20.04.2005
-
Membrii Asociatiei Bursei vor primi un pachet gratuit din actiunile BVB
Curentul
___
Comisia de Buget-Finante si Banci din Senat a aprobat propunerea legislativa care stabileste transferul gratuit al unei parti din patrimoniul Bursei de Valori Bucuresti catre membrii BVB, in vederea constituirii societatii bursiere pe actiuni, potrivit presedintelui comisiei, Varujan Vosganian. 'A fost aprobat transferul gratuit catre cele 68 de societati de servicii de investitii financiare, membri ai Asociatiei Bursei, a unei parti din activul patrimonial al bursei, in suma de 5 milioane de euro. Transferul se va face in cote egale, de circa 70.000 de euro', a declarat Vosganian.
Propunerea legislativa vizeaza modificarea si completarea Legii 297/2004 privind piata de capital. 'Pentru a ajuta procesul de transformare a Bursei de Valori in societate pe actiuni, am decis sa precizam in lege ca transferul capitalului social catre viitorii actionari, actuali membri ai Asociatiei BVB, se face cu titlu gratuit', a explicat Vosganian.
Prin modificarile aduse legii se va preciza ca o parte din activul patrimonial reevaluat al Bursei de Valori Bucuresti se va transforma in capital social al S.C. Bursa de Valori Bucuresti - S.A.
Raportul de evaluare realizat de firma de consultanta KPMG a stabilit ca patrimoniul institutiei se ridica la 15 milioane de euro. Propunerea inaintata de auditor este ca, din aceasta suma, sa fie constituit un capital social de cinci milioane de euro. Legea va stabili ca repartizarea capitalului social se va face in cote egale intre membrii Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti.
Sursa: Curentul, 20 aprilie 2005' -
Pragul de detinere la capitalul SIF va fi stabilit intr-o lege separata
___
Modificarea pragului de detinere la societatile de investitii financiare va fi inclusa intr-un act normativ separat, pentru a evita situatiile conflictuale si finalizarea proiectului privind demutualizarea Bursei, potrivit presedintelui Comisiei de Buget-Finante din Senat, Varujan Vosganian. 'Problema ridicarii pragului de detinere la capitalul societatilor de investitii financiare a fost luata in discutie in cadrul Comisiei de Buget-Finante din Senat, dar a starnit dezbateri de natura politica. Pentru a evita o situatie conflictuala si a duce proiectul privind demutualizarea Bursei la bun sfarsit, am considerat ca este normal ca propunerea privind cota de participare la capitalul SIF sa fie inclusa intr-un proiect de lege separat', a declarat Vosganian. El a adaugat ca initiativa legislativa a fost depusa marti la Senat si va urma procedura parlamentara. Guvernul a agreat propunerea de majorare a pragului pana la care o persoana poate detine actiuni la o societate de investitii financiare (SIF) de la 1% la 5%. Prevederea referitoare la pragul de detinere la SIF urma sa fie inclusa in propunerea legislativa privind demutualizarea Bursei.
Sursa: Adevarul, 20 aprilie 2005'
19.04.2005
-
Rusii si-au programat sa faca un profit de 5 mil. euro la Artrom Slatina
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorul de tevi Artrom Slatina, parte a grupului rusesc TMK - al doilea producator la nivel mondial de tevi -, si-a bugetat pentru acest an o cifra de afaceri de 112 milioane de euro (4.091 mld. lei), in crestere cu 83% in euro comparativ cu vanzarile de anul trecut.
Compania estimeaza obtinerea la finalul anului curent a unui profit brut de 195,5 miliarde de lei (5,3 milioane de euro), cu 82% mai ridicat in euro fata de rezultatul din 2004. Din profitul obtinut in 2004, compania nu va acorda dividende.
'Cresterea semnificativa a cifrei de afaceri previzionata pentru acest an se datoreaza in primul rand cresterii productiei cu 20%, pana la un nivel de 79.000 de tone de tevi. In acelasi timp, o data cu cresterea productiei, va creste si valoarea adaugata a produselor vandute (pretul de vanzare - n.red.) datorita faptului ca in urma investitiilor realizate anul trecut in doua linii de tratament termic, am inceput sa vindem tevi in stare tratata. In aceste conditii, pretul de vanzare a crescut cu 21- 22%', a comentat Adrian Popescu, directorul general al Artrom. Valoarea acestor investitii s-a ridicat la peste 2,3 milioane de euro, compania planificandu-si investitii usor mai ridicate si pentru acest an.
Oficialii Artrom au precizat totodata ca avansul rezultatelor din acest an va fi determinat si de cresterea volumului de comert cu produse siderurgice, altele decat tevi.
La finalul anului trecut, compania avea datorii de peste 1821,4 miliarde de lei (44, 9 mil. euro), cea mai mare parte a acestor datorii, respectiv 32 mil. euro), reprezentand finantare din partea actionarului majoritar, potrivit conducerii Artrom.
Compania exporta aproximativ 85% din productia de tevi in principal in Germania, Italia, Austria, BENELUX, SUA, Canada, Franta, adica in tari unde exista o industrie constructoare de automobile dezvoltata, tevile produse de Artrom fiind vandute ca semifabricate pentru subansambluri auto.
Artrom, ca orice companie cu activitate orientata preponderent spre export, este afectata de intarirea leului fata de euro si dolari. In pofida acestui lucru, conducerea societatii spune ca exportatorii nu ar trebui sa se 'planga' de scaderea cursului in ultimele doua luni ale anului trecut atata timp cat in prima parte a anului toti exportatorii au castigat serios din cresterea cursului de schimb.
'Nu este corect sa ''acuzam'' cursul de schimb in 2004 cata vreme perioadele de crestere de curs au fost mai mari decat cele de scadere a cursului, ceea ce pe ansamblul unei activitati de export continue pe parcursul anului a avut ca rezultat general o diferenta de curs favorabila', a precizat Adrian Popescu. Potrivit acestuia, influenta negativa a intaririi leului a fost de 26 miliarde de lei (aproximativ 0,6 milioane de euro).
'Trebuie insa spus ca in prima parte a lui 2004 influenta a fost pozitiva, Artrom inregistrand influente pozitive de curs de circa 40 miliarde de lei (0,9 milioane de euro - n.red.), ceea ce ne face sa afirmam ca in fapt nu a existat o pierdere datorata cursului. Desigur, in primul trimestru al anului curent, situatia se schimba, deoarece scaderea valorii cursului a fost mult mai abrupta decat cea din 2004. In primele trei luni ale anului, Artrom a inregistrat o influenta de curs negativa de 23 miliarde de lei (circa 0,6 milioane de euro - n.red.)', spune Popescu. El a mai precizat ca in trecut aprecierea leului nu i-ar fi afectat, deoarece compania lucra cu materie prima din import, in prezent Artrom prelucrand materia prima din tara.
Pentru a se apara impotriva fluctuatiilor nefavorabile ale cursului de schimb, una din masurile luate de conducerea Artrom care au protejat societatea in primul trimestru a fost 'cresterea vitezei de incasare a exportului, aceasta masura reducand mult pierderea din curs, si, la extreme, cu multi clienti am agreat forme de plata la livrare sau in avans, ceea ce a eliminat multe din influentele negative', conform oficialilor companiei.
Totodata, Artrom a creat o divizie de analize economice, bugete si prognoze care, pe baza observarii mediului de afaceri si pe baza unor analize statistice, propune masuri de protectie impotriva unor astfel de efecte.
'Pe baza prognozelor facute de aceasta divizie, operam schimbul valutar evitand zilele care de regula sunt, statistic, zile cu risc crescut de scadere a cursului (zilele de salarii, de plata a taxelor si impozitelor ale companiilor exportatoare). De asemenea, folosim instrumente bancare moderne de creditare, care ne permit sa apelam la credite in valute multiple, utilizand valuta cu riscul cel mai mic de curs si mentinand valuta incasata in cont pana la o zi in care cursul este mai bun', precizeaza Adrian Popescu. Pentru acest an, plafonul de credite aprobat de actionarii Artrom este de 26 milioane de euro.
Artrom este controlata de grupul rusesc TMK, prin intermediul companiei Sinara Handel, inregistrata in Germania. Actiunile Artrom sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 29.000 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 9,8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 aprilie 2005' -
Apa Staretului vinde actiuni pe care le va lista pe Rasdaq
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Un grup de investitori britanici a scos la vanzare un pachet de actiuni reprezentand 30% din compania Apa Staretului din Bucuresti, operatiune prin care incearca sa stranga aproape 500.000 de euro, fonduri necesare lansarii unei ape minerale premium a carei marca va fi asociata cu imaginea Arhiepiscopiei Targoviste.
'Acest proiect este o simpla afacere de care va beneficia si Arhiepiscopia Targoviste. Produsul in cauza este o apa plata de calitate superioara insa nu este sfintita', a precizat parintele Costel Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.
Societatea spune ca intentioneaza sa exporte o cantitate din productia de apa catre tari din Uniunea Europeana. Dupa lansarea pe piata romaneasca, slab reprezentata de categoria apelor minerale de lux, initiatorii proiectului sustin ca vor lansa apa in Marea Britanie, urmand exemplul altor afaceri de succes cu branzeturi, bere sau vin, care afiseaza imaginea unor abatii sau ordine calugaresti.
Investitorii afirma ca 'o marca al carei nume este legat de spatiul spiritual al ortodoxiei ar constitui o noutate pe piata Uniunii Europene, in plus, aceasta avand si un anume grad de exotism intr-un spatiu spiritual prepondedrent catolic si protestant'.
'Ne vom orienta catre piata britanica si Canada, dar si catre alte tari ortodoxe precum Grecia sau Bulgaria', a declarat RJM Edwards, presedintele Consiliului de Administratie, cel care este in spatele firmei britanice, actionarul majoritar.
El spune ca i-a venit ideea acestei afaceri in timpul unei plimbari. 'Eram in masivul Paduchiosu din muntii Bucegi si voiam sa cumpar pamant. L-am intalnit pe staretul manastirii din apropiere care mi-a oferit apa din izvorul Staretului. Sesizand potentialul apei l-am intrebat pe staret de ce nu fructifica aceasta resursa. Si asa s-a nascut afacerea', a mentionat Edwards.
Investitorii incearca sa obtina 16,3 miliarde de lei (0,45 milioane de euro), pretul de vanzare a unei actiuni fiind de 25.000 de lei. Oferta de plasare a celor 653.000 de actiuni a fost aprobata de CNVM si este intermediata de societatea de brokeraj Finans Securities. In cazul in care oferta se va incheia cu suces, se are in vedere listarea companiei pe bursa electronica Rasdaq.
Banii ar urma sa fie folositi pentru punerea in functiune a unei fabricii de imbuteliere la Busteni (pentru exploatarea Izvorului Caraiman), cat si pentru constructia si echiparea statiei de imbuteliere de la Cota 1000 din comuna Moroieni, judetul Dambovita.
Conform planului de extindere, fondatorii companiei si-au propus un profit de aproape 1,5 miliarde de lei (40.000 euro) pentru 2005, urmand ca pentru 2006 si 2007 profitul sa depaseasca nivelul de 16 miliarde de lei pe an, aferent unor vanzari de 57 de miliarde de lei pe an.
Compania Apa Staretului a fost infiintata la sfarsitul anului 2003 insa nu a desfasurat pana acum activitate comerciala. Compania are deja un capital social de 38 miliarde de lei (1,05 milioane de euro), valoarea nominala a unei actiuni fiind de 25.000 de lei.
Actionarul majoritar al companiei Apa Staretului este societatea britanica Saranna Enterprises, cu 87,4% din actiuni. Bogdan Manoiu mai detine 10% din actiuni, iar Arhiepiscopia Targoviste este de asemenea actionar cu o participatie de 1,04% din actiuni.
Apa provine de la doua surse din Muntii Bucegi: Izvorul Caraiman, Prahova si Izvorul Apa Staretului, Dambovita. Izvorul Apa Staretului se afla pe terenul manastirii 'Inaltarea Domnului' de la Cota 1000 (Masivul Paduchiosul) inchiriat catre compania de imbuteliere. In Romania, Apa Staretului va concura cu marca autohtona Harghita sau cu cele importate precum Vittel, Evian si San Pellegrino, spun investitorii.
Principala piata tinta a marcii este reprezentata de retelele de restaurante, cluburi si hoteluri. Apa va fi insa disponibila turistilor in cele mai cunoscute biserici si manastiri aflate in circuitul turistic, castigurile realizate din aceste locatii fiind distribuite bisericilor respective.
'Apa Staretului', imbuteliata in recipiente de sticla va fi lansata in mai sau iunie, spun investitorii. Firma mai are in proiect dezvoltarea unor marci de vin, lactate, sucuri de fructe naturale, gemuri, prajituri si deserturi traditionale.
Societatea intentioneaza, in viitor, sa deschida si un magazin propriu in Bucuresti, urmand sa fie creat un lant de magazine in franciza, la nivel national.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 aprilie 2005' -
Dividende si praguri la SIF-uri
Jurnalul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Interesul investitorilor la Bursa de Valori Bucuresti este tinut in 'reanimare' de eventualitatea cresterii prin lege a pachetului maxim de actiuni care poate fi detinut la o Societate de Investitii Financiare (SIF). Brokerii vor sa vada ca sa creada. Desi mai putin atractive ca anul trecut, dividendele SIF sunt mai actuale.
DECLIN. Dupa cresterea spectaculoasa de la inceputul anului, cotatia actiunilor a luat-o in jos
Actiunile cotate la Bursa au inceput saptamana aceasta cu o scadere de 2%. Cel mai mic (-1,3%) a fost reculul actiunilor celor 5 SIF, produs spre inchidere, dupa ce, toata ziua, indicele BET –FI, care urmareste evolutia actiunilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), a oscilat in jurul lui 0%.
Scaderile SIF-urilor se datoreaza trecerii datelor de inregistrare a actionarilor cu drept de a participa la adunarile generale.
Pe de alta parte, BET –FI a avut cel mai bun comportament si saptamana trecuta, ca urmare a unei promisiuni guvernamentale.
PERSPECTIVE. Brokerii inca trateaza cu optimism prudent declaratia presedintelui Comisiei de buget- finante a Senatului, Varujan Vosganian, potrivit caruia Guvernul sustine propunerea de ridicare pana la 5% a pachetului maxim de actiuni care poate fi detinut de un singur actionar al SIF.
'Sunt multi jucatori care sunt interesati de SIF-uri si multi stau pe fotolii inalte', spune Marius Plugaru, directorul general al societatii de brokeraj IEBATrust, intrebat cat de curand ar putea fi promulgata legea care sa cuprinda si mult asteptata prevedere.
Fata de viteza banilor la Bursa, perspectiva este inca indepartata.
Mai apropiate sunt adunarile generale ale actionarilor SIF, de vineri. Vor fi propuse dividende brute de 500 de lei / actiune la SIF Banat-Crisana, de 600 de lei pe actiune la SIF Moldova si de 650 de lei la SIF Oltenia.
Nu-s de refuzat, chiar daca sunt prea mici fata de preturile actuale.
MIZA SIF. SIF-urile sunt adevarate mine de aur si cine le administreaza capata o putere impresionanta asupra economiei romanesti. Activul lor net pe 2004 depaseste 785 milioane de euro. Numai participatiile la societati listate la bursa, in instrumente monetare si in obligatiuni valoreaza aproape 590 de milioane de euro. SIF-urile mai au pachete importante si adeseori majoritare si la alte companii, ca si cash echivaland cu multe zeci de milioane de euro.
Cu un prag de 5% al detinerii maxime, administratorii SIF ar putea fi alesi de 10-15 actionari semnificativi, care nu ar mai fi obligati sa acumuleze pachete de actiuni prin intermediari. Fondurile straine slovene si cehe au fost deja semnalate la SIF Banat – Crisana, respectiv SIF Oltenia. La SIF Transilvania se da o lupta acerba (inclusiv prin tribunal) intre actuala conducere si, cel putin aparent, un investitor roman.
CONSOLARE. La dezbaterile privind modificarea Codului Fiscal, senatorii din Comisia de buget-finante si ministrul Finantelor Publice au convenit ca impozitul majorat de la 1% la 10% pe castigurile bursiere sa fie aplicat numai tranzactiilor initiate dupa 1 mai. 'Persoanele care achizitioneaza actiuni pana la 1 mai vor putea dupa aceea sa le vanda cu impozitare de 1%', a precizat Varujan Vosganian. Mai sunt insa de vazut care vor fi detaliile respectarii acestei promisiuni, ca si a celei privind pragul maxim de detinere la SIF.
Sursa: Jurnalul National, 19 aprilie 2005'
18.04.2005
-
Altex lupta puternic pentru spatiile comerciale ale Cometex Suceava
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul Altex si-a marit cu 60%, adica cu inca 2,9 mil. euro, oferta pe care o facuse in prima parte a anului pentru preluarea intregului pachet de actiuni al Cometex Suceava, compania care detine, printre alte active, si centrul comercial Bucovina din Suceava. Cu 912.000 de lei pe actiune sau 7,5 mil. euro pe intreg pachetul de actiuni, Altex a venit cu cea mai buna oferta pentru achizitia Cometex Suceava in cadrul licitatiei desfasurate saptamana trecuta la sediul CNVM, la care au participat si companiile Winmarkt (detinuta de fondul de investitii Broadhurst) si Celco Constanta. Perioada de derulare a ofertei publice se va incheia pe data de 12 mai.
'Rezultatul licitatiei este o dovada a faptului ca piata de capital functioneaza si ca reprezinta una din principalele modalitati prin care investitorii interesati de Romania pot intra in mediul economic din aceasta tara', spune Dan Ostahie, presedinte Altex.
Cristian Andrei Siminel, managerul fondului de investitii Broadhurst a declarat ca Altex a oferit un pret foarte bun 'la care Broadhurst, care detine 20% din actiuni din companie, va vinde'.
Altex a facut prima oferta publica pentru preluarea intregului pachet de actiuni al Cometex la inceputul acestui an, oferind 572.000 de lei pe actiune sau aproximativ 4,6 milioane de euro pentru intreg pachetul de actiuni. Seful Altex, Dan Ostahie, si-a motivat demersul prin faptul ca societatea Cometex Suceava oferea retailerului de electronice si electrocasnice posibilitatea de a realiza o retea de centre comerciale in zona, dupa ce in anul 1999 cumparase, pentru jumatate de milion de euro, si pachetul majoritar de actiuni al companiei care opereaza centrul comercial Nada Florilor din Falticeni.
Dupa publicarea primei oferte Altex, fondul de investitii Broadhurst a lansat, prin intermediul companiei Winmark pe care o administreaza, o contraoferta pentru Cometex la pretul de 750.000 lei/actiune. Valoarea totala a ofertei facuta de Winmarkt era de 4,9 mil. euro, compania intentionand sa cumpere 80,5% din actiuni, in conditiile in care Broadhurst era principalul actionar minoritar al Cometex, cu 19,4% din actiuni.
Oferta Winmarkt se inscria, potrivit reprezentantilor companiei, in politica privind extinderea retelei de magazine, mai ales ca Broadhurst detinea prin compania Winmarkt peste zece foste magazine universale din mai multe orase de provincie.
In lupta a intrat si producatorul de materiale de constructii Celco Constanta, care a oferit initial 601.000 lei/actiune pentru 99,7% din actiunile societatii sucevene. In aceste conditii, conform regulamentului CNVM, celor trei companii li s-a cerut sa realizeze noi oferte, organizandu-se licitatie cu plic inchis. Licitatia a fost castigata de catre Altex, care a oferit 912.000 lei/actiune. Oferta din partea Broadhurst a fost de 875.000 lei/actiune, iar pretul oferit de catre Celco a fost de 850.000 lei/actiune. Winmarkt si Celco nu mai pot veni cu noi oferte, ci pot doar formula contestatii cu privire la modul in care au fost realizate ofertele.
Actionarul majoritar al Cometex este SIF Moldova, care detine 68% din actiuni la care se adauga un pachet de 5,7% aflat in proprietatea societatii de brokeraj a SIF Moldova, Trend din Bacau.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 aprilie 2005.
' -
MEC va vinde anul acesta 10 la suta din Romgaz
Curierul National
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) intentioneaza sa vanda in acest an 10 la suta din actiunile Romgaz, urmand sa aleaga intre varianta transferului catre investitori financiari sau listarea la Bursa de Valori Bucuresti, a declarat, vineri, ministrul de resort, Codrut Seres.
El a participat la conferinta 'Sectorul gazelor naturale in contextul integrarii in piata europeana', organizata la Palatul Parlamentului.
Ministrul a mai precizat ca privatizarea societatilor de distributie Distrigaz Sud si Distrigaz Nord ar putea fi finalizata la sfarsitul acestei luni.
Producatorul de gaze naturale a fost inclus pe lista firmelor din subordinea MEC la care se va aloca o cota de pana la cinci la suta din capitalul social pentru despagubirea proprietarilor deposedati abuziv de regimul comunist.
Conform unui program al MEC de privatizare a unor importante societati din sectorul energetic, lansat de guvernarea anterioara, un alt pachet din actiunile Romgaz ar urma sa faca obiectul listarii la Bursa de Valori Bucuresti.
Romgaz este una dintre cele mai mari companii din portofoliul MEC, a carei cifra de afaceri este estimata in acest an la 23.265 miliarde de lei (circa 648 milioane de euro).
Sursa: Curierul National, 18 aprilie 2005.' -
Fond de investitii pentru cei carora le-au fost nationalizate casele
Adevarul
___
In prezent, Executivul lucreaza, in regim de urgenta, la modificarea legislatiei privind despagubirile acordate pentru imobilele preluate in mod abuziv. Noul proiect are in vedere modificarea Legii 10/2001 si emiterea unei legi care reglementeaza despagubirile. Conform noii legi, AVAS nu va mai avea competenta de a aloca sau atribui actiuni. Noile reglementari au loc datorita numarului mare de cereri din partea cetatenilor cu drept la despagubiri din partea statului, pentru care AVAS nu dispunea decat de 1.000 de actiuni. 'Actualmente avem 1.000 de actiuni in portofoliu si 10.000 de cereri. Cui putem sa-i dam aceste actiuni fara a-i prejudicia pe ceilalti 9.000 care raman pe dinafara? Aici, Legea 10 tace, de aceea lucram la modificarea ei', ne-a declarat Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS. In context, noua lege propune constituirea unui Fond de Investitii, care va fi alimentat cu actiuni nu numai de la AVAS, ci si de la Ministerul Economiei si Comertului - OPSPI, Ministerul Finantelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor, precum si din creante detinute de statul roman in strainatate si alte tipuri de active. 'Modificarile legislatiei au in vedere acordarea unor despagubiri juste si echitabile in raport cu momentul preluarii abuzive a imobilelor si cu practica jurisdictionala interna si internationala. Astfel, fiecare cetatean din cei 10.000 care si-au depus cererea de despagubire va primi acelasi tip de actiune', promite Gabriel Zbarcea. Pana in prezent, AVAS a acordat actiuni in valoare de 300 miliarde lei.
Sursa: Adevarul, 18 aprilie 2005.'
15.04.2005
-
Bursa de Valori Bucuresti nu este un element de referinta pentru BRD
Cronica Romana BRD
___
Presedintele BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, considera ca Bursa de Valori Bucuresti nu poate fi un reper reprezentativ pentru stabilirea valorii de piata a bancii pe care o conduce. ‘’Dupa cum am mai spus in mai multe randuri, Bursa de Valori nu constituie pentru BRD un element de referinta privind cresterea pietei. Numarul limitat de tranzactii, valorile foarte mici ale acestora si lichiditatea foarte scazuta fac din bursa un element nerelevant pentru noi. Va dau exemplul bursei din Budapesta, unde tranzactiile zilnice ating 42 de milioane de euro si al celei din Praga, unde tranzactiile se apropie de 62 de milioane de euro, pentru a intelege de ce Bursa din Bucuresti nu este atractiva pentru noi si nu poate fi un reper relevant pentru valoarea actiunilor BRD’’, a spus Patrick Gelin. Referindu-se la evolutia bancii in 2005, Gelin considera ca acest an ‘’ar putea fi marcat de incertitudinile legate de evolutia dobanzilor si efectele concurentei acerbe’’. S-ar putea face simtit asupra dobanzilor efectul conjugat al lichiditatilor mari in lei si cererea puternica de valuta, considera presedintele BRD. Mediul bancar va fi influentat si de politicile bancii centrale, avertizeaza Gelin. ‘’Apreciem ca decizia Bancii Nationale de a reduce dobanzile acordate bancilor la rezervele obligatorii constituite, care si asa erau mici, de 2 la suta la lei si 0,7 la euro, va genera costuri importante pentru banci’’, a spus acesta. ‘’Dupa calculele noastre, numai la BRD, aceasta decizie va genera costuri suplimentare de 7 milioane de euro’’, a subliniat Gelin, adaugand: ‘’Noi preferam sa plasam banii in economia romaneasca, decat la BNR’’. In contextul in care dobanzile continua sa scada, noi vom incerca ca in doi-trei ani sa ne adaptam politica celei din bancile occidentale. Obiectivul este sa ajungem la un raport de 60 la suta la 40 la suta, care ar corespunde cifrelor pe care le putem vedea in conturile de exploatare ale bancilor occidentale, fata de situatia in care suntem in prezent, in care doua treimi reprezinta veniturile din dobanzi si o treime cele din comisioane, a explicat presedintele BRD. Filozofia noastra este dezvoltarea comerciala a bancii, credem ca locul doi in ce priveste cota de piata este un loc bun, iar BRD va ramane a doua banca privata a tarii, iar politica este de a castiga in continuare cota de piata, fapt demonstrat si de proiectul BRD Expres. Cu toate acestea, ‘’este total exclus, in cautare de cota de piata, sa participe la privatizarea BCR. Si asta nu ar fi posibil, in primul rand din punctul de vedere al Consiliului Concurentei, care nu ar accepta o concentrare. BRD nu isi propune sa ocupe primul loc in Romania’’, a spus Patrick Gelin.
Sursa: Cronica Romana, 15 aprilie 2005. -
Profitul bancar va cobori cu picioarele pe pamint
Cotidianul BRD
___
Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza. Pentru ca piata se sufoca de leii lasati in piata de Banca Nationala, bancile comerciale au ajuns sa scada dobinzile aproape zilnic.
E adevarat, putin mai des la depozite decit la credite. Sigur este insa ca asistam, in sfirsit, la o concurenta adevarata intre banci, cu beneficii pentru clienti. Batalia se da mai ales pe piata de retail, destinata persoanelor fizice, dar si pe cea a creditelor pentru nevoi personale. Actionarii marilor banci care opereaza in Romania au de ce sa fie multumiti.
In 2005, va trebui insa sa se multumeasca cu mai putin. Spre beneficiul clientilor. Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza.
2004 a fost un an irepetabil pentru bancile comerciale din Romania. Profiturile bancare au crescut intr-un ritm de invidiat. In 2005, lucrurile nu vor mai sta insa atit de pe roze. Spre dezamagirea actionarilor, dar in folosul clientilor bancilor comerciale.
Mii de miliarde de lei sau zeci de milioane de euro, acestea sint ordinele de marime in care se exprima profitul de anul trecut al bancilor. Pentru ca daca economia se spune ca a duduit in 2004, atunci incasarile bancilor au explodat de-a dreptul. Ritmuri de crestere de 30, 40, 70 de procente fata de anul precedent au fost comunicate de principalele societati bancare.
Actionarii marilor banci care opereaza in Romania au de ce sa fie multumiti. In 2005, va trebui insa sa se multumeasca cu mai putin. Spre beneficiul clientilor.
Profituri mari, randamente uriase
BRD SocGen a incheiat anul cu date financiare exceptionale, 2004 fiind cel mai bun de la preluarea bancii. Rezultatul net, dupa impozitare, a atins 3.701 de miliarde de lei, adica 90 de milioane de euro, la cursul de schimb de la sfirsitul anului. Cresterea este de 39% fata de 2003.
Conform rezultatelor preliminare, HVB Bank Romania inregistra la finalul anului 2004 active totale in valoare de 41.646 de miliarde de lei, cu 97,40 % mai mari decit in 2003, si un profit net de 788 de miliarde de lei, cu 70,60 % peste cel din anul precedent.
Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut cu peste 100% in 2004, depasind doua miliarde de euro. Profitul net al bancii a fost de 28,1 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decit la sfirsitul anului 2003. Numarul de clienti a atins 1,5 milioane. Creditele acordate clientilor au crescut cu 77%, in timp ce depozitele atrase de banca s-au dublat. Exemplele ar putea continua.
Cu tunurile pe dobinzi
Dupa cresterile din 2004, bancile sint coborite rapid cu picioarele pe pamint. Diferenta (excesiva) dintre dobinda la depozite si cea la credite, care a permis rezultatele de mai sus, este ajustata brutal de politica BNR.
Bancile se confrunta cu o lichiditate mare de lei, care forteaza institutiile de credit sa reduca dobinzile la imprumuturile in lei, pentru a putea plasa pe piata acest excedent. „Anul 2005 este plin de constringeri. Marja de dobinda va scadea foarte puternic', spune Patrick Gelin, presedintele BRD.
«Bancile suporta costuri extraordinar de mari, ca urmare a bateriei de politica monetara pusa in practica de BNR pentru liberalizarea contului de capital. Dobinzile coboara brusc la niveluri europene', sustine Petre Bunescu.
Directorul general al BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, considera ca anul 2005 va fi marcat de incertitudinea nivelului ratelor dobinzilor si de efectele concurentei dintre institutiile de credit. Anul 2005 este unul deosebit de provocator pentru sistemul bancar.
Marja intre dobinzile la credite si cele la depozite va scadea, de la 10-12 puncte procentuale in prezent, la 4-6 puncte procentuale maximum, spre sfirsitul anului. Competitia intre banci va fi accentuata, se va vedea cine este cu adevarat competitiv', a afirmat Paul Prodan, director-adjunct la ING Bank Romania.
BNR scade dobinzile bancilor in favoarea clientilor
Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza.
Pentru ca piata se sufoca de leii lasati in piata de Banca Nationala, bancile comerciale au ajuns sa scada dobinzile aproape zilnic. E adevarat, putin mai des la depozite decit la credite. Sigur este insa ca asistam, in sfirsit, la o concurenta adevarata intre banci, cu beneficii pentru clienti.
Batalia se da mai ales pe piata de retail, destinata persoanelor fizice, dar si pe cea a creditelor pentru nevoi personale. Actionarii marilor banci care opereaza in Romania au de ce sa fie multumiti. In 2005, va trebui insa sa se multumeasca cu mai putin. Spre beneficiul clientilor.
Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, liberalizarea contului de capital va fi incheiata cind dobinzile bancare vor fi competitive cu cele din UE. Adica vor scadea consistent. De voie, de nevoie, bancile se conformeaza.
Sursa: Cotidianul, 15 aprilie 2005.'
Pagina