12.04.2005
-
Inflatia a scazut la 8,7%
Banii nostri
___
In Romania, inflatia a scazut la 8,7% in luna martie, fata de 8,9% cat era in luna precedenta, a anuntat Institutul National de Statistica.
Romania, tara candidata la Uniunea Europeana in 2007, a promis Fondului Monetar International ca va reduce rata inflatiei la 7,0% pana la finele acestui an, spre deosebire de 9,3% cat inregistra in luna decembrie 2004.
Cu toate acestea, analistii sunt de parere ca, o data cu deschiderea portilor monedei nationale leu pentru straini, obiectivul inflatiei va fi de a ajunge in jurul valorii de 7,7%.
Aceleasi statisitici releva ca pretul alimentelor de baza a crescut in aprilie cu inca 0,3%, dupa ce crescuse cu 0,5% in luna februarie.
Preturile produselor non-alimentare au crescut cu 0,3% luna trecuta, dupa ce ramasesra neschimbate in februarie (in contextul mentinerii acelorasi tarife la energie), iar carburantii s-au scumpit cu 0,3%.
Sursa: Banii Nostri, 12 aprilie 2005.
11.04.2005
-
Premierul cauta investitori pentru Electroputere
Romania libera EPT
___
Premierul Tariceanu a discutat ieri cu o delegatie a concernului Siemens, condusa de Friedrich Smaxwil (membru al Consiliului Director al diviziei Transportation Systems), despre implicarea acestei companii in privatizarea SC 'Electroputere' SA Craiova. In cursul acestei saptamani, premierul le-a recomandat si reprezentantilor E.ON Energie sa se implice in privatizarea 'Electroputere'. Cu Siemens se pare ca s-a cazut insa la un acord pe aceasta tema, investigandu-se, in plus, si posibilitatile de dezvoltare a cooperarii in domeniul industriei feroviare din Romania. 'Discutiile au fost deschise si vor fi continuate in grupe de lucru, cu implicarea Ministerului Transporturilor si Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului', a anuntat Biroul de presa al Guvernului. Primul ministru a precizat ca Siemens este interesat doar de divizia 'locomotive' a 'Electroputere', in timp ce alti investitori doresc divizia 'motoare'. Tariceanu a admis ca fabrica craioveana ar putea fi divizata pe cele patru tipuri de activitati (locomotive, transformatoare, aparate electrice, motoare), astfel incat sa se privatizeze modulele rentabile si sa se salveze locurile de munca.
Sursa: Romania Libera, 11 aprilie 2005.' -
Emisiunile de titluri - o afacere tot mai rentabila pentru stat
Cronica Romana
___
Statul a atras, joi, 500 de miliarde de lei printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Au participat 13 banci comerciale care au cumparat in nume si cont propriu 363,6 miliarde lei si in contul clientilor 126,3 miliarde lei. Titlurile au scadenta la 11 aprilie 2012, un nivel al ratei dobanzii de 7 la suta, iar oferta a fost adjudecata integral. Valoarea minima a unei oferte a fost de 100 milioane lei, iar valoarea nominala pe titlu a fost tot de 100 milioane lei. Volumul total al cererii s-a ridicat la 2.162,1 miliarde lei. Tot joi, Ministerul Finantelor Publice a atras 1.601 miliarde lei, printr-o emisiune de titluri de stat cu dobanda, plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Obligatiunile au scadenta la doi ani, iar nivelul dobanzii la care a fost adjudecata emisiunea este de 7,50%. Valoarea totala a emisiunii a fost de 800 de miliarde lei, iar cererea totala din partea celor 13 banci care au participat la licitatie a fost de 2.768,1 miliarde lei. Bancile au cumparat titluri in valoare de 1.059 miliarde lei in nume si cont propriu si de 497 miliarde lei, in contul clientilor. Pe de alta parte, Ministerul Finantelor Publice a mai atras 1.287 miliarde lei, printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda, plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Obligatiunile au scadenta la cinci ani, iar nivelul dobanzii la care a fost adjudecata emisiunea este de 7,25%. Valoarea totala a emisiunii a fost de 1.000 de miliarde lei, iar cererea totala din partea celor 13 banci care au participat la licitatie a fost de 3.069,1 miliarde lei.
Sursa: Cronica Romana, 11 aprilie 2005. -
De azi, strainii preseaza cursul valutar si dobinzile romanilor
Cotidianul
___
Dupa liberalizarea de astazi, efectele vor fi vizibile pe piata valutara. Ca sa poata depune lei in bancile romanesti, strainii vor trebui sa schimbe valuta pe care o detin, euro sau dolari.
In masura in care aceasta oferta suplimentara de valuta nu-si va gasi contrapartida in cerere, faptul se va reflecta in cursul de schimb. Mai exact, in intarirea leului fata de euro.
Ca urmare, se ieftinesc importurile si toate serviciile pentru care se cere plata in valuta. Liberalizarea va presa in continuare asupra dobinzilor bancare. Pe fondul ofertei de bani in crestere, atit dobinzile oferite de banci la depozite, cit si cele cerute pentru imprumuturi se vor micsora.
Unele dintre sumele care vor intra pe piata romaneasca vor avea un caracter speculativ ce poate produce crize valutare.
De cinci luni bune, se construiesc scenarii pentru ceea ce, de astazi, poarta in mod oficial numele de liberalizare a contului de capital. De-acum incolo, vom vedea cit din acestea se potrivesc realitatii. Evolutia cursului de schimb ne va da primele semnale.
Din 1989 incoace, economia Romaniei a stat sub semnul liberalizarii. Scopul acesteia a fost, in esenta, unul singur: aducerea tarii la statutul de economie de piata.
Economie definita in primul rind de raportul cerere-oferta, mai exact de influenta acestui raport in formarea preturilor marfurilor, in conditii de concurenta.
Diminuarea rolului statului prin liberalizarea preturilor, vinzarea proprietatii, liberalizarea comertului exterior sint procese care au marcat transformarea Romaniei. Ele nu ar fi avut insa sanse de reusita fara liberalizarea accesului strainilor, mai precis a capitalului detinut de nerezidenti, la piata autohtona.
Ziua de azi marcheaza accesul oficial al capitalului strain la depozitele bancare in lei.
O cerinta europeana
Desi despre liberalizarea contului de capital se vorbeste intens de doar citeva luni, procesul a inceput in urma cu 14 ani. Adoptarea in 1991, a Legii investitiilor straine a fost un prim pas prin care s-a permis accesul capitalului nerezidentilor in Romania. Aderarea tarii la Uniunea Europeana este insa „responsabila' de evenimentul de azi.
Pentru ca Romania urmeaza, in mai putin de doi ani, sa faca parte din piata unica europeana, piata care are la baza patru libertati fundamentale: libera circulatie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a capitalurilor. Si pentru Romania faptul nu inseamna altceva decit ridicarea barierelor din calea acestor patru libertati.
Liberalizarea totala a circulatiei capitalurilor a fost realizata, in principal, ca urmare a Tratatului de la Maastricht (1992), care stipuleaza completa liberalizare a miscarilor de capitaluri ca o preconditie pentru introducerea monedei unice in Uniunea Europeana.
Baza regimului actual este reprezentata de interzicerea stricta a controlului miscarilor de capital si a controlului cursului valutar intre statele membre ale UE.
Articolul 73 litera b din Tratat prevede ca „toate restrictiile in calea miscarilor de capital intre statele membre si intre statele membre si terte tari vor fi interzise'.
Modificarea regulamentului valutar de Banca Nationala a Romaniei, prin care se stipuleaza ca nerezidentii „pot deschide si mentine conturi in lei la institutii de credit' si pot „repatria si transfera activele financiare detinute', nu inseamna altceva decit un pas in respectarea articolului sus-amintit.
Cehia si Slovacia au permis accesul nerezidentilor la depozitele bancare in moneda nationala in 1995, iar Polonia si Ungaria au liberalizat total contul de capital in 2001.
Leu tare si dobinzi mici
Daca pina in noiembrie 2004, liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele bancare in lei nu a fost decit tema de seminar specializat, dupa aceasta data efectele pasului de liberalizare sint la vedere pentru toti romanii. Cea care a scos la lumina influenta liberalizarii a fost piata valutara, prin cursul de schimb.
Lasat liber de BNR, leul s-a intarit considerabil, sub presiunea supraofertei de valuta. Magnitudinea socului valutar care a adus euro de la 41.000 de lei si peste, la valorile comunicate astazi de BNR, dar si evolutia in zig zag a cursului au surprins in egala masura agentii economici si populatia. Dupa liberalizarea de astazi, efectele vor fi vizibile tot pe piata valutara. Cauza este simpla.
Ca sa poata depune lei in bancile romanesti, strainii vor trebui sa schimbe valuta pe care o detin, euro sau dolari. In masura in care aceasta oferta suplimentara de valuta nu-si va gasi contrapartida in cerere, faptul se va reflecta in cursul de schimb. Mai exact in intarirea leului fata de euro. Ca urmare, se ieftinesc importurile si toate serviciile pentru care se cere plata in valuta.
Liberalizarea va presa in continuare asupra dobinzilor bancare. Pe fondul ofertei de bani in crestere, atit dobinzile oferite de banci la depozite, cit si cele cerute pentru imprumuturi se vor micsora.
Masuri contra speculatiilor
O parte dintre sumele in valuta care vor intra pe piata romaneasca vor avea un caracter speculativ, putind produce crize valutare atit la intrare, cit si la iesire. Pentru contracararea fluxurilor speculative de capital, BNR a prevazut patru masuri de salvgardare in regulamentul valutar.
BNR poate adopta una sau mai multe dintre cele patru masuri, daca „fluxurile de capital pe termen scurt de o amploare deosebita exercita presiuni puternice asupra pietei valutare si provoaca perturbari grave in aplicarea politicii monetare si a cursului de schimb, avind ca efect, in special, variatii semnificative ale lichiditatii interne'.
Printre aceste masuri figureaza retinerea in depozitele BNR pentru un termen fix a unei cote din suma in valuta care reprezinta intrare de capital, folosita de orice rezident sau nerezident pentru a fi preschimbata in scopul constituirii unui depozit in lei.
Acelasi regim se aplica sumelor in valuta generate ca urmare a transformarii depozitelor in lei pentru transferul devizelor straine in afara tarii. Retinerea poate avea loc atit la momentul conversiei valutei in depozite in lei, cit si la orice moment aferent unei iesiri de valuta, prin inchiderea unui depozit in lei.
Comision pe tranzactii
BNR are in vedere aplicarea unui comision asupra tranzactiilor valutare reprezentind un flux de capital care genereaza vinzari/cumparari de valuta pentru deschiderea sau inchiderea unor depozite in lei la institutiile de credit din Romania.
O alta masura vizeaza impunerea unor restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital ale rezidentilor sau nerezidentilor. Banca centrala ia in calcul si rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei ale rezidentilor sau nerezidentilor, rezultate din conversia unor sume in valuta.
BNR va notifica Comisiei Europene si statelor membre UE intentia de a aplica aceste masuri inainte de adoptarea lor efectiva.
Sursa: Cotidianul, 11 aprilie 2005.' -
Soarta RAFO depinde de Petrom
Cotidianul
___
Patronii RAFO au intrat in fibrilatii. Statul si Petrom i-ar putea lasa fara rafinarie. Acum, RAFO incearca pe toate caile sa smulga inapoi citeva procente din actiunile pe care le va lua Ministerul Finantelor.
Manevra de resapare a RAFO este pe cale sa se impotmoleasca, in favoarea statului. Chiar si in scenariul in care va fi dusa pina la capat conversia in actiuni a datoriilor de 9.000 de miliarde de lei la buget, grupul de firme Balkan Petroleum va detine doar un pachet minoritar care totalizeaza 47%.
Petrom prefera executarea
Cel mai mare actionar va fi statul, cu 43%. Alte 8% ar urma sa apartina Petrom. Practic, daca obtine sprijinul Petrom, statul poate prelua controlul in consiliul de administratie si poate schimba administratorii rafinariei. Mai mult, daca se ajunge la o intelegere cu Petrom, pachetul majoritar poate fi vindut, cu totul, oricarui investitor interesat. Astfel, pentru Ministerul Finantelor, chiar si solutia fortata a conversiei este mai avantajoasa decit pentru Balkan Petroleum. Petrom, in schimb, insista in acest moment pe executarea rafinariei. „Petrom va depune toate eforturile si va actiona, prin toate formele si modalitatile prevazute de lege, pentru recuparea creantelor sale fata de RAFO, neacceptind calitatea de actionar la aceasta societate“, suna raspunsul companiei la intrebarea daca va sustine preluarea controlului de stat. Directorul RAFO, Paul Ivascu, sustinea saptamina trecuta ca Petrom ar prefera ca rafinaria sa intre in faliment, pentru ca astfel ar scadea concurenta pe piata.
Oferta ostila
Spectrul pierderii controlului i-a facut pe patronii RAFO sa ceara rascumpararea actiunilor chiar la valoarea nominala. Oferta a fost promovata agresiv si s-au gasit chiar doi „concurenti“, care sustin ca vor si ei actiuni la rafinarie. RAFO nu are nevoie decit ca statul sa cedeze 2% din actiuni, pentru a nu mai putea avea controlul. In plus, un angajament de vinzare din partea Ministerului Finantelor ar presupune recunoasterea conversiei creantelor in actiuni. Pe de alta parte, statul nu va putea fi sigur ca va incasa din cele 9.000 de miliarde de lei decit aproximativ 400 de miliarde, cit ar trebui sa dea Balkan Petroleum pentru a ajunge din nou in pozitia de actionar majoritar.
Negocieri cu Alfa Oil
Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, a anuntat ca a invitat firma Alfa Oil din Elvetia la negocieri pentru preluarea actiunilor RAFO. Sebastian Bodu a mai declarat ca a aflat pe „canale bancare“ ca Alfa Oil este o firma mica. Alfa Oil are un capital social de un million de franci elvetieni, ceea ce ii face pe reprezentantii Ministerului Finantelor sa fie circumspecti in ceea ce priveste puterea financiara a societatii Alfa Oil. Reprezentantii ANAF au anuntat ca vor continua sa conteste in instanta transformarea creantelor Ministerului Finantelor in actiuni. „Daca ne convine oferta Afla Oil, acceptam transformarea creantei RAFO in actiuni RAFO, daca nu continua procesul cu societatea din Onesti“, a punctat Bodu.
Sursa: 11 aprilie 2005.
08.04.2005
-
Turbomecanica si-a trecut in buget o scadere cu 20% a profitului
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Compania Turbomecanica Bucuresti, singurul producator de motoare cu reactie si turbomotoare din zona Europei de Est, estimeaza o scadere cu peste 20% a profitului brut in 2005, conform bugetului prezentat actionarilor. Compania prevede pentru acest an obtinerea unui profit brut de 174,6 miliarde de lei (aproximativ 4,8 milioane de euro, la un curs mediu de 36.500 lei), comparativ cu 218,6 miliarde de lei (5,4 milioane de euro) in 2004. Pentru 2005 se asteapta o scadere a veniturilor totale pana la 965,7 miliarde de lei, fata de 1.008,9 miliarde de lei, venituri obtinute in 2004.
In cadrul Adunarii Generale a Actionarilor, intrunita miercuri, conducerea companiei a justificat aceasta diminuare a profitului prin scaderea veniturilor obtinute la export, cauzata de intarirea leului, in conditiile in care Turbomecanica nu are credite in valuta, care sa compenseze aceasta scadere. Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi detalii cu privire la aceste estimari.
In cadrul aceleiasi Adunari Generale a Actionarilor a fost aprobata propunerea ca 90% din profitul net obtinut anul trecut de catre Turbomecanica sa fie distribuit sub forma de dividende. Valoarea dividendului brut acordat actionarilor este de 9.922 lei/actiune, in crestere cu 30% comparativ cu exercitiul financiar anterior. Valoarea totala a dividendelor platite de catre Turbomecanica pentru cele 14,7 milioane de actiuni ale sale se ridica astfel la 3,6 milioane de euro, la cursul mediu anuntat de BNR pentru anul trecut. In 2004, Turbomecanica a obtinut un profit net de 4 milioane de euro (165 de miliarde de lei), in crestere cu 44% comparativ cu 2003. Cifra de afaceri realizata in 2004 a fost de aproape 24,2 milioane de euro, cu 28% mai ridicata fata de vanzarile aferente anului precedent.
Turbomecanica a incheiat anul trecut un contract cu Rolls Royce, pe o perioada de cinci ani, pentru productia si livrarea de componente si subansambluri necesare la fabricatia motoarelor pentru aeronave. Valoarea contractului se ridica la cateva milioane de euro si este de asteptat sa influenteze veniturile din acest an ale companiei. Grupul american General Electric ramane in continuare cel mai important client al Turbomecanica. In 2001, societatea romaneasca a infiintat o societate mixta de tip joint venture impreuna cu gigantul american, toata productia de subabsambluri pentru motoare de aviatie, care valoreaza cateva milioane de euro anual, fiind cumparata de GE Aircraft.
Principalul actionar al companiei este asociatia salariatilor Turboact, care controleaza 60,7% din actiuni. Cei mai importanti actionari minoritari sunt fondurile de investitii Broadhurst si Lindsell, care detin impreuna o participatie de 13% din actiunile Turbomecanica. Actiunile Turbomecanica sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a realizat ieri la pretul de 123.000 lei/actiune, in crestere cu 1,6% comparativ cu sedinta precedenta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 49,8 milioane de euro. Incepand cu luna martie, evolutia cotatiilor actiunilor Turbomecanica a fost inclusa, alaturi de alte cinci companii romanesti, in indicele ROTX (Romanian Traded Index), listat la Bursa de Valori din Viena.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 aprilie 2005.
-
Speculatorii straini au liber in Romania
Curierul National
___
Guvernatorul Mugur Isarescu a confirmat ca decizia a fost luata si ca, de la 11 aprilie, BNR va permite nerezidentilor sa-si faca depozite in lei pe termen scurt
Singura enigma ramane legata de masurile pe care le va lua Banca Centrala pentru protejarea economiei de iesirile bruste de capitaluri speculative
Nerezidentii vor avea posibilitatea sa constituie depozite in lei pe termen scurt incepand de luni, 11 aprilie, data de la care se liberalizeaza contul de capital, au declarat, pentru Mediafax, surse din Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a confirmat ca decizia a fost luata, in sedinta Consiliului de Administratie din 31 martie, mentionand ca noul Regulament Valutar va fi publicat in Monitorul Oficial pana cel mai tarziu vineri, 8 aprilie.
Oficialul bancii centrale nu a anuntat si data de la care actul normativ va intra in vigoare.
Romania s-a angajat in negocierile cu UE sa liberalizeze contul de capital pana la mijlocul acestui an.
Data de 11 aprilie a fost confirmata si luna trecuta de premierul Calin Popescu Tariceanu care a spus ca e convenita cu Uniunea Europeana.
La inceputul anului trecut, Banca Nationala a amanat urmatoarea etapa de liberalizare a contului de capital si a stabilit, prin Regulamentul Valutar, ca nerezidentii vor avea acces la depozitele in lei pe termen scurt cel mai tarziu la 10 aprilie 2005. Urmatoarea etapa de liberalizare, accesul strainilor la titlurile de stat, este programata pentru inceputul anului viitor.
Pana la momentul aderarii vor fi ridicate si restrictiile impuse nerezidentilor pentru tranzactiile cu instrumente derivative.
Masuri de salvgardare
Daca data este cunoscuta, singura enigma ramane legata de masurile pe care le va lua Banca Centrala pentru protejarea economiei de iesirile bruste de capitaluri speculative.
BNR a elaborat un proiect de modificare a Regulamentului Valutar, care stipuleaza dreptul BNR de a aplica masuri temporare, pe un interval de cel mult sase luni, in cazul unor miscari de capital pe termen scurt care ar duce la dezechilibre serioase ale politicii monetare si valutare.
BNR are in vedere introducerea a patru masuri administrative, printre care figureaza retinerea in depozitele BNR pentru un termen fix a unei cote din suma de valuta care reprezinta intrare de capital, folosita de orice rezident sau nerezident pentru a fi preschimbata in scopul constituirii unui depozit in lei.
In acelasi timp, BNR ia in calcul aplicarea unui comision asupra tranzactiilor valutare reprezentand un flux de capital si chiar impunerea unor restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital ale rezidentilor sau nerezidentilor.
O alta masura se refera la instituirea unor rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei ale rezidentilor sau nerezidentilor rezultate din conversia unor sume in valuta.
BNR, pregatita sa compenseze eventuale viduri de valuta
BNR a pregatit din timp momentul liberalizarii. Rezervele valutare ale Bancii Nationale au avansat la circa 13 miliarde de euro, in principal in urma cumpararilor de valuta. Acesti bani vor fi folositi foarte probabil pentru acoperirea unor deficite de valuta in piata ce ar putea fi provocate de iesirile de capitaluri speculative.
Acesti 'bani fierbinti' sunt plasati deja in conturi romanesti in lei pentru a profita de dobanzile inca mari de pe piata noastra bancara. La momentul liberalizarii, aceasta operatiune va fi si legala, pentru ca, acum, speculantii folosesc firme interne pentru plasamentele lor.
Posibile caderi ale leului
Problemele apar atunci cand acesti bani incep sa paraseasca tara cu tot cu dobanda acumulata. Astfel, surplusul de valuta, care in perioada actuala a contribuit la aprecierea leului, poate deveni brusc un deficit pronuntat cu efecte deosebit de nocive pentru moneda nationala si pentru economie in ansamblu.
Sursa: Curierul National, 8 aprilie 2005.' -
EFG Eurobank este interesata de privatizarea CEC
Adevarul
___
EFG Eurobank Ergasias este interesata de privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), a declarat, joi, directorul Diviziei Relatii Internationale a institutiei elene, David Watson. 'Pot sa va asigur ca vom participa la privatizarea CEC', a spus Watson, responsabil si cu coordonarea activitatii de achizitii in EFG Eurobank, actionarul majoritar la Banc Post.
Guvernul si-a propus sa vanda CEC pana la sfarsitul acestui an, de preluare aratandu-se interesate, pana acum, Erste Bank - Austria, OTP Bank - Ungaria, si HVB - Germania, Raiffeisen Bank Groupe Societe Generale si BNP Paribas. CEC este detinuta integral de stat, prin intermediul Ministerului Finantelor Publice.
De curand, in functia de presedinte al CEC a fost numit Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR, care l-a inlocuit pe Enache Jiru. CEC a obtinut, in 2004, un profit net de 589 de miliarde de lei, reprezentand un plus de 32% fata de rezultatul consemnat in 2003. In acelasi timp, activele bancii s-au majorat cu 28%, ajungand la aproximativ 52.000 de miliarde de lei (circa 1,4 miliarde euro).
Sursa: Adevarul, 8 aprilie 2005.
' -
Siemens - interesata de locomotivele Electroputere Craiova
Adevarul EPT
___
Divizia de locomotive a Electroputere Craiova ar putea fi vanduta producatorului german Siemens, aceasta ipoteza fiind analizata, ieri, de premierul Tariceanu cu Frederich Smaxwil, membru in conducerea grupului german. Discutiile se afla de-abia in faza incipienta. 'Nu va pot spune ca am batut palma. Ca orice proces de privatizare cuprinde mai multe proceduri', a explicat primul-ministru. Cum producatorul german este interesat doar de divizia de locomotive, celelalte parti ale uzinei craiovene ar putea fi vandute altor investitori, interesati de transformatoare, aparatura electrica etc. Vanzarea pe bucati a uzinei craiovene presupune, mai intai, divizarea acesteia, solutie, de altfel, discutata recent, cu ocazia unei vizite efectuate de Calin Popescu Tariceanu si de conducerea AVAS chiar la sediul uzinei craiovene.
Sursa: Adevarul, 8 aprilie 2005.'
07.04.2005
-
OMV asteapta de la Petrom un profit anual de 200 milioane euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Presedintele grupului petrolier austriac OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, a facut o vizita - fulger la Bucuresti pentru a dezvalui planurile facute pentru Petrom pana in 2008, precum si vanzarea pachetului de 25,1% din actiunile grupului Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu.
Seful OMV a anuntat investitii la Petrom de peste un miliard de euro pana in 2008 si a sustinut ca firma romaneasca se va alinia la standardele de rentabilitate ale grupului, fiind de asteptat un profit anual in jurul valorii de 200 mil. euro intr-un orizont de timp apropiat anului 2008.
'Petrom va fi profitabila in 2005 si mult mai profitabila in 2008', a subliniat Ruttenstorfer, indicand ca tinta pentru 2008 este atingerea unei rate medii de rentabilitate a capitalului (ROACE) de 13%.
In 2003, Petrom a raportat o pierdere de 8 mil. euro la o cifra de afaceri de 2 mld. euro, conform standardelor internationale de contabilitate. Comparativ, OMV avea in acelasi an un profit net de 393 mil. euro la vanzari de 7,6 mld. euro.
Petrom nu a comunicat inca rezultatele pe 2004, care sunt inca in curs de audit. Ruttenstorfer a spus ca din acest motiv, ramane de vazut daca vor fi acordate sau nu dividende actionarilor, in conditiile in care Petrom informa Bursa de Valori luna trecuta ca nu vor fi distribuite dividende din exercitiul financiar 2004.
OMV a achizitionat de la statul roman 51% din actiunile celei mai mari companii romanesti in vara anului trecut pentru circa 1,5 mld. euro. Austriecii au virat in conturile statului 669 mil. euro pentru cumpararea directa a unei treimi din actiunile Petrom, participand simultan la o majorare de capital cu inca 830 mil. euro in vederea preluarii pachetului majoritar.
Aportul de capital al OMV in companie este destinat programelor de investitii ce vor fi derulate la Petrom, fiind prevazute sume de circa 400 mil. euro pe an. Peste 80 de experti au fost angajati de OMV pentru derularea procesului de restructurare al Petrom si integrare in structurile grupului austriac. Numarul acestora se va dubla in perioada urmatoare, spune seful OMV.
Din echipa de experti fac parte angajati ai Petrom si ai OMV, consultanti de la firmele Capgemini, Ernst & Young si S & T Romania.
Obiectivele OMV pentru Petrom vizeaza consolidarea pozitiei de lider regional in productia de titei si gaze, extinderea operatiunilor de downstream (rafinare si distributie) pe pietele invecinate din sudul Balcanilor si promovarea diviziei de gaze ca a treia activitate de baza in cadrul companiei.
Din programul de investitii de 200 mil. euro pe an in sectorul de explorare si productie (upstream), jumatate din fonduri vor fi alocate pentru descoperirea de noi zacaminte, astfel incat pana in 2008 Petrom sa ajunga la o rata de inlocuire a rezervelor de 80%. In lume, companii precum Shell, BP sau ExxonMobil au rate apropiate de 100% de inlocuire a rezervelor. Focusul OMV pe 'impingerea' Petrom catre zona Marii Caspice indica intentia clara de a dezvolta puternic acest segment de activitati al companiei romanesti, activul care a atras interesul atator companii puternice in procesul de privatizare.
Petrom va actiona pentru stabilizarea productiei la 200.000 - 220.000 barili echivalent petrol pe zi, precum si pentru descoperirea de noi resurse, respectiv cautarea unor oportunitati de extindere in regiunea Marii Caspice.
Petrom va acorda o atentie sporita diviziei de gaze naturale, intentionand sa construiasca si facilitati de stocare, astfel incat afacerea cu gaze naturale sa devina una din activitatile cheie ale companiei, potrivit lui Ruttenstorfer, care ocupa si pozitia de presedinte al consiliului de administratie al Petrom.
'Gazele sunt energia viitorului', a spus Ruttenstorfer, care a aratat ca Petrom isi va dezvolta si alte activitati pe piata gazelor. Petrom va construi un nou depozit de gaze naturale, a carui locatie sau valoare de investitie nu a fost precizata.
Petrom produce circa 6 mld. metri cubi de gaze si circa 6 mil. tone de titei.
Pentru sectorul de rafinare si marketing, seful OMV a anuntat ca exista intentii pentru pastrarea in portofoliu a ambelor rafinarii.
'Nu intentionam sa renuntam la Arpechim Pitesti, ci sa investim pentru a aduce cele doua rafinarii la standardele europene in domeniu. Activitatea combinatului chimic Doljchim Craiova este in analiza noastra, noi urmarind cu atentie evolutia pretului la gaze', a spus Ruttenstorfer.
Petrom va investi in modernizarea rafinariilor si in cresterea exporturilor de produse catre Turcia, Bulgaria si alte piete. Din cele peste 600 de unitati detinute in prezent de Petrom, circa 300 au potential de a fi situate in clasa premium.
La Bursa, titlurile Petrom se tranzactionau la 3.600 lei pe actiune, ceea ce inseamna o capitalizare bursiera de 5,5 mld. euro. Actiunile Petrom au atins in februarie un varf istoric la 5.250 lei pe actiune, cand valoarea bursiera a trecut de 8 mld. euro, depasind chiar valoarea bursiera a proprietarului sau austriac.
Ruttenstorfer a anuntat, de asemenea, incheierea tranzactiei de vanzare a pachetului de actiuni detinut de OMV la grupul Rompetrol, fara sa faca publica valoarea afacerii. La finele anului trecut, David Davies, directorul financiar al OMV, declara ca valoarea tranzactiei se situeaza sub 50 mil. euro, ceea ce indica faptul ca Patriciu a rascumparat ieftin actiunile, daca luam in calcul valoarea bursiera actuala a Petromidia, principalul activ al grupului Rompetrol. Actiunile Petromidia se tranzactionau la 985 lei pe actiune, ceea ce inseamna o capitalizare de peste 570 mil. euro.
OMV a iesit din afacerea cu Rompetrol
Grupul Rompetrol a finalizat procedurile de rascumparare a 25,1 % din actiunile sale detinute de OMV, tranzactia fiind incheiata pe 5 aprilie pentru o suma care nu a fost facuta publica de catre parti. Actiunile au fost rascumparate de catre Rompetrol Holding - Elvetia, controlata de catre Dinu Patriciu si Philip Stephenson, adica presedintele si vicepresedintele grupului Rompetrol. 'Asa cum am agreat contractual, o data cu finalizarea procesului de privatizare si preluarea Petrom de catre OMV, Rompetrol avea dreptul de a rascumpara actiunile sale. Noi ne-am exercitat acest drept inainte de termen', a spus Dinu Patriciu. Suma se situeaza sub 50 mil. euro, fiind apropiata de valoarea platita de austrieci in toamna lui 2002 cand au achizitionat pachetul respectiv, conform unor surse apropiate tranzactiei. OMV a fost nevoit sa-si vanda participatia detinuta la Rompetrol pentru ca achizitia Petrom sa fie aprobata de Consiliul Concurentei, fara a crea o pozitie de monopol pe piata petroliera romaneasca.
Sursa: Ziarul Financiar, 07 martie 2005'
Pagina