25.04.2005
-
Actionarii SIF-urilor au aprobat dividendele pentru 2004
___
Actionarii au votat, sambata, dividendele aferente anului precedent, in cadrul celei de-a doua convocari a adunarilor generale ordinare ale actionarilor. Astfel, actionarii SIF Oltenia si SIF Transilvania vor primi un dividend brut de 650 de lei pe actiune, iar valoarea stabilita in cadrul SIF Moldova a fost de 600 de lei pe actiune. Consiliile de administratie ale SIF Muntenia si SIF Banat-Crisana au propus Adunarii Generale a Actionarilor acordarea unui dividend brut de 500 de lei pe actiune.
Actionarii SIF-urilor au mai dezbatut, pe langa valoarea dividendelor pentru anul 2004, modalitatea si termenul de plata a acestora, si rapoartele financiare, alegerea administratorilor, situatia distribuirii profitului net.
De asemenea, adunarile au avut pe ordinea de zi bugetele de venituri si cheltuieli pentru acest an, precum si stabilirea datei pentru identificarea actionarilor care au dreptul de a incasa dividende si care vor beneficia de efectele hotararilor.
La prima intrunire, stabilita pentru vineri, nu a fost intrunit cvorumul, cea de-a doua convocare a adunarilor generale fiind stabilita pentru sambata.
In cadrul AGEA trebuia discutate modificari ale actelor constitutive, inclusiv majorarea pragului de detinere, situat in prezent la 0,1% din capital.
Sursa: Curentul, 25 aprilie 2005. -
Azomures, pe cale sa se inchida, isi face planuri pentru a respecta conditiile de mediu
Adevarul AMO
___
Daca va reusi sa evite falimentul spre care se indreapta, SC Azomures Targu Mures va pune in functiune, de luna viitoare, o statie de epurare a apelor incarcate cu ioni de amoniu si ioni de azotat. In acest fel se va stopa, practic, poluarea raului Mures cu compusi ai azotului, care se inregistreaza periodic din aval de Targu Mures si din zonele localitatii Cipau. Potrivit Agentiei de Protectia Mediului Mures, aproape la fiecare masuratoare s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise la ioni de amoniu si la ionii de azotat. In sectiunea Cipau, in repetate randuri, valoarea ionilor de amoniu din raul Mures a fost de 2,10 mg/l, fata de 1,0 mg/l admis, iar la ionii de azotat, valoarea inregistrata a fost de 13,43 mg/l, fata de 10,0 mg/l admis. In ciuda faptului ca functionarea Combinatului de ingrasaminte chimice din Targu Mures este pusa sub semnul intrebarii, din cauza cresterii pretului gazului metan, SC Azomures SA deruleaza in continuare investitii importante in programele de mediu la care s-a angajat. Reprezentantii SC Azomures SA sustin ca programul de investitii al societatii nu a fost stopat nici o clipa, nici macar in momentul in care s-a pus problema reducerii cheltuielilor. Astfel, de la anuntarea posibilitatii incetarii productiei, la Azomures a fost adusa o instalatie de distrugere a oxizilor de azot, mult mai toxici ca amoniul, si se va pune in functiune statia de epurare a apelor incarcate cu ioni de amoniu si ioni de azotat. Directorul APM Mures, Danut Stefanescu, a declarat ca, pana la sfarsitul anului 2006, la Azomures trebuie pus in siguranta batalul (groapa de depozitare a reziduurilor de fabricatie) de 36 de hectare, pentru ca reziduurile sa nu mai polueze solul. Mentionam ca SC Azomures SA este prinsa in angajamentul de mediu semnat cu UE, fiind intr-o perioada de tranzitie pana in 2015. In ceea ce priveste eventualitatea inchiderii societatii, reprezentantii SC Azomures SA Targu Mures au declarat ca se cauta solutii pentru continuarea productiei, 'avand in vedere cresterea pretului gazului metan cu 20 la suta. Deocamdata, societatea nu a primit vreun raspuns oficial din partea Guvernului roman si se iau in calcul variantele de oprire a productiei sau eliminarea sectiilor neproductive si functionarea la limita supravietuirii'. Acestia au aratat ca la Azomures ar putea fi luata decizia concedierilor colective, dar s-ar putea apela si la varianta concedierii unei treimi din personal. 'Deocamdata, lucram cu variabile, intrucat nu avem un raspuns oficial din partea autoritatilor', sustin surse din anturajul conducerii societatii. Conducerea Azomures a infirmat zvonul potrivit caruia societatea ar fi semnat un contract cu un partener israelian, precizand ca in aceasta perioada persoane interesate ar putea lansa zvonuri de intoxicare. 'Un partener strain puternic ne-ar putea ajuta, insa, deocamdata, nu exista oferta concreta', sustine conducerea SC Azomures SA Targu Mures.
Sursa: Adevarul, 25 aprilie 2005.'
22.04.2005
-
SIF Oltenia e prima la profit dintre SIF-uri dupa primul trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF Oltenia a raportat cel mai ridicat profit dintre societatile de investitii financiare pe primul trimestru al anului, la finalul lunii martie compania obtinand un profit net de 184,2 miliarde de lei (4,9 milioane de euro), in crestere fata de profitul de 2,6 milioane de euro inregistrat in aceeasi perioada a anului precedent.
Compania nu avea la finalul lunii trecute schimbari majore in structura detinerilor la titlurile listate la Bursa de Valori, pe parcursul lui martie, o majorare a titlurilor detinute fiind inregistrata totusi la Socep, unde a ajuns sa controleze 7,1% din actiuni.
Reprezentantii societatii nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii suplimentare.
Banatul, cea mai mare crestere
Chiar daca SIF Oltenia se prezinta cel mai bine dupa primele trei luni ale anului, cea mai importanta crestere de profit fata de aceeasi perioada a anului trecut o are SIF Banat - Crisana.
Aceasta SIF avea la finalul lunii martie din acest an un profit net de 126,8 miliarde de lei (3,4 milioane de euro), comparativ cu profitul de 0,2 milioane de euro din primul trimestru al anului trecut.
Luna trecuta, Banat - Crisana a continuat sa cumpere actiuni la Turbomecanica si la Silcotub, majorandu-si participatiile detinute in cadrul celor doua companii la 9,35%, respectiv la 5,5%. De la inceputul acestui an, compania si-a redus detinerea in cadrul BRD, ajungand sa controleze la finalul lui martie 4,6% din actiunile bancii.
Conducerea SIF Banat - Crisana a anuntat recent ca estimeaza obtinerea la finalul anului curent a unui profit net de peste 12 milioane de euro, in crestere fata de anul trecut, cand societatea a obtinut un profit de aproape 10 milioane de euro.
O imbunatatire semnificativa a rezultatelor fata de inceputul anului trecut are si SIF Muntenia, care a raportat in acest an un profit net de 2,3 milioane de euro, dupa ce in primul trrimestru din 2004 compania inregistrase o pierdere de aproape 3.000 de euro.
Doar Moldova a scazut
Singura societate de investitii financiare care a raportat un profit in scadere fata de finalul lunii februarie este Moldova. Aceasta companie avea la finalul lunii martie un profit net de 1,3 milioane de euro comparativ cu profitul de 1,5 milioane de euro raportat dupa primele doua luni ale anului. Rezultatul SIF Moldova este apropiat de cel inregistrat in primul trimestru al anului trecut, cand compania obtinuse un profit net de 54 mld. lei lei (1,3 mil. euro).
'Profitul mai redus a fost cauzat de cresterea cheltuielilor de functionare, de cheltuielile necesare pentru pregatirea AGA. In acelasi timp, veniturile au fost afectate de trendul de scadere a dobanzilor, noi avand plasamente importante in depozite bancare. De asemenea, in ultima luna, nu am facut nici o tranzactie semnificativa care sa determine o crestere a profitului', a comentat Alexandru Matei, presedintele SIF Moldova.
Potrivit acestuia, societatea va incepe in perioada urmatoare sa deruleze tranzactii mai importante, una dintre acestea putand viza si pachetul de actiuni pe care SIF Moldova il detine la Cometex, societatea care detine mai multe spatii comerciale in Suceava si pentru care s-au 'batut' trei ofertanti, in cursa ramanand in final retailerul Altex. 'Avand in vedere interesul crescut pentru Cometex, analizam toate modalitatile prin care am putea vinde actiunile detinute in cadrul acestei companii, inclusiv in cadrul acelei oferte', a precizat Matei.
SIF Moldova a vandut tot la Sofert
Luna trecuta, SIF Moldova si-a lichidat participatia pe care o detinea la producatorul de ingrasaminte chimice Sofert Bacau. ' Tinand cont de faptul ca Sofert a intrat in reorganizare judiciara, am vandut actiunile pe care le detineam in cadrul companiei la un pret sub valoarea la care titlurile erau inregistrate in portofoliu, in ideea ca decat sa ramanem cu nimic mai bine cu putin. Dar actiunile pe care le detineam la Sofert (o participatie de aproximativ 4,3% - n. red.) mai reprezentau doar un pachet rezidual, comparativ cu ceea ce detineam initial la aceasta societate', afirma presedintele SIF Moldova.
Tot pe parcursul lunii trecute, aceasta SIF a mai cumparat actiuni la Banca Transilvania, ajungand la finalul perioadei sa detina 3,5% din titlurile bancii.
Pentru acest an, SIF Moldova si-a bugetat un profit brut de 348,7 miliarde de lei (8,6 mil. euro), in 2004 compania obtinand un profit de 457,4 miliarde de lei (11,2 mil. euro).
Cel mai slab dintre SIF - uri sta Transilvania, cu un profit net de doar 34,4 miliarde de lei (0,9 milioane de euro), in usoara crestere fata de primele trei luni ale anului trecut, cand compania raportase un profit de 0,8 milioane de euro.
'Nu am avut nici interesul si nu a fost nici conjunctura potrivita pentru a face vanzari importante in aceasta perioada, astfel ca ne-am abtinut de la acest lucru. In schimb, ne-am consolidat pozitiile la o serie de societati prin participarea la majorari de capital. Intentionam sa subscriem si in cadrul majorarii de capital de la Banca Transilvania, in limita a atat cat ne este permis', a comentat Florian Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania.
Azi si maine sunt programate sa se desfasoare Adunarile Generale la toate cele cinci SIF - uri, unde se va dezbate, printre altele, si ridicarea pragului de detinere de la 0,1% la 1%.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2005' -
Socep concediaza din angajati si taie din cheltuieli ca sa faca fata scaderii euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Aprecierea puternica a leului care a afectat toate companiile cu activitate orientata preponderent spre export a determinat conducerea operatorului portuar Socep Constanta sa elaboreze un amplu program de restructurare in vederea adaptarii la contextul economic actual.
'Era absolut necesar acest program. Fara restructurare nu putem face fata in noile conditii de piata', a comentat Petrica Valcu, directorul general al Socep.
El spune ca, in conditiile in care, deprecierea dolarului a fost intr-un interval scurt de timp de pana la 17%, pe fondul unei inflatii destul de ridicate, iar agentii economici au profitabilitatea de regula pana in 15%, este evident ca automat ei au intrat pe pierdere, sau, cum s-a intamplat la finele anului 2004, si-au diminuat substantial rezultatele de pe primele zece luni.
'In acest context, exportatorii incearca sa identifice solutii, precum reducerea costurilor, dirijarea unor cote de marfa catre piata interna, renegocierea contractelor, fie renuntarea la contractul extern, implicit la fabricarea produsului. Consecinta directa a fost reducerea volumului de marfuri generale derulate la export prin portul Constanta. In acest cadru, pentru operatorii portuari mai apare inca o problema: diminuarea gradului de utilizare a bazei materiale si umane', a precizat Valcu.
Potrivit oficialilor Socep, conducerea companiei a hotarat adoptarea unui program de restructurare, care 'sa puna de acord resursele materiale si umane cu cerintele traficului si desfasurarea unei activitati eficiente'.
Intre masurile avute in vedere in programul de restructurare este prevazuta si o reducere a personalului cu 160 - 170 de salariati dintre cei 850 de angajati ai companiei. Cea mai mare parte a masurilor sunt indreptate in directia realizarii de economii la toate categoriile de cheltuieli, imbunatatirea itehnologiilor de operare, precum si a normelor de munca, dar si in vederea realizarii de reparatii si intretineri prin forte proprii.
Ca urmare a acestor masuri, compania estimeaza o reducere cu 15 - 20 % la nivelul cheltuielilor totale, comparativ cu anul trecut, cand acestea s-au cifrat la 479,4 miliarde de lei (11,8 milioane de euro).
Pentru a se apara impotriva intaririi leului, Socep incearca si renegocierea contractelor incheiate.
'Am reusit sa diminuam o parte din pierderea in lei care rezulta in urma decontarii contractelor noastre prin majorarea tarifelor pentru cea mai mare parte a partenerilor nostri de afaceri. Dar aceasta este doar o masura complementara programului de restructurare', spune Valcu.
Socep si-a bugetat pentru acest an realizarea unui profit brut de 30 miliarde de lei (0,8 milioane de euro la un curs mediu de 36.500 lei/euro - n.red) si a unei cifre de afaceri de 460 miliarde de lei (12,6 milioane de euro). 'In urma implementarii programului de restructurare, credem ca vom depasi totusi aceste niveluri', a precizat directorul companiei.
Operatorul portuar nu are in prezent un actionar majoritar, fiind controlat de manageri si de salariati. Actiunile Socep sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 2.700 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 25,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2005' -
Petromidia vrea pe Bursa la Londra
Evenimentul Zilei RRC
___
Rafinaria Petromidia ar putea fi listata si pe o bursa externa, iar grupul Rompetrol ar putea cota pe piata autohtona si alte companii detinute, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, presedintele grupului, Dinu Patriciu. 'Ne gindim sa listam si alte companii ale grupului la Bucuresti, si, probabil, sa listam Rompetrol Rafinare (n.r. - rafinaria Petromidia) pe o bursa externa.
Cautam in momentul de fata sa vedem unde i-ar putea fi locul', a spus Patriciu.
El a adaugat ca una din variantele luate in considerare pentru Petromidia este Bursa de la Londra. In ceea ce priveste alte companii din cadrul grupului care ar putea fi listate la Bursa din Bucuresti, presedintele Rompetrol nu a oferit detalii, insa a aratat ca exista anumite firme cu o evolutie financiara buna, ca Rominserv sau Rompetrol Logistics.
In primul trimestru al acestui an, grupul Rompetrol a inregistrat o cifra de afaceri de 507 milioane dolari si un profit net de 43 de milioane de dolari, din care 41 de milioane de dolari reprezinta profitul net obtinut de rafinaria Petromidia.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 aprilie 2005
'
21.04.2005
-
Impact spera sa recupereze anul acesta scaderea de profit din 2004
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania de constructii si dezvoltare imobiliara Impact Bucuresti si-a propus pentru anul 2005 un profit de peste 300 miliarde lei (8,27 milioane de euro), aferent unor venituri totale de 1.520 miliarde de lei (41,86 milioane de euro).
Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei presupune astfel o crestere a profitului de peste 77% in euro fata de nivelul inregistrat anul trecut, 4,66 milioane de euro (188,76 miliarde lei). Cifra de afaceri a companiei ar inregistra la finele anului 2005, conform estimarilor, o crestere de 43,35%. Impact a realizat anul trecut venituri in valoare de 29,2 milioane de euro (1.184,5 mld. lei). Profitul a scazut insa cu 2 procente in lei, pana la 188,7 mld. lei. Pentru acest an, societatea va repartiza sub forma de dividende o treime din profit, 63,77 miliarde lei (1,75 mil. euro), ceea ce ar insemna 111 lei/actiune. Compania va demara in acest an o serie de ansambluri rezidentiale: Roua-Ploiesti (martie), Boreal 2 (august), Greenfield (mai-iunie). Impact va incepe si proiectele imobiliare in Timisoara, Brasov, Sibiu si Cluj.
Impact nu estimase initial o evolutie buna a rezultatelor financiare pentru 2005, anuntand la inceputul acestui an ca renunta la intentia de a construi in Bucuresti din cauza lipsei de cooperare a autoritatilor. Omul de afaceri Dan Ioan Popp, care controleaza si conduce compania, nu a putut fi contactat pentru comentarii. Printre planurile de dezvoltare ale Impact se numara pe termen mediu atragerea in actionariat a unor fonduri straine de investitii, si pe termen mai lung intrarea unui investitor strategic. Compania a mai anuntat ca va dezvolta pe termen mediu, un proiect de 5.000 de locuinte in Bucuresti, cu o valoare de piata estimata la 500 de milioane de euro.
Impact se numara printre putinele exemple de companii romanesti care s-au dezvoltat prin intermediul pietei de capital, prin emisiune de actiuni noi si obligatiuni. Compania si-a majorat la inceputul acestui an capitalul social cu 70,8 miliarde de lei, pana la 573,9 miliarde lei (15,1 mil. euro), prin subscrierea unui numar de 70,8 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 1.000 lei pe actiune. Adunarea Generala a Actionarilor hotarase, la sfarsitul anului trecut, majorarea capitalului social al companiei cu 75,46 miliarde de lei, pana la 578,5 miliarde de lei. La finalul perioadei de exercitare a dreptului de preferinta de catre actionari, din totalul de 75,46 milioane de actiuni oferite spre subscriere un numar de 4,6 milioane de actiuni nu au fost subscrise si, in consecinta, au fost anulate.
Pe de alta parte, Impact a realizat in primele saptamani ale acestui an o emisiune de obligatiuni in valoare de 8,6 milioane de euro cu o scadenta de patru ani. Obligatiunile au fost vandute prin metoda plasamentului privat si au fost achizitionate de un singur cumparator: filiala din Londra a bancii olandeze ING.
Actiunile Impact sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. La un pret de 6.400 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 101 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 aprilie 2005.
-
BRD acuza de dumping bancile care au curajul sa reduca dobanda
Curierul National BRD
___
Patrick Gelin, presedintele BRD - Groupe SociA?tA? GA?nA?rale considera ca marja de dobanda din sistemul bancar romanesc nu va mai putea scadea, deoarece nu va mai putea fi acoperit riscul de credit. ''Cred ca trebuie sa se opreasca aceasta scadere a marjelor intre dobanzile pasive si cele active, pentru a putea fi asigurat riscul de credit si de capital al unei banci'', a explicat Patrick Gelin.
Acesta a citat statistici ale Bancii Nationale in care se arata ca, in 2004, marja medie de dobanda pe total sistem bancar a fost de 8,70 puncte de baza, la sfarsitul lunii decembrie ajunsese la 7,40, pentru ca in februarie 2005 sa coboare pana la 5,40 puncte.
Ai dobanda mica, esti acuzat de dumping
Este foarte posibil ca membrii conducerii BRD sa fie deranjati de scaderile reale de dobanda operate de mai multe banci in ultima vreme.
Gelin a mentionat ca a aflat despre practicile de dumping ale altor banci atunci cand companiile mari, la negocierea unor contracte de creditare, formulau pretentii exagerate.
„Am avut cazuri in care unele firme ne spuneau ca vor un comision Y, altfel vor merge la alta banca care le-a garantat comisionul X.
Asa am aflat ca bancile mici care au ambitii mari si vor sa acapareze clienti cu orice pret apeleaza la oferirea unor produse si servicii, la preturi de dumping, neconforme cu realitatea”, a declarat pentru 'Ghiseul Bancar' presedintele BRD.
Este si normal ca BRD sa aiba o asemenea pozitie, cand opereaza o dobanda de baza, de exemplu, de 25% pentru creditul de consum, in timp ce unele banci afiseaza deja dobanzi de 15% sau chiar mai mici.
In plus, se pare ca BRD nu a inteles foarte bine recomandarile guvernatorului Mugur Isarescu.
Seful BNR a indicat recent ca dobanzile la credite trebuie sa ajunga in vara undeva intre 10 si 14%.
Clientii vin la BRD cu solicitari 'nerealiste'
Potrivit lui Gelin, banca franceza nu poate sa raspunda favorabil unor solicitari nerealiste venite din partea societatilor comerciale care au primit oferte de la bancile care practica dumping-ul.
Presedintele BRD spune ca se pot face compromisuri, in urma unor negocieri directe, insa niciodata banca nu poate cobori pretul unui produs sub costul impus de riscurile specifice creditarii.
Fara sa dea nume, presedintele BRD s-a referit la “bancile mici care vor sa castige cota de piata”.
Solicitat sa explice ce intelege prin 'banci mici', Gelin n-a ezitat sa afirme ca “printre bancile dornice sa se impuna pe piata se numara Unicredit, OTP Bank, Piraeus Bank si altele”.
Sursa: Curierul National, 21 aprilie 2005.' -
Fond de investitii pentru despagubirea fostilor proprietari
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Fostii proprietari vor fi despagubiti prin intermediul unui fond de investitii. Guvernul intentioneaza sa ia in calcul ca varianta de despagubire transformarea titlurilor de proprietate in unitati de fond, care apoi vor fi tranzactionate pe piata de capital. Executivul va initia un proiect de lege care va permite despagubirea fostilor proprietari prin acordarea unor titluri de valori mobiliare care vor fi cotate atit la Bursa de Valori Bucuresti, cit si pe pietele internationale. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, spune ca legea va permite valorificarea titlurilor de proprietate printr-un fond de investitii international destinat platii despagubirilor imobilelor preluate abuziv, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii. Initiatorii proiectului au prevazut ca Fondul de investitii sa cuprinda si creantele statului fata de alte tari, cum ar fi Irak, Sudan, Siria, Libia, in valoare de 2,2 miliarde de dolari si 1 miliard de ruble transferabile. Ministerul Finantelor va organiza o licitatie internationala pentru selectarea societatii de administrare a fondului de investitii, care va fi, dupa cum spune Bogdan Olteanu, o societate internationala de prestigiu. De asemenea, Bogdan Olteanu spune ca titlurile de despagubire vor fi valorificate rapid, prin transformarea lor in actiuni. Fondul va include actiuni la societati din patrimoniul statului, cum sint societatiile de utilitati publice, energie electrica sau telecomunicatii.
Bogdan Olteanu spune ca despagubitii vor intra in posesia banilor in maxim un an si jumatate de la intrarea in vigoare a legii. Presedintele Agentiei Nationale de Restituire a Proprietatii (ANRP), Ingrid Zaarour, se asteapta la 150.000 de cereri numai pentru restituirea imobilelor. Primariile vor trebui sa trimita propunerile de despagubire catre ANRP, care prin intermediul unor evaluatori autorizati, va stabili valoarea imobilului. Ulterior, proprietarul se va prezenta cu decizia de despagubire eliberata de ANRP la Fond, de unde va obtine un titlu de valoare.
Proiectul prevede si modificarea legii 10 privind despagubirea fostilor proprietari, astfel incit se vor elimina restrictiile in ceea ce priveste restituirea imobilelor in care isi desfasoara activitatea partidele politice, ambasadele si institutiile publice. In cazul scolilor si spitalelor, Guvernul propune mentinerea locatiei pe un termen de 5 ani, pina cind Guvernul va finaliza constructiile unor noi locatii. Executivul va apela pentru constructia de scoli, spitale sau instante de judecata la fonduri de la Banca Mondiala. Pina in momentul in care institutiile publice isi vor schimba locatia, statul va plati chirie proprietarului la un pret stabilit de piata. Reprezentantul ANRP sustine ca in aceasta situatie se afla aproximativ 3600 de institutii publice.
Statul va restitui si imobilele care apartin societatilor comerciale daca reprezentantii acestora dovedesc ca au fost proprietari.
Proiectul de lege va fi supus dezbaterii publice. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul a chemat la consultari Asociatile de proprietari si de chiriasi, grupurile parlamentare precum si societatea civila. Directorul general al BVB, Stere Farmache, spune ca proiectul de lege initiat de Guvern poate fi o solutie de despagubire a fostilor proprietari in masura in care procedura va respecta principiile de piata. Domnia sa spune ca este important ca valoarea actiunilor sa echivaleze cu sumele cu care fostii proprietari trebuie sa fie despagubiti dupa cerintele de piata. 'Statul trebuie sa puna in Fond active suficiente ca numar si valoare, astfel incit titlurile eliberate sa-si gaseasca acoperire in activele acestui Fond', ne-a declarat directorul general al BVB.
Domnia sa arata ca este foarte important ca statul sa asigure independenta Fondului de investitii, care ar trebui sa functioneze dupa reguli clare si transparente.
Sursa: Bursa, 21 aprilie 2005.' -
Nu ocoliti emisunile de obligatiuni
Banii nostri
___
De la 1 mai, dobanzile bancare, afectate si asa de scaderile progresive ale randamentelor, vor fi impozitate de 10 ori mai mult (10% in loc de 1%).
Avand in vedere ca banca iti opreste si asa un comision de retragere a numerarului (0,2-0,5%) iar inflatia prognozata este de 7%, o dobanda de 8% iti aduce de fapt la scadenta un randament egal cu zero, sau chiar real-negativ (sa nu uitam insa ca aprecierea preturilor e chiar mai mare in zonele urbane).
Exista insa portite prin care impozitul poate fi evitat. Spre deosebire de depozitele la termen, plasamentele in titluri de stat si obligatiuni municipale nu se impoziteaza.
Ce-i drept, in acest moment dobanzile oferite de titlurile de stat nu sunt foarte atractive (de exemplu, obligatiunile de stat cu scadenta la 3 si 5 ani au dobanzi de 6,5-6,7% iar titlurile de stat cu maturitatea la 91 zile poarta dobanzi de 6,8%).
Lucrurile se schimba in ceea ce priveste obligatiunile municipale, unde algoritmul de calcul al dobanzii pleaca de la media dobanzilor interbancare, la care se adauga o prima de 1-2 procente.
In acest mod, obligatiunile par sa devina cireasa de pe tortul plasamentelor monetare de la 1 mai: platesc dobanzi mai mari decat in cazul depozitelor la termen iar acestea nici nu sunt taxate de stat.
In schimb, veniturile din dobanzi pentru depozitele la vedere si conturile curente vor fi in continuare neimpozabile daca dobanda este mai mica sau egala cu rata medie la care bancile atrag resurse pe piata interbancara (BUBID). Rata BUBID luata in calcul este cea la o luna (sub 6,5% in prezent).
Sursa: Banii Nostri, 21 aprilie 2005.
20.04.2005
-
Bancile cauta bani pe termen mediu
Jurnalul National BRD
___
BRD va lansa in acesta vara un fond de investitii, la care 30% din portofoliul va fi constituit de actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti.
Termenul pe care investitorii trebuie sa-l aiba in vedere la efectuarea acestor investitii este unul mediu si anume de doi-trei ani, apreciaza Henri Bellenger, Director al Departamentului de Strategie si Marketing. Lansarea depinde insa si de evolutia Bursei.
Daca aceasta se va situa prea sus, banca nu va incepe comercializarea noului produs pentru a nu-si expune clientii la un risc prea mare, a mai completat directorul. Noul produs face parte din politica BRD Groupe Societe Generale de orientare catre atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei pe termen lung.
In prezent, preponderente sunt depozitele pe termene de o luna si trei luni, a precizat ieri Patrick Gelin, presedinte si director general al bancii. In prezent preponderente sunt depozitele pe termene de o luna si trei luni, a precizat ieri Patrick Gelin, presedinte si director general al bancii.
SUrsa: Jurnalul National, 20 aprilie 2005
Pagina