilaje sunt accesibile la ora actuala doar pe piata occidentala, prea putine firme romanesti permitandu-si sa le achizitioneze. Conducerea fabricii Terra vizeaza insa si piata romaneasca, pentru inceput planurile de dezvoltare fiind pe sectorul concasoare si macarale.
In 1971 s-a infiintat la Bistrita Intreprinderea de utilaj tehnologic, care in 1991 s-a impartit in patru societati comerciale, Comelf preluand profilul de baza: productia de echipamente pentru protectia mediului. In 1999, firma s-a privatizat integral, prin cumpararea de catre Uzinsider Bucuresti a pachetului majoritar de 76,63% dintre actiuni. Restul de 23,37% sunt detinute de diverse persoane fizice. Firma are in prezent 1.120 de salariati si alaturi de centrul de productie din Bistrita mai detine un punct de lucru in Baia Mare.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 iulie 2005.
' -
Datoriile Tractorul catre Electrica, transformate in actiuni
Gardianul
___
Datoriile societatii Tractorul Brasov catre Electrica Transilvania Sud acumulate pana la data privatizarii uzinei brasovene, precum si penalizarile de intarziere vor fi transformate in actiuni, care vor trece in proprietatea societatii de distributie a energiei. Legea care modifica OG privind privatizarea uzinei Tractorul, adoptata saptamana trecuta de Parlament, prevede ca totalul debitelor, cu exceptia TVA nerecuperata de catre Electrica Transilvania, ca si penalitatile de intarziere, care fac obiectul unor conversii in actiuni la valoarea de 1.000 lei/actiune. TVA colectata, aferenta acestor debite si nerecuperate de catre Electrica Sud, se anuleaza la data transferului dreptului de proprietate. Actul normativ mandateaza reprezentantii statului in organele de conducere ale societatii sa majoreze capitalul social al societatii prin conversia in actiuni a datoriilor amintite si sa ridice dreptul de preferinta al celorlalti actionari la subscrierea de noi aporturi pentru mentinerea cotei de participare la capitalul social. Practic, Electrica Sud va primi banii aferenti datoriei pe care o are Tractorul fata de ea dupa vanzarea actiunilor , in termen de 30 de zile de la data incasarii contravalorii.
Sursa: Gardianul, 14 iulie 2005. -
Cu ce vin si ce vor sa castige petitorii BCR
Capital EBS
___
Din mariajul in care ar aduce stimulente pentru profituri, BCR spera sa primeasca in schimb parte din puterea financiara si experienta cumparatorului, iar clientii sai - produse si servicii bancare la calitatea si standardele celor occidentale.
Cel mai puternic pretendent, in termeni de active si capitalizare de piata, dintre cei 11 care au trimis scrisori de interes, este banca franceza BNP Paribas. Prezenta in 85 de tari, aceasta a reusit sa obtina, in ciuda problemelor economiilor occidentale, si unul dintre cele mai mari profituri din 2004, nefiind nevoita sa apeleze la concedieri.
BNP Paribas are experienta atat pe segmentul de retail, cat si pe cel corporatist, insa a mentinut pana acum o prezenta relativ modesta in Europa Centrala si de Est. In Romania, a revenit acum cativa ani prin achizitionarea firmei de credite de consum “Credisson”.
Simbol al finantelor germane, Deutsche Bank are in momentul de fata aproape doua treimi din angajati in afara tarii de origine. Extinderea mondiala va continua si in anii urmatori, chiar daca banca va reduce anul acesta cu 6.400 de persoane numarul angajatilor.
Un adevarat gigant, Deutsche Bank detinea in 2004 a sasea pozitie in lume dupa active, dar ocupa abia locul 23 dupa capitalizarea de piata, in conditiile in care pretul actiunilor a coborat cu 15% din 2002. Tocmai pentru a creste capitalizarea de piata si profitul, conducerea bancii cauta noi zone de crestere.
“Mizam pe rata inalta de crestere a pietei bancare romanesti si pe perspectivele integrarii europene a tarii”, spune Peter Tils, director de relatii cu institutiile financiare. Potrivit afirmatiilor sale, banca vrea sa isi echilibreze sursele de venit, retailul fiind o sursa stabila in acest sens.
Candva activitate traditionala, retailul a trecut pe planul doi in favoarea activitatii de investment banking, in care Deutsche Bank a excelat, pentru a fi reactivata acum patru ani.
Alexander Berge, seful diviziei “Private &Business Clients (PBC)” pentru Europa Centrala si de Est, considera ca specializarea in produse foarte sofisticate, destinate clientilor cu venituri mari, nu va reprezenta un handicap la intrarea pe piata romaneasca.
In ultimii ani, banca a dezvoltat pachete de produse si servicii pentru IMM care sa acopere atat nevoile de afaceri ale intreprinzatorilor, cat si necesitatile personale de finantare.
Dispus sa plateasca o suma foarte mare pentru a intra pe piata romaneasca s-a declarat, in luna mai, presedintele Erste Bank. Banca austriaca era interesata atunci, insa, de CEC, institutie despre care credea ca va fi privatizata inaintea BCR si care se potrivea perfect specificului sau.
Chiar daca este specializata in domeniul caselor de economii, Erste cunoaste foarte bine piata de retail central si est-europeana, avand in plus experienta si in privatizarea unei mari banci dintr-o tara fosta comunista (Ceska Sporitelna).
O cota mare de piata in regiune (detronat abia anul trecut de Erste Bank), experienta in retail si privatizari de banci are si grupul belgian KBC, prezent cu filiale in tari ca Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia. Familiara cu regiunea, dar concentrata cu precadere pe segmentul clientilor corporatisti, este ABN Amro.
La fel ca Deutsche Bank, banca olandeza cauta surse si zone noi de relansare a profiturilor, o alta asemanare fiind planurile de externalizare a 2.300 de angajati din sectorul IT. Pentru Romania, care are specialisti buni (si ieftini) in acest domeniu, astfel de planuri s-ar putea dovedi chiar benefice.
O prezenta aproape inexistenta pana acum in Romania au avut-o, dintre competitori, belgienii de la Fortis si Dexia, Banco Comercial Portugues si italienii de la Intesa. Toti au insa experienta pe retail, iar banca italiana detine si pozitia a opta dupa activele detinute in Europa Centrala si de Est.
Un caz special este cel al gigantului mondial Citigroup, care nu participa la privatizare prin Citibank, ci printr-o divizie si un fond de investitii.
Cine cunoaste centrul si estul Europei
• Erste Bank: detinea, in 2004, in regiune, active de 33,3 miliarde de euro, in crestere cu peste 3 miliarde de euro fata de 2004. Depozitele atrase in zona depaseau 23 miliarde de euro, iar numarul clientilor, 11,8 milioane. Anul trecut, venitul net din Europa Centrala si de Est a fost de 322 milioane de euro, aproape dublu fata de anul precedent.
• KBC: active de 31,1 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, venit net de 322 milioane de euro si depozite atrase de 28,8 miliarde de euro, la un numar de 9,1 milioane de clienti.
• Intesa: active totale de 16,3 miliarde de euro in 2004 (in crestere cu 3,7 miliarde de euro fata de 2003), venit net de 572 milioane de euro, depozite atrase de 11,8 miliarde de euro.
Cine se bate pentru BCR
Banca / Active (mld. euro) / Profit net (mld. euro) / Capitalizare de piata (mld. euro) / Nr. angajati
BNP Paribas (Franta) - 905,9 / 6,900 / 48,64 / 94.892
DeutscheBank (Germania) - 840 / 2,470 / 36,02 / 65.417
ABN Amro (Olanda) - 608,6 / 4,109 / 32,95 / 99.271
Fortis (Belgia) - 571 / 3,358 / 26,5 / 51.000
Dexia (Belgia) - 389 / 1,700 / 20,59 / 24.019
KBC (Belgia) - 249 / 1,930 / 23,88 / 52.000
Intesa (Italia) - 274,5 / 1,800 / 26,31 / 56.958
Banco Comercial Portugues - 139,8 / 0,544 / 9,49 / 35,862
Banca Nationala a Greciei -71,8 / 0,600 / - /-
Sursa: Capital, 13 iulie 2005.
13.07.2005
-
Alro va plati actionarului majoritar 145.000 de dolari pe luna pentru consultanta
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Alro Slatina a incheiat recent un contract de servicii de consultanta cu Marco Group Elvetia, pentru care va achita lunar suma de 145.000 de dolari, plus un onorariu de succes reprezentand 1% din valoarea proiectelor intermediate de firma. Marco Group Elvetia este divizia de servicii de management a grupului Marco, actionarul majoritar al combinatului din Slatina.
Conform acordului, valabil pana la sfarsitul acestui an, Marco Group va furniza consultanta generala de afaceri, consultanta privind asigurarea cu materii prime, energie si gaze pentru productie, dar si servicii de consiliere pentru achizitii si fuziuni sau servicii de management in legatura cu atragerea unor finantari. Alro va plati si cheltuielile efectuate pentru prestarea serviciilor mentionate.
Alro Slatina, cel mai mare producator de aluminiu din Europa Centrala si de Est, este controlat de catre oligarhul rus Vitali Matsitski prin intermediul casei de comert Marco Industries. Marco Industries si Conef detin aproape 80% din actiunile Alro, in spatele celor doua companii aflandu-se Matsitski. Acesta controleaza, conform informatiilor existente pe piata, si compania Pioche, inregistrata in Belize, actualul actionar majoritar al Alum Tulcea.
Compania a ajuns la un capital social in valoare de 211,1 milioane de lei (60 mil. euro), in urma unei majorari in valoare de peste 4 milioane de euro prin care compania Marco Industries si-a marit participatia la 76,08%, in detrimentul actionarilor minoritari ai combinatului. Actionarii combinatului au aprobat recent o alta majorare a capitalului social cu circa 50 de milioane de euro. Alro estimeaza pentru acest an realizarea unei cifre de afaceri de 388,5 milioane de euro, in crestere cu 12% comparativ cu 2004, dar si o reducere cu circa 9% a profitului brut, care ar urma sa se ridice la 37,5 milioane de euro. Actionarii companiei mai au in plan investitii de circa 20,4 milioane de euro pentru acest an.
Alro produce aluminiu primar sub forma de lingouri, cabluri si bare de aluminiu, realizand anul trecut o productie de 215.000 de tone. Pentru acest an, compania si-a propus producerea a 235.000 de tone, cu 9% mai mult fata de anul trecut. Circa 80% din productia Alro este destinata exportului, principalele piete externe fiind Grecia, Italia, Germania, Spania, Slovenia si Ungaria.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 iulie 2005.
-
AVAS a scos la privatizare 19 societati
Curierul National
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a lansat la privatizare, in luna iunie, 19 societati comerciale, statul fiind actionar majoritar la 14 dintre acestea.
AVAS a oferit la privatizare in iunie 66,274 la suta din actiunile apartinand SC Aversa Bucuresti, 52,645 la suta din actiunile SC Baneasa (IPRS), 57,167 la suta din capitalul social al Vinalcool Bihor, 51,071 la suta din cel al societatii Ciprom Ploiesti, 96,972 la suta din cel al Apcom Select Targu Mures, 89,887 la suta din actiunile Cesar Campulung, 59,138 la suta din cele ale SC Constructii Caracal Draganesti, 50,949 la suta din actiunile SC Constructii Feroviare Moldova, 60,646 la suta din cele ale Icepal Bucuresti, 70,559 la suta din capitalul social al SC Prestari Servicii Bucuresti, 79,681 la suta din cel al SC Tehnomag Cug Cluj-Napoca si 63,395 la suta din cel al Agromec Chirpar, Sibiu. De asemenea, a fost scos la vanzare intreg pachetul de actiuni al societatilor Carpic Satu Mare si Straero Bucuresti. La SC Agroserv 3 Deva a fost oferit la vanzare un pachet de 45,902 actiuni, la Central Snacks Barlad - 48,375 la suta, la Sutrans Bailesti - 36,366 la suta, TAR 02 Special Agigea - 38,142 la suta si la Vitacom SF Gheorghe - 46,914 la suta. Capitalul social al societatilor lansate la privatizare in luna iunie este cuprins intre 189,399 miliarde lei vechi (Baneasa) si 44,5 milioane lei (Cesar).
Incasari de 1.777.392 de dolari
In saptamana 4-8 iulie 2005, la sediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au fost organizate 11 licitatii, in urma carora au fost vandute active in valoare de 1.777.392 USD, apartinand debitorilor SC CIT SA, SC Contrasimex Industry SA, SC Romagroned SA, SC Silcom SA, SC Agroindustriala Nadlac, SC Latina Palstics SA, SC Sidermet SA, SC Flovar Prest Com SRL, PF Enache Ion, SA Agromec Viisoara, SC MGV SRL. In perioada mentionata, suma incasata din activitatea de executare silita a debitorilor a fost de peste 12,1 miliarde de lei vechi (ROL) sau 1,21 milioane lei noi (RON).
Sursa: Curierul National, 13 iulie 2005. -
10% din actiunileTranselectrica si Transgaz listate la BVB in 2005
___
Ministerul Economiei si Comertului a supus aprobarii Guvernului Romaniei, in sedinta de astazi, 12 iulie, propunerea de modificare a punctelor 1 si 2 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.329/2004.
Modificarile propuse de MEC prevad cresterea numarului de actiuni care sa fie listate la BVB pentru companiile Transgaz si Transelectrica de la 5% la 10%.
Potrivit prevederilor Strategiei guvernamentale de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC, pentru Transelectrica si Transgaz se are in vedere listarea pe piata in anul 2005.
Lista societatilor comerciale aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului, care vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti prin promovarea unei oferte publice initiale primare, prevazuta in Anexa Hotararii de Guvern, cuprinde Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica Transilvania Nord si Electrica Muntenia Nord.
Strategia guvernamentala de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul MEC pentru anul 2005 prevede efectuarea unei oferte publice initiale primare, oferindu-se spre subscriere prin metode specifice pietei de capital, pachete semnificative de actiuni de pana la 15% din actiunile societatii, prin actiuni nou-emise, rezultate in urma unei majorari de capital social din actiunile societatii, urmate de listarea la bursa.
Sursa: Amos News, 12 iulie 2005.
12.07.2005
-
La Bursa din Sibiu, actiunile SIF marcate de incertitudinea majorarii pragului de detinere
Curentul
___
Titlurile SIF 5 Oltenia au coborat, pentru luna septembrie, de la 1,38-1,3860 lei, la inceputul saptamanii trecute, la 1,27-1,3498 lei la finele ei, iar pentru decembrie, de la 1,45 la 1,4 lei. Evolutia emotionala a pietei de capital, care a reactionat la anuntul alegerilor anticipate, a influentat foarte mult si preturile futures ale derivatelor pe actiuni tranzactionate la Sibiu. Trendul de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost favorabil vanzatorilor din piata la termen, speculatori sau hedgeri, acestia din urma putand sa-si protejeze portofoliile de actiuni detinute pe piata spot.
Actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF) au inregistrat cele mai mari pierderi, din cauza incertitudinii privind momentul adoptarii legii prin care se majoreaza pragul de detinere de la 0,1 la 1%, ceea ce a generat o lichiditate importanta, 54% din totalul tranzactiilor. Preturile ar putea sa scada si mai mult in cazul in care investitorii de la BVB s-ar decide sa inceapa sa vanda si mai multe titluri SIF, reorientandu-se catre actiuni din domeniul bancar sau petrolier, apreciaza specialisti ai Bursei din Sibiu.
SIF 2 Moldova a inceput saptamana cu preturi de 1,18-1,22 lei pentru luna septembrie, si 1,21 lei pentru decembrie. Urmatoarele zile au adus scaderi semnificative, vineri ele scazand la 1,11-1,1498 lei, respectiv pana la 1,15. Pana la scadenta din prima luna de toamna, cumparatorii de optiuni CALL mizeaza pe cresterea acestor actiuni peste pragul de rezistenta de la 1,25 lei.
Sursa: Curentul, 12 iulie 2005. -
Expertii straini spun ca PIB-ul Romaniei va creste mai incet
Cotidianul
___
Cresterea economica din acest an a Romaniei va incetini, dupa avansul de 8,3% de anul precedent, pina la 5,5%, in timp ce deficitul bugetar va ajunge la 1% din PIB, reiese dintr-un studiu realizat de Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena (WIIW).
Potrivit studiului citat, in primul trimestru al acestui an, economia romaneasca a crescut cu 5,9%, mai putin fata de perioada similara a anului trecut, cind majorarea a fost de 6,2%. Expertii WIIW apreciaza ca cea mai mare crestere economica se va inregistra in sectorul constructiilor si cel al comertului, in vreme ce recolta agricola va scadea.
Studiul previzioneaza si o adincire a deficitului de cont curent, pina la sfirsitul anului, care va ajunge pina la 8,3% din PIB, fata de 7,75% cit s-au angajat autoritatile de la Bucuresti fata de FMI.
In ceea ce priveste inflatia, documentul citat previzioneaza pentru acest an, o rata medie de 9%, nivelul convenit de Executiv cu expertii FMI fiind de 7,5% la sfirsitul anului. Pentru anul viitor, institutia din Viena previzioneaza pentru Romania o crestere economica de 5,5%, un deficit bugetar egal cu cel din acest an, de 1%, si un deficit de cont curent in scadere.
Sursa: Cotidianul, 12 iulie 2005. -
Bancile se bat pentru gestionarea euro-obligatiunilor municipale
Adevarul
___
Bancile privesc cu interes maxim posibilitatea de a gestiona cei 500 milioane de euro pe care Primaria Generala a Capitalei i-a obtinut din emisiunea de euro-obligatiuni incheiata la finele lunii iunie. Numarul bancilor interesate se ridica la sapte, cu doua zile inainte de desfasurarea licitatiei, alte oferte urmand sa soseasca, probabil, in urmatoarele doua zile. Alegerea bancii la care vor fi depozitati cei 500 milioane de euro atrasi de primarie va avea loc joi. Oferta municipalitatii a fost subscrisa la finele lunii trecute intr-un timp record, de doar 37 de secunde, desi pentru derularea ei s-au luat in calcul doua saptamani. La o ora de la inchiderea ofertei, euro-obligatiunile erau deja tranzactionate pe pietele internationale de capital, cum ar fi bursele din Londra, Luxemburg si Frankfurt. Eurobondurile sunt tranzactionate in acest moment pe pietele internationale cu simbolul 'City of Bucharest'.
Sursa: Adevarul, 12 iulie 2005.'
11.07.2005
-
Petrom va reduce personalul din explorare, productie si benzinarii
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom, cea mai mare companie romaneasca - aflata in portofoliul austriecilor de la OMV, intentioneaza sa reduca substantial forta de munca din sectorul de explorare si productie, respectiv din zona benzinariilor, au spus pentru Ziarul Financiar surse apropiate companiei. Reprezentantii companiei petroliere au facut o prezentare a intentiilor de dezvoltare la Petrom pana in 2008 catre analisti si investitori, dupa modelul practicat deja de catre OMV si de alte companii petroliere.
Petrom dispune in total de aproximativ 50.000 de angajati, din care 27.000 sunt concentrati pe segmental activitatilor de explorare si productie, in timp ce 13.000 de oameni lucreaza in benzinarii. Pentru a reduce personalul angajat in benzinarii, Petrom planuieste sa-i externalizeze prin schimbarea sistemului de distributie al carburantilor din sistemul 'compania detine benzinaria, compania opereaza' in cel asa-numit 'compania detine, dealerul opereaza'. In acest fel, o parte importanta a angajatilor Petrom poate fi externalizata din structura companiei, dupa modelul practicat deja de OMV si alti operatori din Occident.
'Fara investitii majore in explorare si productie, in schimbarea sistemului de pompaj, automatizare, nu este posibil acest lucru (reducerea personalului in sectorul E&P - n.r.). In ceea ce priveste benzinariile, outsourcing-ul (externalizarea) si inchiderea unor depozite si a unor statii poate fi o solutie', a comentat pentru Ziarul Financiar Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) din Petrom. El sustine ca nu stie cati oameni ar dori OMV sa fie disponibilizati la Petrom.
'Sa spun maine ca jumatate dintre angajatii Petrom vor fi dati afara ar fi o poezie. Asta tine de ce campuri petrolifere ai si la care dintre ele vrei sa renunti, la fel la benzinarii si asa mai departe. Banuiesc ca acum isi fac calculele', a mai spus liderul de sindicat. Petrom este una dintre cele mai supradimensionate companii petroliere din Europa. La circa 50.000 de angajati, compania are o cifra de afaceri anuala de circa 2 mld. euro, in timp ce OMV cu numai 6.495 de angajati a realizat anul trecut un profit net de 642 mil. euro la vanzari nete de 9 mld. euro. OMV a achizitionat la finele anului trecut un pachet de 51% din actiunile Petrom in cadrul unei tranzactii cu o valoare de 1,5 mld. euro.
Austriecii au schimbat aproape integral conducerea companiei, pastrandu-l insa pe Gheorghe Constan-tinescu pe pozitia de director general executiv. OMV a schimbat la inceputul anului politica de preturi la pompa, pe care a facut-o flexibila la evolutia cotatiilor produselor petroliere de pe piata internationala. Recent, a luat decizia de a infiinta o divizie de gaze separata la Petrom, care se afla in coordonarea directa a directorului general executiv al companiei, dupa modelul OMV.
Petrom a fost anul trecut cel mai mare producator de gaze din Romania, cu o productie de 6,4 miliarde metri cubi, depasind compania de stat Romgaz Medias. Petrom este unicul producator intern de titei, rezervele sale combinate de titei si gaze fiind estimate la circa un miliard de barili. Austriecii sunt acum in faza de a selecta un auditor independent pentru evaluarea rezervelor Petrom, ale carui concluzii sunt asteptate in termen de 12 - 18 luni. Petrom a inregistrat in 2004 o pierdere neta de circa 246 mil. euro, pe fondul constituirii masive de provizioane pentru daune de mediu si pensionarea unor angajati.
Pe divizia E & P, Petrom a investit anul trecut 165 mil. euro. Petrom a produs 5,4 mil. tone titei, pe care l-a procesat in propriile rafinarii - Petrobrazi Ploiesti si Arpechim Pitesti, la care s-a adaugat o cantitate de 1,47 mil. tone de titei Siberian light din import. Divizia de petrochimie a Petrom a avut o cifra de afaceri de 240 mil. euro. Pe divizia de marketing si distributie, SNP are o retea de 112 depozite si 612 de benzinarii, cifra de afaceri a diviziei de downstream ajungand la 643 mil. euro.
Pe plan international, Petrom vizeaza o expansiune a retelei de statii in Serbia, unde s-a decis sa construiasca 12 statii, alte tinte fiind Bulgaria si Turcia. In Republica Moldova, Petrom opereaza o retea de 68 de statii, fiind al doilea jucator dupa rusii de la LukOil. Petrom estimeaza pentru acest an un profit net de 256 mil. euro. Ultima cotatie a actiunilor Petrom a fost de 0,43 lei grei pe actiune, ceea ce inseamna o capitalizare bursiera de 6,7 mld. euro.
Sursa: ZIarul Financiar, 11 iulie 2005.'
Pagina