23.06.2005
-
Bancile nu vor efectua nici un fel de operatiuni pe 30 iunie si 1 iulie
Gandul
___
In urma unei intalniri avute la sediul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), conducerile centrale ale institutiilor bancare au decis ca fiecare in parte sa decida daca in zilele de 30 iunie si 1 iulie vor lucra cu publicul, urmand sa transmita apoi aceasta decizie ARB.
Redactia noastra a contactat cateva banci, afland ca cele doua zile vor fi considerate, asa cum recomanda si Banca Nationala, zile nebancare. Cu alte cuvinte, in 30 iunie si 1 iulie, nu se va lucra cu publicul. Astfel, potrivit unui comunicat al BCR, „ca urmare a activitatilor necesare pentru implementarea denominarii, atat intrabancar, cat si interbancar, BCR nu poate si nu va efectua nici un fel de operatiuni in conturile clientilor. BCR va tine cont si de eventualele recomandari ulterioare ale BNR. BCR va acorda intreaga atentie acestui proces, astfel incat, incepand cu 4.07.2005, sa se efectueze in conditii normale orice tranzactie solicitata de clienti. Nici la BRD situatia nu este schimbata.Potrivit unor surse din cadrul bancii,in zilele de 30 iunie si 1 iulie nu se va lucra cu publicul, in vreme ce bancomatele si POS-urile vor fi blocate, in vederea adaptarii la leul greu, circa 36 de ore, incepand cu data de 30 iunie.
Si unitatile ING Bank vor fi inchise in 30 iunie si 1 iulie, aflam de la Calin Pop, directorul de comunicare al ING. Bancomatele insa vor functiona normal, asa incat posesorii de carduri vor putea face operatiuni de retragere si depunere conform orarului actual. Banca a remis un comunicat in care informeaza ca operatiunile de adaptare a sistemului informatic vor fi realizate in cursul noptii de 29 spre 30 iunie, ceea ce ar presupune un impact minim asupra operatiunilor la comercianti.
La Reiffeisen Bank, ghiseele vor fi inchise si ele in 30 iunie si 1 iulie pentru operatiuni cu publicul. Bancomatele insa vor fi scoase din functiune cel mult 24 de ore, incepand cu ora 10 a zilei de 30 iunie.
Sursa: Gandul, 23 iunie 2005. -
Capitalul strain retras de la Bursa s-a diminuat
Curierul National
___
Valoarea sumelor plasate de nerezidenti pe piata de capital din Romania a depasit, in luna mai, nivelul sumelor retrase, insa cuantumul iesirilor s-a mentinut peste cel al intrarilor pentru perioada ianuarie - mai, potrivit datelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), citate de Mediafax. Sumele intrate in piata au insumat 515,6 miliarde de lei, iar iesirile au totalizat 387,9 miliarde de lei. Valoarea pentru primele cinci luni este de 5.556 miliarde de lei in cazul intrarilor si 5.650 de miliarde de lei la iesiri. In luna aprilie, nerezidentii au retras din piata de capital 741 de miliarde de lei, cu 146 miliarde de lei peste sumele plasate. Volumul cumpararilor realizate de firme si cetateni straini a totalizat 1.294 de miliarde de lei in luna mai si a depasit cu 53 de miliarde de lei sumele obtinute prin lichidarea pozitiilor, in valoare de 1.241 de miliarde de lei. Cele mai semnificative transferuri au fost realizate cu actiuni, achizitiile insumand 1.282 de miliarde de lei, iar vanzarile 1.239 de miliarde de lei. Numarul investitorilor straini care au intrat pe piata de capital in luna mai a fost de 98, din care 56 persoane juridice. In aceeasi perioada, au iesit din piata 6 investitori straini persoane fizice. Pe ansamblul primelor cinci luni, strainii au facut cumparari mai mari decat vanzarile, respectiv 10.718 miliarde de lei fata de 10.190 miliarde de lei.
Sursa: Curierul National, 23 iunie 2005.
22.06.2005
-
Actionarii Alro sunt chemati sa traga la raspundere fosta conducere
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Actionarii producatorului de aluminiu Alro Slatina, una dintre cele mai mari companii din Romania, sunt convocati pentru a aproba introducerea unei actiuni in raspundere impotriva fostului presedinte al societatii, Alexander Krasner.
Adunarea Generala Ordinara si Adunarea Generala Extraordinara a actionarilor Alro a fost convocata pentru data de 7 iulie, pe agenda figurand pe langa aprobarea unei actiuni in raspundere impotriva lui Krasner si luarea unei decizii privind noua emblema a companiei.
Alro Slatina este controlata de catre companiile Marco Industries si Conef, care detin aproape 80% din actiuni. In spatele celor doua companii se afla oligarhul rus Vitali Matsitski. Fostul presedinte al Alro Slatina, Alexander Krasner, si fostul vicepresedinte al companiei, Peter Braun, se afla de mai multe luni intr-un conflict deschis cu Vitali Matsitski, care a preluat si societatea Alum Tulcea.
Statul este principalul actionar minoritar la Alro, cu o detinere de 16,7% prin intermediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Scandalul de la Alro a inceput in luna octombrie a anului trecut, cand Krasner si Braun, alaturi de un alt membru al conducerii Alro, au demisionat pe fondul neintelegerilor financiare cu oligarhul rus si al divergentelor de opinie in privinta managementului companiei.
In paralel, Alexander Krasner se judeca in fata instantei la Londra cu oligarhul rus sustinand ca acesta i-a blocat dreptul de a vinde actiunile pe care le detine la Alro.
Compania a inregistrat pe primele trei luni un profit de 3,6 milioane de euro fata de 13,2 milioane de euro in perioada similara a anului trecut, in timp ce vanzarile au crescut cu 9% la un nivel de 92,6 milioane de euro.
Alro estimeaza pentru acest an realizarea unei cifre de afaceri de 388,5 mil. euro, in crestere cu 12% comparativ cu 2004. Tinta pentru profitul brut in 2005 se ridica la 37,5 milioane euro, valoare mai mica cu 9% fata de anul trecut.
Capitalizarea bursiera a companiei Alro Slatina se ridica la 496,2 milioane euro, in conditiile in care tilturile societatii au inchis ultima sedinta in crestere, la 42.500 lei pe actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 iunie 2005.
-
Privatizarea CEC va definitivata la doua luni dupa cea a BCR
Gardianul
___
Contractul de privatizare al Casei de Economii si Consemnatiuni(CEC), una dintre cele doua banci ramase in proprietatea statului, va fi definitivat pana la finele lunii februarie, iar viitorul actionar principal va fi cunoscut pana in luna decembrie a.c.
Reteaua de unitati, asul din maneca
Strategia de privatizare a CEC va fi discutata de catre guvern saptamana viitoare, a declarat, ieri, la un seminar organizat de Banii Nostri, Mioara Ionescu, reprezentantul Ministerului Finantelor in Comisia de Privatizare a CEC. Acest document prevede obligativitatea vanzarii unui pachet majoritar de actiuni catre un investitor strategic, indiferent daca acesta participa singur sau in cadrul unui consortiu la privatizare.
'Se intentioneaza vanzarea unui pachet majoritar de actiuni catre o institutie financiara bancara de reputatie internationala, precum si vanzarea catre personalul bancii, a membrilor Consiliului de Administratie si a celor care au iesit la pensie din CEC, a unui pachet de actiuni de 3-5%. Urmeaza ca eventualul pachet rezidual sa fie oferit pe piata bursiera interna si internationala', a mai informat reprezentata Finantelor.
Ea spune ca, daca legea privind Fondul Proprietatea va fi adoptata, echivalentul a 9,9% din actiunile CEC va fi alocate pentru despagubirea fostilor proprietari ale caror case nu mai pot fi retrocedate in natura. In cazul in care strategia va fi adoptata inainte de sfarsitul lunii iunie, anuntul de privatizare va fi lansat inainte de 15 iulie, conditii in care potentialii ofertanti pot depune scrisorile de interes pana la 15 august.
Dupa aceste doua etape, comisia de privatizare si Ministerul Finantelor vor intocmi lista ofertanilor acceptati si se vor distribui caietele de sarcini. Inchiderea perioadei de depunere a ofertelor va expira cel mai probabil inainte de luna decembrie.
Clauze pentru viitorii investitori
Mioara Ionescu a mai anuntat ca sunt prevazute clauze contractuale care vor interzice noului proprietar al CEC sa modifice, pentru o anumita perioada de timp, atat brandul institutiei, cat si modificarea dimensiunii retelei teritoariale.
De altfel, dimensiunea retelei teritoriale, cea mai extinsa din tara, este unul dintre principalele avantaje competitive ale CEC, mai ales ca multe dintre cele 1400 de unitati se afla in mediul rural si in orase de dimensiuni mici. 'Potentialii investitori ai CEC si-au aratat interesul pentru reteaua CEC si in perspectiva integrarii europene si a derularii fondurilor comunitare. Va dati seama ce volum de comisioane ar incasa viitorul proiprietar al banci prin directionarea banilor catre mediul rural' a concluzionat Ionescu.
Sursa: Gardianul, 22 iunie 2005.' -
Implicat in procese, Oltchim iese la vinzare
Cotidianul OLT
___
Autoritatile vor sa scoata la vinzare 53% din actiunile combinatului, adica cele care nu fac obiectul litigiilor cu actionarii minoritari. Este a treia incercare de privatizare a Combinatului chimic Oltchim, dupa ce, acum doi ani, fosta putere i l-a refuzat lui Patriciu.
Statul va scoate la privatizare combinatul chimic Oltchim Rimnicu-Vilcea in acest an, in ciuda procesului in care este implicat combinatul. „Vom lansa la privatizare combinatul in acest an. Vom scoate la privatizare pachetul de 53%, care nu este in litigiu“, ne-a declarat ministrul Economiei, Codrut Seres.
Oltchim este in proces cu unul dintre actionarii sai minoritari, firma Lindsell Enterprises. Combinatul avea o datorie mai veche, rezultata dintr-un credit extern cu datoria statului si neplatit. Oltchim a trecut de la AVAS in subordinea Ministerului Economiei si Comertului (MEC) anul trecut, ocazie cu care o datorie a combinatului de aproape 100 de milioane de dolari a fost convertita in actiuni ale statului, cam dupa modelul RAFO. Ca atare, cota statului in capitalul Oltchim a crescut de la 53 la 95%. A scazut insa cota actionarilor minoritari, si de aceea Lindsell a obtinut in instanta suspendarea hotaririi Adunarii Generale a Actionarilor care a consfintit conversia. Oltchim a atacat hotarirea, iar procesul continua.
Vor rusii si ungurii
Combinatul nu este la prima tentativa de privatizare. In 2001, o firma canadiana, Exall Resources, a semnat cu reprezentantii statului contractul de privatizare. Anulat insa ulterior, pentru ca firma canadiana n-a platit actiunile.
In 2003, procesul se reia, dar APAPS-ul lui Musetescu il opreste inexplicabil. Nu inainte ca grupul Rompetrol, al lui Dinu Patriciu, sa anunte ca este interesat. „Li s-a facut probabil frica“, ne-a spus acum citeva zile Patriciu.
Tot in timpul mandatului PSD aparuse ideea unui complex petrochimic Oltchim-Arpechim-Petromidia, „rezolvat“ insa prin privatizarea Petrom, care detine Arpechim Pitesti. Seres ne-a spus ca exista cel putin doi investitori interesati de Oltchim, Lukoil si compania ungara BorsodChem, care au dat de inteles, in trecut, ca i-ar interesa combinatul de la Rimnicu-Vilcea.
Sursa: Cotidianul, 22 iunie 2005.
21.06.2005
-
CFR Marfa va fi scoasa la privatizare
Gardianul
___
CFR Marfa va fi scoasa la privatizare, a declarat, ieri, vicepremierul George Copos, fara a preciza insa data la care va incepe acest proces. Ministrul considera ca aceasta companie este o oportunitate interesanta de investitii, dar nu a oferit date legate de investitorii interesati. CFR Marfa - despre care si fostul ministru Mitron Mitrea anunta periodic ca va fi privatizata la o data neprecizata - este inclusa pe lista societatilor ale caror active vor fi transferate la Fondul 'Proprietatea', destinat despagubirii proprietarilor ale caror locuinte nationalizate nu pot fi retrocedate in natura.
Sursa: Gardianul, 21 iunie 2005.' -
OMV relanseaza marca Petrom
Gandul SNP
___
Marca Petrom va fi relansata pana la finele anului. Desi a pierdut din cota de piata, compania va ramane lider in Romania, cu o pondere de 35% din totalul vanzarilor de carburanti, a declarat ieri Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele grupului austriac OMV, la conferinta internationala „A investi in Romania'.
El a precizat ca scopul Petrom este de a mentine productia la un nivel ridicat, de 300.000 barili/zi. In ce priveste costurile, Ruttenstorfer a spus ca, in urmatorii ani, in mod treptat, trebuie sa se ajunga la politici sociale care sa fie in concordanta cu eficientizarea productiei.
Conducerea companiei continua negocierile cu sindicatele pe marginea politicii de restructurare. Surse autorizate sustin ca noii proprietari vor face, incepand de anul viitor, o selectie dura in ce priveste personalul Petrom. Potrivit acestora, fiecare angajat al companiei urmeaza sa fie intervievat.
O parte din salaratii Petrom au fost deja luati la intrebari, interviurile depasind durata a 5-6 ore', afirma surse din cadrul companiei. Intrebat despre negocierile cu sindicatele, presedintele OMV a precizat: ' Negocierile continua.
Intelegem nevoia de a fi un partener social , insa compania trebuie sa se apropie de media din Uniunea Europeana'. El a anuntat ca OMV va investi sute de milioane de euro in rafinarii.
De asemenea, trebuie sa restructuram benzinariile, sa le modernizam, sa le facem mai atractive pentru investitori, a afirmat Ruttenstorfer, anuntand ca restructurarea acestora va incepe spre finele anului.
In reteaua Petrom sunt circa 600 de benzinarii, dintre care OMV doreste sa pastreze 300 de statii, ne-au declarat surse autorizate.
Sursa: Gandul, 21 iunie 2005.' -
Tariceanu, convins ca privatizarea BCR va fi incheiata in acest an
Adevarul
___
Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) va fi incheiat in acest an, urmat imediat de vanzarea Casei de Economii si Consemnatiuni, pe lista investitorilor interesati fiind societati bancare din Germania, Franta, Italia, Austria, Ungaria, a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu. 'Avem perspective foarte bune ca privatizarea BCR sa se incheie in acest an, urmata foarte curand de privatizarea CEC', a spus Tariceanu in discursul sustinut la cea de-a doua editie a conferintei internationale intitulate 'A investi in Romania', organizata la Bucuresti. Presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Gabriel Zbarcea, a afirmat, recent, ca, pana acum, si-au anuntat interesul pentru BCR sase institutii de credit. Bancile care au confirmat oficial dorinta de a participa la privatizare sunt Banca Intesa, UniCredito, Deutsche Bank, Fortis, BNP Paribas, HVB - Creditanstalt. Surse din piata bancara indica alti doi ofertanti care nu doresc sa confirme oficial interesul, respectiv banca belgiana KBC si banca olandeza Rabobank. Investitorul strategic care va fi desemnat castigatorul procesului de privatizare va putea prelua fie un pachet de 50% plus una din actiunile institutiei de credit, fie o participatie de 61,8825%. Termenul de depunere a scrisorilor de intentie la AVAS este 7 iulie, la ora 17,00, ora Bucurestiului. In urma analizei scrisorilor de intentie va fi stabilita o lista restransa. Investitorii selectionati vor fi notificati, la 14 iulie, sa semneze contractele de confidentialitate si sa plateasca taxa de 10.000 de euro pentru dosarul de prezentare si accesul la camera de date a bancii. Dupa acest proces de evaluare, AVAS va primi ofertele angajante pana la 19 septembrie 2005, la ora 17,00, insotite de documentele aferente. Ofertele vor fi deschise la 20 septembrie, tot la ora 17,00. Capitalul social al BCR este de 7.924 miliarde de lei, impartit in actiuni cu valoare nominala de 10.000 de lei. Pe langa AVAS, BERD si IFC, actionari mai sunt membrii Asociatiei Salariatilor, cu 8% din titluri, SIF Banat Crisana - 6%, SIF Moldova - 6%, SIF Transilvania - 6%, SIF Muntenia - 6%, SIF Oltenia - 6,1175%.
Sursa: Adevarul, 21 iunie 2005.'
20.06.2005
-
SIF Moldova a castigat 12 milioane de euro intr-o luna
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2
___
SIF Moldova a inregistrat luna trecuta un profit de 434 miliarde de lei (12 milioane de euro), aproape cat in tot anul trecut, in conditiile in care una dintre cele mai mari tranzactii din istoria societatii s-a suprapus cu inceputul platii dividendelor de la companiile detinute in portofoliu. Profitul cumulat pe primele cinci luni ale anului inregistrat de societate a atins astfel 494 miliarde de lei (13,6 milioane de euro), fata e 457 miliarde de lei (11,2 milioane de euro) in intreg anul trecut.
Celelalte trei SIF-uri care au publicat rezultatele financiare de la finalul lunii mai au anuntat profituri pe luna trecuta care s-au situat in jurul a 180 miliarde de lei (5 milioane de euro), cea mai mare parte provenind din dividendele incasate.
SIF Moldova a vandut luna trecuta un pachet de 67,7% din compania Cometex Suceava, care detine mai multe spatii comerciale in oras. SIF a incasat 5,2 milioane de euro pe pachetul de actiuni, din care nu mai putin de 5 milioane de euro au reprezentat profit. In afara de profitul din vanzarea Cometex, SIF Moldova a mai castigat in ultimele luni din vanzarea unor pachete minoritare la cateva societati mai mici din domeniul industriei textile.
Dintre cele cinci SIF-uri, Moldova are cea mai mica pondere a plasamentelor in actiuni din totalul portofoliului, titlurile de stat si depozitele bancare ale societatii insumand 1.736 miliarde de lei (47,8 milioane de euro), adica peste un sfert din activul net. Dupa primele cinci luni SIF Moldova are de departe cel mai mare profit dintre SIF-uri, castigul realizat de societate fiind echivalent cu 953 lei/actiune. Pe locul al doilea se situeaza SIF Oltenia cu 636 lei/actiune, iar pe ultimul loc SIF Muntenia cu 332 lei/actiune.
Valoarea dividendelor incasate luna trecuta de SIF-uri se situeaza in jurul a 5 milioane de euro, in conditiile in care SIF-urile au de incasat doar de la BCR si BRD in jur de 7 milioane de euro ca dividende anul acesta. In aceste conditii este de asteptat ca SIF-urile sa inregistreze in contabilitate profituri semnificative si in urmatoarele luni. Pe langa dividendele incasate luna aceasta, SIF Banat-Crisana va inregistra un profit de aproximativ 700.000 de euro in urma unei tranzactii derulate pe RASDAQ. SIF a vandut pachetul de 14,7% detinut la compania de productie si reparatii a mijloacelor de transport pe calea ferata Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca pentru 850.000 de euro. Cu exceptia tranzactiilor mai importante cum a fost vanzarea Cometex, dividendele incasate de la banci sunt cele mai importante surse de venit ale SIF-urilor.
Actiunile SIF-urilor, la fel ca intreaga Bursa, au inregistrat o volatilitate puternica in ultimele luni, fiind influentate mai ales de informatiile privind o posibila ridicare a pragului de detinere si mai putin de rezultatele financiare. Guvernul a avizat saptamana trecuta o initiativa legislativa privind ridicarea pana la 1% a pragului maxim de detinere, fata de 0,1% cat este prevazut in statutele SIF-urilor. Proiectul de lege va intra in dezbatere la Senat.
SIF-urile s-au numarat printre cele mai rentabile plasamente de la Bursa de Valori de la inceputul acestui an. Indicele BET-FI, care urmareste evolutia acestora, a urcat de la inceputul anului cu 44,6% fata de o crestere de 10,15% a indicelui BET-C. Capitalizarea bursiera a celor cinci SIF-uri se ridica la aproximativ 950 mil. euro, in timp ce activele administrate de acestea depasesc cu putin un miliard de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 iunie 2005.
-
BRD vrea sa finanteze o parte din Autostrada Transilvania
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD-Groupe Societe Generale a trimis autoritatilor un proiect de finantare a unui tronson al autostrazii Brasov-Bors si asteapta un raspuns de la acestea in urmatoarele zile, a declarat la finele saptamanii trecute Patrick Gelin, directorul general al bancii. El a precizat ca acest demers a fost realizat dupa ce guvernul a solicitat mai multor banci oferte pentru finantarea lucrarilor la autostrada, dar nu a dorit sa spuna despre ce tronson este vorba si nici care este valoarea totala a finantarii. Oficialul bancii a mentionat faptul ca zona Clujului este foarte atractiva si ca BRD are un program amplu de dezvoltare pentru acesta. 'Regiunea Clujului este o zona de expansiune economica, iar noi credem ca aceasta se va dezvolta in viitor', a declarat Gelin. Astfel, banca va deschide la Cluj anul acesta un 'International Desk' - special conceput pentru acordarea de credite pentru investitorii straini. Procesul de dezvoltare va consta si in deschiderea de agentii ale bancii astfel incat numarul acestora in zona de nord a Transilvaniei sa ajunga la aproximativ 30-35 de agentii pana la sfarsitul anului viitor, fata de 15 in prezent. Gelin spune ca sectorul bancar din zona s-a adaptat exploziei investitiilor din constructii, industria de componente auto si petrochimica, numai banca pe care o reprezinta acordand IMM credite de peste 600 mil. euro in ultimele luni. 'Unul dintre domeniile cu un potential incredibil de dezvoltare va fi sectorul agicol si ca implicarea sectorului bancar in investitiile din zona agriculturii ramane o mare provocare a Romaniei, alaturi de dificultatea de a gasi personal calificat si calitatea scazuta a ofertei din zona serviciilor', sustine Gelin.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 iunie 2005.'
Pagina