07.04.2005
-
BRD a inghitit cele cinci SIF-uri
Piata Financiara BRD
___
Valoarea nefireasca de 1,8 a raportului dintre capitalizarea BRD si a celor cinci SIF–uri la inceputul lunii martie semnifica fie faptul ca actiunile BRD sunt supraevaluate, fie ca titlurile SIF au inca preturi prea mici.
Capitalizarea este un indicator considerat banal de investitori si analisti. Insa, mai ales atunci cand preturile actiunilor cresc semnificativ un timp indelungat, este indicat sa se analizeze valorile de piata ale emitentilor. Scopul unui astfel de demers ar fi descoperirea unor marimi ce ies din limitele rezonabilului.
Iar daca exista si posibilitatea verificarii unor corelatii intre capitalizarile unor companii, atunci utilitatea unui astfel de exercitiu creste simtitor.
Contradictie flagranta
Un exemplu relevant in acest sens il ofera capitalizarea BRD si a celor cinci SIF–uri.
Mai intai ne–a atras atentia faptul ca, la 1 martie, BRD Groupe Societe Generale era evaluata la peste doua miliarde de euro. Apoi, parcurgand capitalizarile emitentilor de la BVB am vazut ca valoarea de piata a fiecarei societati de investitii financiare (SIF) era mai mica de 300 milioane de euro. Iar impreuna, cele cinci SIF–uri aveau o capitalizare de 1,2 miliarde euro.
Observatia ca BRD valoreaza de aproape doua ori mai mult decat cele cinci SIF–uri, este socanta pentru cei care cunosc cat de cat ce inseamna societatile de investitii financiare.
Fiecare SIF detine cel putin 5% din capitalul social al BRD, iar impreuna ele controleaza peste 25% din actiuni. Tinand seama ca banca avea o capitalizare de 2,2 miliarde euro inseamna ca 25% din BRD, adica 548 milioane de euro reprezenta numai partea SIF–urilor.
Cum cele cinci SIF–uri aveau o capitalizare de 1,2 miliarde euro, ar rezulta ca toate celelalte participatii ale societatilor de investitii erau 'evaluate' la mai putin de 700 milioane euro.
Sa demonstram de ce este imposibil acest lucru. Societatile de investitii detin impreuna 30% din BCR, care are o cota de piata dubla in totalul activelor bancare fata de BRD. La sfarsitul anului trecut, cotele de piata ale BRD si Bancii Transilvania erau de 12,95% si respectiv de 2,9%.
Prin aplicarea regulii de trei simpla rezulta ca 1% din piata activelor bancare valora la 1 martie 2005 circa 169 milioane euro (prin raportare la capitalizarea BRD) si respectiv 191 milioane euro (prin raportare la capitalizarea Bancii Transilvania).
Daca consideram minimul dintre cele doua valori si avem in vedere ca BCR detine o pondere de 26,19% in activele sistemului bancar rezulta ca primei societati bancare ii corespunde o valoare de piata de 4,4 miliarde de euro. Atunci inseamna ca 30% din actiunile BCR, ar fi trebuit sa valoreze la 1 martie 2005 peste 1,3 miliarde de euro.
Ceea ce vine in contradictie cu afirmatia ca toate detinerile SIF–urilor in afara de BRD ar insemna 700 milioane de euro.
Sa mai facem o mica demonstratie cuantificand cele mai lichide detineri ale SIF–urilor. Astfel, la 31 decembrie 2004, valoarea participatiilor celor cinci SIF–uri in societati listate la bursa (inclusiv BRD), in instrumente monetare si in obligatiuni era de 584 milioane de euro. Ori la momentul respectiv capitalizarea SIF–urilor era de numai 598 milioane de euro.
Ceea ce inseamna ca detinerile de la BCR si restul pachetelor de actiuni la societati inchise si de pe piata Rasdaq nu se 'reflectau' in capitalizare.
Incoerenta este veche
In afara de consemnarea anomaliei este important sa vedem si daca ea a aparut relativ recent sau daca s–a 'perpetuat' de–a lungul timpului. La sfarsitul anilor 2002, 2003 si 2004, raportul dintre capitalizarea BRD si a celor cinci SIF era de 2.2, 2.5 si 2.2 pentru ca la 1 martie 2005 acesta sa fie de 1.8. In consecinta, disproportia a fost si mai mare in trecut.
Mentionam ca, potrivit celor prezentate anterior, raportul ar trebui sa fie in jur de 1 sau chiar subunitar.
O astfel de lipsa de coerenta ar trebui sa ii puna pe ganduri pe analistii ce ofera sfaturi de investitii si mai ales pe investitori. Absenta unor corelatii elementare, precum cea dintre capitalizarea BRD si a celor cinci SIF–uri demonstreaza lipsa de maturitate a pietei de capital din Romania.
Daca tinem seama si de psihoza 'actiunilor gratuite' ce genereaza cresteri aberente ale capitalizarilor unor societati in conditiile in care nu se intampla nimic cu emitentii respectivi, avem masura faptului ca virtutile analizei financiare sunt necunoscute jucatorilor la bursa.
Este drept ca rezultatele financiare ale emitentilor si valorile unor indicatori fundamentali precum P/E (Pret/Profit net pe actiune) sau P/BV (Pret/Valoare contabila) au inceput sa influenteze deciziile de investitii si cotatiile actiunilor, dar acest lucru este mult prea putin.
In cazul BRD si al celor cinci SIF–uri, contradictia este atat de evidenta incat pe termen lung ar trebui ca preturile actiunilor lor sa evolueze astfel incat sa se realizeze o corelatie fireasca intre capitalizari. Ceea ce ar insemna fie ca pentru BRD cotatiile sa se ajusteze, fie ca actiunile SIF sa se aprecieze consistent.
Sau mai degraba sa aiba loc ambele evolutii in 'proportiile' potrivite. Termenul limita pana la care s–ar putea corecta raportul capitalizarilor este legat de listarea BCR, care va drept efect o crestere semnificativa a activelor nete unitare ale SIF–urilor si implicit o apreciere a preturilor actiunilor acestor societati.
Sursa: Piata Financiara, 07 martie 2005' -
Rusii si elvetienii vor sa preia RAFO
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Firma 'Alfa Oil' SA Geneva si o Agentie de stat din Rusia si-au manifestat intentia pentru actiunile rafinariei romanesti * Compania elvetiana pare sa fie in legatura cu puternicul grup Glencore, iar intermediarii agentiei rusesti au conexiuni in Romania care ajung pina la Cotroceni
Compania 'Alfa Oil' SA Geneva si 'Agentia de Stat a Complexului Federal' Rusia isi manifesta interesul pentru preluarea actiunilor statului de la 'Balkan Petroleum'. Compania elvetiana a depus pe 4 aprilie o oferta la Ministerul Finantelor, iar reprezentantii agentiei rusesti sustin ca vor depune o oferta la Cabinetul primului-ministru, Calin Popescu Tariceanu.
Surpinzator este ca ambele intentii au parut la doar citeva zile dupa ce actionarii de la Rafo au aprobat conversia creantelor statului in actiuni. Mai mult ambele oferte tintesc, deocamdata, doar actiunile statului, iar nu si pe cele ale 'Balkan Petroleum', inca actionarul majoritar al rafinariei. Surse din piata petrolului sustin ca firma 'Alfa Oil' ar fi controlata de puternicul grup european 'Glencore', dar informatia nu a putut fi confirmata ieri oficial. De cealalta parte, Agentia ruseasca este in negocieri de aproape sase luni cu 'Rafo' pentru finalizarea unui contract comercial. Paul Ivascu, directorul rafinariei, sustine ca deocamdata nu a fost incheiat contractul, dar ca reprezentantul Agentiei l-a contactat ieri ca sa-l anunte ca vrea sa preia actiunile statului din rafinarie. Vitaliu Usturoiu, reprezentantul Agentiei de stat, ne-a confirmat ca va depune la Cabinetul premierului o oferta pentru preluarea actiunilor statului. El spune ca Agentia de stat ruseasca se ocupa cu procesarea de titei: 'Avem informatii ca rafinaria este profitabila, asa ca o asteptam o decizie clara de la autoritati. Avem si bani si materie prima pentru a cumpara actiunile'. Vitaliu Usturoiu a lasat sa se inteleaga ca n-ar fi interesat de creantele statului asupra rafinariei, ci doar de actiunile rezultate din conversia in actiuni.
El spune ca partenerul din Romania in aceasta afacere este societatea bucuresteana 'Supercom', care in opinia sa sint reprezentantii unei alte agentii din Moscova. Numai ca aici lucrurile par sa se complice cu totul.
Paul Ivascu spune ca Rafo a pus conditia ca Agentia ruseasca sa caute un partener care sa se ocupe de contractul comercial cu rafiaria: 'Firma bucuresteana, despre care nu cunosc detalii, urma sa aduca titei la noi ca sa-l procesam, dupa care primeau produsele pteroliere, iar noi cistigam din taxa de procesare'.
Supercom este o firma care are in mai multe domenii in obiectul de activitate. Este una dintre cele mai mari firme de salubritate din Capitala, unul dintre cei mai mari producatori de tutun din Romania. Actionarul principal este Ilie Ciuclea, fost sponsor important al partidului Alianta pentru Romania. Cel mai interesant aspect este insa altul: in 2002, 'Supercom' a participat ca actionar fondator in societatea 'Piete Grup' SA Bucuresti, alaturi de cunoscutii oameni de afaceri Alexandru Bittner, Adrian Petrache, Dorin Cocos sau Mihai Cuptor. Legatura lui Ciuclea cu grupul Bittner, unul destul de apropiat de fostul premier Adrian Nastase, pare sa fie Mihai Cuptor, fost secretar general al ApR.
Dorin Cocos, patronul firmei 'Dalli', actionar alaturi de 'Supercom', este chiar sotul doamnei Elena Udrea, actualul consilier al presedintelui Traian Basescu, unul dintre cei mari critici ai afacerii Rafo din ultimii ani!
Contactata telefonic, Elena Udrea spune ca nu cunoaste nimic depre compania 'Supercom' si ca sotul sau s-a retras anul trecut, dupa alegerile locale, din firma 'Dalli Exim', care figureaza ca actionar fondator in 'Piete Grup'.
Reprezentantii 'Supercom' nu au dorit sa faca comentarii legate de acest subiect.
Sursa: Bursa, 07 martie 2005' -
Vine cea de-a doua etapa a liberalizarii contului de capital
Adevarul
___
11 aprilie nu a fost pana acum nici confirmata, nici infirmata de BNR ca data de declansare a celei de-a doua etape de liberalizare a contului de capital.
O serie de voci din randul bancherilor si analistilor financiari sustin ca anuntul oficial al bancii centrale este iminent. Mai in gluma, mai in serios, guvernatorul Mugur Isarescu declara ieri cu jumatate de gura, in pauza simpozionului organizat cu ocazia celei de-a 125-a aniversari a Bancii Nationale, ca liberalizarea 's-a facut'. Oricum, conditiile prielnice sunt gata pregatite. Scaderea puternica a dobanzilor pe piata monetara, pe piata interbancara, este cel mai bun semnal. Dobanda la care BNR atrage lichiditate se afla la mare distanta fata de dobanda de politica monetara (circa cinci puncte de baza intre cele doua niveluri si chiar mai mult in anumite zile). Acest lucru exprima dorinta bancii centrale de a fi pregatita pentru momentul oficial al permisiunii date nonrezidentilor de a avea acces la depozite pe piata romaneasca. Printr-o politica preventiva, BNR a descurajat astfel intrari masive de capital. Si totusi, strainii au gasit portite ca prin asa-zise vehicule cu destinatie speciala sa intre pe piata. Surse din banci spun ca atunci cand BNR a anuntat ca pasul de liberalizare va avea loc (inainte de sfarsitul anului 2004) a intrat in Romania peste 1 miliard de euro, profitand astfel de dobanzile foarte ridicate din decembrie.
Acum, piata este deja penetrata si socul la anuntul respectiv nu va mai fi asa de puternic. 'Ramane de vazut care va fi efectul pe termen mai lung al scaderii atat de puternice a dobanzilor, tinand cont de faptul ca tinta de inflatie in acest an este foarte ambitioasa si deja sunt semne care conduc la opinia ca este probabil sa se termine anul cu o marja substantiala peste tinta de inflatie de 7%. De aceea, conducerea BNR, vorbind despre tintirea directa a inflatiei, s-a referit la o marja cuprinsa intre +1% si -1,5%. Piata nu mai e acum asa de atractiva. Intrebarea este cat timp ne vom putea permite aceste dobanzi daca inflatia o va lua din nou din loc', comenteaza pentru ziarul nostru profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru de Finante. Contextul actual ajuta liberalizarea: ajustarea tarifelor energetice, devansate usor fata de calendarul stabilit cu UE, 'va genera anumite presiuni pe inflatie tocmai cand am reusit sa coboram la o inflatie de o cifra. Or, aceste presiuni inflationiste, in prima etapa, liberalizarea contului de capital le absoarbe, gratie intrarilor mari de valuta si aprecierii cursului de schimb', crede analistul Florian Libocor.
La capitolul riscuri generate de liberalizarea contului de capital, cresterea creditului, in principal a creditului de consum, e de luat in calcul. Un grad de supraindatorare a consumatorului, in momentul unei usoare cresteri a dobanzilor, l-ar putea aduce in situatia de a nu putea sa-si plateasca ratele, ceea ce s-ar transfera mai departe la banci, care n-ar putea sa-si recupereze banii si asa mai departe. Un risc identificat si de BNR tine de posibila crestere a deficitului de cont curent, pe fondul liberalizarii contului de capital. 'Este ca un fel de bomba cu efect intarziat. Un deficit supradimensionat in 2005 poate sa insemne inflatie mare intr-un an, doi sau trei', crede dr. Aurelian Dochia. Dar, punand in balanta riscurile si beneficiile, castigul va fi in primul rand de imagine: autoritatile romane vor dovedi ca isi asuma responsabilitatea de a gestiona cat mai bine posibil economia. BNR analizeaza si posibile masuri de salvgardare a liberalizarii contului de capital, respectiv de preintampinare a unor potentiale dezechilibre. Daca ne uitam la alte tari care au trecut prin experiente similare (vezi cazul Chile, spre exemplu), s-ar putea recurge la taxarea capitalurilor, la rezerve obligatorii, la depozitul minim garantat (din total capital intrat, x% ar fi tinut la banca centrala fara a fi remunerat), instrumente aplicate atat rezidentilor, cat si nerezidentilor. Dar acestea ridica costurile celor care doresc sa speculeze.
Sursa: Adevarul, 07 martie 2005
'
06.04.2005
-
Fulga a dublat vanzarile Albalact, pana la 11 milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 11 milioane de euro, aproape dubla fata de cea din anul anterior, pe fondul lansarii unei campanii de promovare de 500.000 de euro (rate card) a unui nou brand: Fulga. Acum, compania pregateste o majorare a capitalului social cu 2,5 milioane de euro pentru modernizarea si marirea capacitatii de productie. 'Cresterea vanzarilor a fost datorata investitiei in noul brand, dar si cresterii volumelor pentru celelalte produse', spune Raul Ciurtin, directorul general si actionarul majoritar al companiei. Compania a avut un contract pentru repozitionarea pe piata cu firma de consultanta Brandient, fondata de Aneta Bogdan. Albalact a avut anul trecut un profit net de aproape 650.000 de euro, dublu fata de cel din 2003. 'Toate produsele s-au vandut bine anul trecut, iar ultimii doi ani au insemnat o puternica revenire a Albalact. Din punct de vedere valoric, adica cifra de afaceri si profit, cred ca am trecut in fata producatorilor autohtoni independenti, neafiliati la multinationalele din domeniu', sustine Ciurtin. Albalact intentioneaza sa-si majoreze capitalul social de la aproximativ 550.000 de euro (20,8 miliarde de lei) la peste 3 milioane de euro (117,9 miliarde de lei). Majorarea ar urma sa fie realizata prin emisiunea unui numar de peste 97 de milioane de actiuni, cu valoarea nominala de 1.000 de lei, in schimbul unui aport in numerar al actionarilor de 41,6 miliarde de lei si prin incorporarea rezervelor, in valoare de 55,5 miliarde de lei. 'Vrem sa modernizam si sa marim capacitatea actuala de productie. Piata lactatelor din Romania a devenit foarte competitiva, iar in 2007 cand vor aparea alti mari jucatori conditiile din piata vor fi dictate de UE', spune Ciurtin. Potrivit lui Ciurtin, exista o serie de propuneri de investitii aferente acestui an, acestea urmand sa fie discutate in cadrul adunarii generale a actionarilor, care va avea loc la sfarsitul acestei luni. Ciurtin spune ca nu a primit pana acum nici o oferta din partea marilor jucatori din piata lactatelor care sunt sau care vor sa intre pe piata romaneasca. 'Nu am primit oferte de cumparare si oricum avem o oportunitate buna printr-o strategie proprie pe care avem garantia ca o putem dezvolta singuri. Nu intentionez nici sa preiau alti jucatori mai mici din piata, pentru ca deocamdata dezvoltarea noastra e axata pe fabrica noastra de la Alba Iulia', spune Ciurtin. Productia medie a fabricii este in prezent de 140.000 litri lapte zilnic. In ultimul an, au existat zvonuri privind intentia unor mari jucatori - Yoplait si Lactalis din Franta si Tnuva din Israel - de a intra pe piata romaneasca. Romania a negociat cu UE o cota de lapte de 3,3 miliarde de litri din care insa numai 1,2 de miliarde de litri vor fi procesati in industria de profil. 'Suntem o piata foarte atractiva pentru jucatorii din industria lactatelor, fiind descoperita pe segmentul de lapte. Din nefericire, necesarul de lapte pe piata este mai mare decat cantitatea care urmeaza sa fie procesata in industria de profil dupa momentul aderarii la UE. Statul ar trebui sa sprijine producatorii de lapte', sustine Ciurtin. Compania a fost infiintata in anul 1990, iar in prezent Albalact are ca obiect principal de activitate colectarea si prelucrarea laptelui, precum si depozitarea, transportul, industrializarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate. Principalii jucatori pe piata lactatelor sunt grupul LaDorna, Danone, Friesland, Campina, Hochland.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 aprilie 2005.' -
Electrica Oltenia, cea mai scumpa privatizare
Evenimentul Zilei
___
Compania ceha CEZ este noul actionar majoritar al societatii de distributie a energiei Electrica Oltenia, valoarea tranzactiei parafata ieri fiind de 151 de milioane de euro.
Conform contractului de privatizare, investitorul ceh va plati pentru pachetul de 24,62% din actiuni achizitionat direct 47,4 milioane euro. CEZ va dobindi controlul asupra a 51% din actiunile societatii in urma majorarii de capital la care aportul va fi de 103,6 milioane euro.
Ca si in cazul privatizarii Electrica Moldova, parafata la inceputul saptaminii, desi tranzactiile vor fi finalizate pina la sfirsitul lunii iunie, cumparatorii vor avea acces de-acum incolo la toate deciziile importante luate la nivelul societatilor.
O data cu semnarea contractului de privatizare al Electrica Oltenia, jumatate din sectorul de distributie a energiei electrice intra in proprietate privata.
Vinzarea Electrica Oltenia pare cea mai buna afacere semnata de statul roman de la debutul privatizarilor in domeniul energiei. Luni, a fost parafat contractul prin care compania germana E.On Energie preia Electrica Moldova, valoarea tranzactiei fiind de 100 de milioane de euro.
Electrica Oltenia este cea mai mare dintre cele opt filiale de distributie si furnizare a energiei electrice detinute de Electrica, avind aproape 1,38 milioane de consumatori, in sapte judete. Anul trecut, societatea a furnizat 16% din vinzarile de energie ale Electrica.
Sursa: Evenimentul Zilei, 6 aprilie 2005. -
Aprilie, ultimul bal la bursa?
Banii nostri
___
Dupa avantul din ianuarie-februarie si prabusirea din martie, investitorii la bursa au inceput sa transpire serios. Cumparatorii stau in continuare la cutie si in lipsa lor, cotatiile continua sa alunece in jos. Cele mai afectate au fost vedetele bursei, companii care atrasesera ca un magnet fondurile speculative la inceputul anului. Un exemplu concludent il ofera SNP Petrom care ajunsese la 5.250 lei pe 23 februarie si care a scazut la 3.450 lei la sfarsitul lunii martie (-34%). Fata de inceputul anului actiunile SNP ajunsesera la 25 martie mai ieftine cu 40 lei !
Aceeasi poveste cu Rompetrol Rafinare. Lichiditatea a scazut constant, fata de o medie de aproximativ 10 milioane euro in primele doua luni, acum avem valori injumatatite. Nu e inca un semnal de panica, tocmai datorita acestor volume reduse dar lipsa cererii ingrijoreaza. Ce putem spera pentru urmatoarea perioada ? In aprilie incep sa se tina AGA, piata se mai anima. In plus, pe 11 vom avea o nota etapa a liberalizarii contului de capital (nerezidentii vor putea sa deschida depozite in lei) iar pe 25 s-ar putea semna tratatul de aderare la UE. Sunt sanse deci ca la bursa sa sufle din aceasta luna un vant proaspat. Ce se intampla daca acest fapt nu se produce ? Ma tem ca in acest caz, prabusirea cotatiilor s-ar putea prelungi mai mult, iar in perioada verii privind bursa ne vom aminti de preturile din 2003-2004.
Asta daca nu se intervine pe segmental ofertei, daca nu apar mereu promisele noi oferte publice de vanzare care sa atraga investitorii straini. Dar, dupa cum se misca lucrurile, e posibil ca investitorii sa devina actori fara voia lor in adaptarea 'Asteptand-ul pe Godot ' cu utilitatile, BCR, CEC, Romtelecom, Flamingo, Continental, etc in rolul marelui absent.
Sursa: Banii Nostri, 6 aprilie 2005.'
05.04.2005
-
Rompetrol incearca sa intre pe piata petroliera a Rusiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Grupul petrolier Rompetrol, al doilea jucator ca marime de pe piata romaneasca, a deschis o reprezentanta la Moscova, urmand sa evalueze posibilitati de extindere a activitatilor in zona, in special pe domeniul de explorare si productie, afirma reprezentantii Rompetrol. Reprezentanta Rompetrol de la Moscova va fi condusa de catre omul de afaceri Constantin Lutsenko, care a lucrat anterior pentru Gazprom si alte companii cu operatiuni in Rusia. Biroul de la Moscova este in subordinea lui Ion Sturza, vicepresedinte de dezvoltare Rompetrol pentru Rusia si Comunitatea Statelor Independente (CSI). 'Rompetrol cauta in mod activ oportunitati in domeniul de explorare si productie in CSI si se afla in discutii cu mai multe companii locale pentru dezvoltarea de campuri de extractie', a spus Ion Sturza. Deschiderea unei reprezentante la Moscova face parte din strategia de expansiune a grupului in peninsula Balcanica, Turcia, Moldova, Ucraina si Rusia. Activitatea reprezentantei va fi coordonata tehnic de catre divizia Upstream (explorare, exploatare, productie - n.r.) a grupului Rompetrol. Grupul Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 1,6 miliarde de dolari (1,3 mld. euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 5 aprilie 2005.' -
Electrica Moldova cumparata ieri cu 100 milioane euro
Evenimentul Zilei
___
Astazi vom afla pretul distribuitorului de energie electrica din Oltenia
Societatea de distributie de energie Electrica Moldova a fost vinduta ieri concernului german E-ON Energie, valoarea tranzactiei fiind de 100 milioane euro. Cumparatorul Electrica Moldova va plati 31,4 milioane de euro pentru a cumpara direct pachetul de 24,6% din actiuni, urmind ca un aport de capital in valoare de 68,6 milioane euro sa permita grupului german sa devina actionar majoritar.
Scoase la privatizare la pachet anul trecut, Electrica Oltenia si Electrica Moldova au stirnit interesul mai multor companii importante de pe piata europeana, dar numai la nivel declarativ. La expirarea termenului impus de strategie, oferte ferme de cumparare au depus doar concernul german E-ON Energie pentru Moldova si compania ceha CEZ pentru Electrica Oltenia.
Desi initial investitorii si-au exprimat interesul pentru fiecare dintre cele doua distributii scoase la vinzare de stat, optiunea finala a fost determinata pe de o parte de afacerile pe care le mai au in derulare, iar pe de alta de o prevedere a strategiei de privatizare conform careia un investitor nu poate deveni actionar majoritar decit la o societate de distributie a energiei. Astfel, cehii de la CEZ au ales Electrica Oltenia deoarece au afaceri similare in Bulgaria. Germanii de la E-ON au hotarit sa liciteze pentru Electrica Moldova dupa ce, anul trecut, E-ON Ruhrgas, concernul de utilitati din care face parte si E-ON Energie, a achizitionat pachetul majoritar de actiuni la Distrigaz Nord, devenind astfel furnizor de gaze si in zona Moldovei.
De altfel, E-ON Ruhrgas detine actiuni in 20 de companii furnizoare de energie in Europa centrala si de est, avind peste 14 milioane de clienti.
Strategia de privatizare a societatii Electrica Moldova prevede vinzarea directa a unui pachet de 24,62% din actiuni, concomitent cu majorarea capitalului social prin subscrierea si emiterea unui pachet de actiuni de 35% din capitalul social majorat. Desi catalogata drept una dintre societatile mari ale Electrica, profitul brut provizoriu al firmei de distributie din Moldova pe 2004 nu reprezinta nici macar 10% din profitul brut anuntat de societatea-mama.
Prima privatizare la Electrica, “sub asteptari”
Privatizarea sectorului de distributie a electricitatii a debutat anul trecut cu vinzarea Electrica Banat si Electrica Dobrogea catre compania italiana ENEL. Valoarea tranzactiei, 112 milioane euro, din care statul a incasat doar 36 milioane euro pentru actiunile vindute direct, a fost declarata la momentul respectiv, de analisti, “sub asteptari”. Consultantii privatizarii au spus insa ca Romania a obtinut un pret pentru Electrica Banat si Oltenia, dat fiind momentul privatizarii. Conform informatiilor facute publice atunci, Romania a obtinut 223 de dolari/consumator la Electrica Banat si 220 de dolari/consumator la Electrica Dobrogea, preturi mai mici decit in alte state, precum Slovacia sau Cehia.
Potrivit unor informatii publicate in presa centrala anul trecut, CEZ a platit 281 milioane dolari pentru achizitia a trei societati de distributie a energiei electrice in Bulgaria.
2004, un an bun pentru ENEL
Pentru italieni, anul 2004 cind au cumparat cele doua societati romanesti a fost unul foarte bun. La inceputul acestei luni, presedintele grupului ENEL, Paulo Scaroni, a declarat ca anul trecut compania si-a atins toate obiectivele. In 2004, ENEL a inregistrat o crestere globala a venitului net cu 36,3%, de la 2,5 miliarde euro la 3,4 miliarde euro
“Perla”, scoasa si ea la vinzare in 2005
Electrica Muntenia Sud, considerata “perla” sectorului de distributie a energiei electrice, va fi scoasa la privatizare in perioada imediat urmatoare. Ministrul economiei, Codrut Seres, a spus recent ca anuntul de privatizare va fi publicat pina la 1 iunie, iar ofertele ferme sint asteptate pina pe 20 noiembrie 2005. Pentru Muntenia Sud, care deserveste Capitala si judetele limitrofe, si-au anuntat deja interesul concernul german RWE si compania franceza de electricitate EdF.
Pentru celelalte trei distributii, responsabilii cu privatizarea din MEC au aprobat includerea in programul de asistenta cu finantare PHARE, pentru angajarea unui consultant pentru evaluare si analiza diagnostic.
Electrica Oltenia:
capital social - 4.651 miliarde lei
nr. clienti - 1,36 milioane
profit brut provizoriu - 880 miliarde lei
Electrica Moldova:
capital social - 4.312 miliarde lei
nr. clienti - 1,335 milioane
profit brut provizoriu - 184 miliarde lei
Sursa: Evenimentul Zilei, 5 aprilie 2005. -
Actionarii Romexterra Leasing au aprobat listarea companiei la Bursa
Adevarul
___
Actionarii Romexterra Leasing au decis, la finele lunii martie, listarea titlurilor firmei la Bursa de Valori Bucuresti, operatiunea urmand sa aiba loc, cel mai probabil, in luna august sau septembrie, a declarat agentiei Mediafax presedintele companiei, Cornel Coca Constantinescu. 'In functie de studiile realizate de societatea care va intermedia plasamentul, precum si de analiza KPMG, auditorul grupului Romexterra, vom decide gradul de deschidere a societatii, in limita a 25-35% din actiuni', a precizat Constantinescu. Oficialul Romexterra Leasing a afirmat ca aceste studii vor influenta si modalitatea intrarii pe bursa, fie prin majorare de capital social prin emisiuni de actiuni pe piata primara, fie prin vanzare de actiuni pe piata secundara. 'Listarea la Bursa de Valori Bucuresti confera companiei o valoare reala, care nu poate fi contestata, iar acest lucru va aduce un plus de credibilitate pentru Romexterra Leasing', a precizat Constantinescu. In opinia sa, tranzactionarea pe BVB se va reflecta pozitiv in capacitatea companiei de a avea acces la surse de finantare competitive, inclusiv de la fonduri de investitii externe. In prezent, nici o companie de leasing nu este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, in timp ce International Leasing este singura societate de profil cotata pe piata Rasdaq. Romexterra Leasing a finantat, in 2004, contracte in valoare de 18,5 milioane de euro si a raportat un profit brut de 705.000 de euro. Valoarea portofoliului companiei se ridica, la finele lunii decembrie 2004, la 32 de milioane de euro. Din totalul contractelor derulate de companie, in jur de 65% vizeaza echipamentele industriale, diferenta fiind acoperita de autovehicule. Societatea are un capital social de 210 miliarde lei, principalul actionar fiind Romexterra Bank. La randul sau, conducerea Romexterra Bank anunta, in toamna anului trecut, ca studiaza oportunitatea listarii actiunilor bancii la Bursa, data avansata pentru o astfel de operatiune fiind sfarsitul anului 2005.
Sursa: Adevarul, 5 aprilie 2005.'
04.04.2005
-
Statul isi vinde actiunea de aur la Aerostar
Romania libera ARS
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS a anuntat ca intentioneaza sa vanda asa-numita 'actiune de aur' pe care o detine la societatea Aerostar Bacau de la privatizarea acesteia. In fapt, AVAS scoate la vanzare doua asemenea actiuni, prin care mai figura in randul actionarilor la una dintre cele mai importante fabrici de avioane, de tehnica aeronautica si de reparatii de aeronave din Romania si din Europa. Statul a scos la vanzare tot pachetul sau de actiuni de la Aerostar in a doua parte a anului 1999, prin fostul FPS (Fondul Proprietatii de Stat), pachet care reprezenta 70% din actiunile societatii comerciale din Bacau. Pretul de oferta era de 60.000 de lei pentru o actiune, fata de valoarea nominala de 25.000 de lei. FPS a anuntat atunci ca va pastra o actiune nominativa de control. Acum, AVAS cauta societati de servicii de investitii financiare, pentru ca actiunile pe care le mai detine la unele societati comerciale sa fie vandute, in premiera, pe piata de capital. O data cu actiunile Aerostar vor mai fi vandute cele de la Mercur Fagaras, Comservice Brasov si Transilvania Constructii Cluj-Napoca.
Sursa: Romania Libera, 4 aprilie 2005.'
Pagina