11.03.2005
-
Dobanzile, in pierdere de viteza
Banii nostri
___
Dupa ultimul val de ajustari (mijlocul lunii februarie), principalele banci din sistem au mai taiat inca o data din dobanzile la lei.
BCR, BRD, Raiffeisen Bank platesc acum intre 12 si 14%/an, in functie de scadenta. E o mutare ce confirma strategia BNR de a forta mana bancilor reducand gradual dobanda de interventie (nivelul actual este de 15,75%).
Este de asteptat ca aceasta evolutie descendenta sa continue, o data cu liberalizarea contului de capital, in incercarea de a reduce apetitul fondurilor speculative straine pentru piata monetara autohtona.
Din pacate, in acest mod se reduce si randamentul real al economiilor pastrate in lei. La o inflatie anuala care in ianuarie a fost de 8,9%, depozitele in lei asigura mai degraba convervarea valorii economiilor decat un anumit profit.
Sa amintim ca este vorba de o inflatie calculata respectand ponderea produselor si serviciilor in cosul de consum din urma cu doi anni si este vorba totusi de o medie pe tara.
Cu alte cuvinte, orasenii care au si cei mai multi bani in banci suporta practic o inflatie sensibil mai mare (in gospodarile din mediul rural cheltuielile cu utilitatile sunt derizorii, iar autoconsumul se practica pe scara larga). Daca ne raportam la bancile axate pe servicii destinate clientilor mari ('corporate'), dobanzile sunt chiar mai reduse, descurajand practic economisirea.
Astfel, la HVB primesti 8% pe an indiferent de scadenta, la ABN-AMRO - intre 7,5 si 8%, iar la ING - de la 9% (la o luna) la 7% (12 luni), semn ca se anticipeaza noi reduceri ale randamentelor.
Titlurile de stat, plasament desuet?
Licitatiile cu titluri de stat au devenit din ce in ce mai rare, MF respingand mare parte din ofertele bancilor.
De exemplu, ultima licitatie cu TS cu maturitatea de un an a avut loc in august 2004, la fel pentru scadentele la 91 si 182 de zile.
Este relevant randamentul obtinut pentru obligatiunile de stat cu scadenta la 2,3 si 5 ani unde au avut loc licitatii mult mai recent (februarie 2004) si unde dobanda platita a coborat in premiera sub 10% (7,9-8,9%).
Cele mai afectate de aceasta schimbare de atitudine sunt fondurile mutuale cu profil monetar, care isi vad amenintate activele nete si portofoliul de iinvestitori.
Cum din randamentul obtinut de acestea trebuie scazut comisionul de administrare (in general de 0,2-0,4% din activul net lunar), investitorii au nevoie de lupa pentru a-si privi castigul si pot fi tentati sa caute alte plasamente mai profitabile.
Sa nu uitam ca dobanzile vor fi impozitate de la 1 aprilie cu 10%, ceea ce poate face real negativ randamentul plasamentelor monetare cu scadente scurte.
Bursa, avantaj la primire
Paradoxal, investitorii in actiuni sunt avantajati din punct de vedere fiscal fata de cei care fac plasamente monentare. Si asta pentru ca pot scapa cu numai 1% impozit daca isi mentin investitia cel putin un an.
Ce-i drept, e un avantaj care poate fi usor anulat de intr-o zi de corectii negative.
Sursa: Banii Nostri, 11 martie 2005.'
10.03.2005
-
Romania pune umarul la cresterea pietei farmaceutice mondiale
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata farmaceutica mondiala a crescut cu 7% in 2004, la 550 de miliarde de dolari (aprox. 450 mld. euro), cea mai mare contributie la expansiune aducand-o China si pietele emergente, inclusiv Romania. Piata farmaceutica chineza a inregistrat cea mai semnificativa crestere, de 28%, ajungand la 9,5 miliarde de dolari, arata un studiu al companiei de cercetare IMS Health. Pietele din Europa, situate in exteriorul Uniunii Europene, au crescut in medie cu 12,4%, valoarea vanzarilor de medicamente din aceste zone ridicandu-se la 9 miliarde de dolari, mai spune IMS Health. Piata romaneasca a ajuns la o valoare apropiata de un miliard de dolari, consemnand o crestere de aproximativ 25% fata de 2003, aproape dublu fata de media regionala. 'Cresterea economica din tarile aflate in curs de dezvoltare a avut o contributie majora la accesul mai bun al populatiei la medicamente', a declarat Murray Aitken, vicepresedinte al IMS Health, citat de Associated Press. O evolutie mai putin buna a inregistrat-o piata din Japonia, care a crescut cu 1,5%, la 58 de miliarde de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 martie 2005.
' -
Electrica Oltenia si Moldova se vind pe 15 martie
Evenimentul Zilei
___
In a doua jumatate a acestei luni, mai precis pe 15 martie, Ministerul Economiei va semna contractul de privatizare a Electrica Oltenia si Moldova, a anuntat ieri ministrul economiei, Codrut Seres, care a prezentat in sedinta de guvern strategia de accelerare a privatizarii'. Nu stim exact care va fi pretul acestei privatizari, vom sti dupa ce semnam contractul.
Oricum, nu vor mai exista facilitati in privatizarile pe care le vom semna de-acum in colo, cum au fost in cazul Petrom (n.r. - prin contract, cumparatorului Petrom i s-a inghetat nivelul redeventelor pentru explorarea resurselor pe zece ani', a spus Seres care a precizat ca nici anul acesta, nici in anii urmatori nu intentioneaza sa scoata la privatizare societatile Nuclearelectrica, Transelectrica si Transgaz.
'Acestea din urma vor face probabil obiectul listarii pe piata de capital, dar cu pachete mici', a spus ministrul economiei. Seres a explicat ca doreste listarea pe bursa a acestora pentru a-i obisnui cu un management viabil pe piata.
Sursa: Evenimentul Zilei, 10 martie 2005.' -
Noi emisiuni de obligatiuni vor fi lansate pe piata
Capital
___
Dupa o pauza de cateva luni, timp in care administratia locala a intrat in paine dupa alegerile din iunie 2004, pe piata vom avea din nou emisiuni de obligatiuni municipale. In cateva saptamani, pe piata romaneasca vor fi lansate doua noi emisiuni de obligatiuni municipale: Medgidia, pentru prima data, si Bistrita, oras aflat la a doua emisiune.
Obligatiuni de valoare mai mare sunt doar in stadiul de intentii ale unor municipalitati din Transilvania. Desi valoarea este mica - 21 miliarde de lei emisiunea Medgidia si 31 de miliarde Bistrita - acestea suplinesc „seceta' de pe piata obligatiunilor.
Viorel Udma, presedintele VMB Partners, societate de consultanta financiara pentru emitentii de obligatiuni, considera ca nu s-au mai lansat noi emisiuni de obligatiuni municipale in ultima jumatate de an din cauza alegerilor locale care au avut loc in luna iunie 2004 si care au modificat structurile administratiei locale.
Dumitru Voinescu, primarul orasului Medgidia, ne-a declarat ca banii pe care ii va obtine din vanzarea obligatiunilor vor fi folositi pentru inlocuirea tamplariilor din scoli. „Pentru ca sunt vechi, se pierde multa energie, ceea ce creste costurile municipalitatii', a precizat Voinescu.
Primarul Medgidiei a mai adaugat ca aceasta emisiune este prima dintr-o serie - numarul si valoarea emisiunilor va depinde numai de gradul de indatorare al municipalitatii - insa se va orienta si spre credite bancare. Desi majoritatea emisiunilor de obligatiuni municipale sunt listate, lichiditatea acestora este inca foarte mica.
Sorina Constantin, analist financiar la Certinvest, societate care administreaza patru fonduri deschise de investitii, dintre care unul ce investeste preponderent in obligatiuni - Orizont -, ne-a declarat ca cei care au subscris la aceste emisiuni de obligatiuni le pastreaza in portofoliu pentru ca aduc randamente superioare dobanzilor bancare.
„Dorim sa achizitionam obligatiuni de pe piata secundara, insa, chiar daca ne afisam in piata cu cerere, gasim foarte rar contrapartida', a precizat Sorina Constantin.
Bucurestiul iese numai pe pietele externe
Desi s-a vehiculat ideea ca emisiunea de obligatiuni Bucuresti va fi lansata si pe piata romaneasca, se pare ca edilii bucuresteni vor lansa emisiunea numai pe pietele externe.
Cristina Parvulescu, directorul executiv al Directiei de management al creditelor externe din Primaria Capitalei, ne-a declarat ca, pe pietele externe, Bucurestiul are conditii mai bune de creditare, primind din partea agentiei de rating Standards&Poor’s calificativul BB stabil, cu reactualizare in luna aprilie.
Lansarea obligatiunilor este intarziata de rezolvarea unei probleme legale, spune directorul din Primaria Capitalei: „Dorim sa facem rambursarea principalului la scadenta, adica peste sapte ani, si din aceasta cauza, gradul de indatorare al Primariei va depasi limita maxima admisa pentru doua saptamani.
La calcularea gradului de indatorare al Primariei Generale, se iau in calcul garantiile date pentru finantarile primariilor de sectoare, insa nu si veniturile acestora. De aceea, intentionam sa cerem Guvernului ca, printr-o ordonanta de urgenta, sa permita depasirea, in 2012, a limitei maxime a gradului de indatorare'.
Sursa: Capital, 10 martie 2005.' -
Piata de capital a atras atentia parlamentarilor
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
De unde niciunul dintre parlamentari nu s-a interesat pina in prezent in mod deosebit de piata de capital, in acest moment exista doua comisii, una in Senat si alta in Camera Deputatilor, care si-au orientat atentia catre acest segment, in perioada anilor 1996 - 2000 a existat o subcomisie pentru piata de capital al carei presedinte a fost Varujan Vosganian. Domnia sa, in prezent presedinte al Comisiei Buget Finante si Banci din Senat, are un interes aparte in dezvoltarea pietei de capital avind aceleasi obiective cu cele ale doamnei Gratiela lordache, presedinte al subcomisiei pentru piata de capital infiintata saptamina trecuta in cadrul Camerei Deputatilor.
Interesul ambelor comisii este sa dezvolte piata de capital din tara nostra si se concretizeaza in anumite obiective prioritare. Acestea sint atit atragerea de noi emitenti si investitori cu precadere persoane fizice, cit si diversificarea instrumentelor financiare, ne-a declarat doamna lordache. Domnia sa afirma: „Vom fi o subcomisie parlamentara a carei activitate se va desfasura sub semnul transparentei maxime si al colaborarii cu toti cei ce isi desfasoara activitatea in piata de capital”.
Varujan Vosganian mentioneaza ca „exista proiecte comune ale celor doua camere printre care demutualizarea Bursei, respectiv transformarea acesteia in societate comerciala pe actiuni potrivit Legii pietei de capital si programul privind dezvoltarea pietei de capital care va fi inaintat in cursul acestei saptamini Guvernului pentru asumare”. Potrivit afirmatiilor doamnei Gratiela lordache, „subcomisia isi propune o cooperare activa cu toate institutiile pietei de capital (BVB, CNVM, Rasdaq), dar si cu reprezentantii investitorilor si ai emitentilor”.
La rindul sau, Varujan Vosganian ne face cunoscut ca in cadrul comisiei prezidate de domnia sa au existat intilniri cu reprezentantii pietei de capital. Reactiile autoritatilor pietei cu privire la subcomisia nou infiintata nu au aparut pina in prezent, a constatat Gratiela lordache. Domnia sa opineaza ca „aceasta hotarire de infiintare a unei noi subcomisii este o garantie a faptului ca problemele pietei de capital vor fi mai bine cunoscute de catre legislativ si in consecinta mai bine solutionate”.
Sursa: Bursa, 10 martie 2005.
09.03.2005
-
Grupul Sinteza, 20% in plus in bugetul din acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE STZ
___
Grupul Sinteza, ce cuprinde societatile Sinteza si Chimprod din Oradea, cu activitati in industria chimica, estimeaza o crestere de aproximativ 20% a afacerilor sale in 2005, vanzarile grupului urmand sa ajunga la aproximativ 7 milioane de euro.
'O data cu renuntarea la fabricatia si comercializarea unor produse greu sustenabile, in anul 2004 am cautat diversificarea gamei de produse si servicii, diversificare de la care asteptam o crestere a cifrei de afaceri cu 20% pentru anul 2005', a afirmat Sorin Pasula, directorul general al Sinteza.
Cifra de afaceri a grupului a fost de aproximativ 5,7 mil. euro (230 mld. lei) in 2004, apropiindu-se de nivelul previzionat la inceputul anului trecut, a mai precizat Pasula. Compania Sinteza, parte a grupului specializata in productia de pesticide, a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ 10% fata de 2003, conform directorului companiei. In 2003, Sinteza a avut vanzari de aproximativ 3 mil. euro, conform Ministerului de Finante.
'Cresterea este datorata in primul rand consolidarii pozitiei noastre pe piata anumitor grupe de produse si servicii din portofoliul nostru si, de asemenea, abordarii regionale a distributiei directe pentru diferitele grupe de produse', a mai apreciat reprezentantul companiei.
Sinteza produce pesticide, alaturi de mai multe marci de lacuri si vopsele, produse farmaceutice, ambalaje metalice si din hartie, dar si sisteme complete de vopsire. In proportie de 65-70%, clientii Sinteza provind de pe piata interna. Sinteza este controlata de Asociatia Salariatilor, care detine un pachet de 51,65% din actiuni, restul titlurilor fiind detinute de actionari, persoane fizice si juridice, cu ponderi de sub 5 procente.
Actiunile Sinteza sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Ultima tranzactie cu actiunile societatii s-a efectuat la pretul de 4.060 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 martie 2005.
' -
Romania - prezentata in premiera la Bursa londoneza
Prime Transaction
___
Bursa din Londra (London Stock Exchange), una dintre cele mai respectate institutii din lume, impreuna cu Ambasada Romaniei in Marea Britanie au organizat, in premiera, luni, 7 martie 2005 la Londra, o conferinta internationala dedicata tarii noastre - „Romanian Bussiness Forum” - eveniment consacrat politicii financiare a Romaniei in contextul integrarii in Uniunea Europeana.
Reuniunea a fost organizata cu sprijinul Bancii Anglo-Romane, banca britanica avand capital 100% romanesc si banca de consultanta si achizitii CA-IB, componenta a bancii austriece Creditanstalt.
Oficiali din mediul public si privat romanesc si britanic, bancheri si experti in domeniul financiar din cele doua tari au analizat impactul evolutiilor recente si de perspectiva ale mediului finanicar-bancar romanesc, asupra mediului investitional si al comunitatii de afaceri britanice.
Dezbaterile s-au focalizat asupra unor subiecte „la zi” foarte importante precum: impactul cotei de unice de impozitare asupra investitiilor straine, evolutiile pietei de capital din perspectiva Bancii Nationale a Romaniei, privatizarea sectorului bancar romanesc, oportunitatile si climatul de afaceri din Romania.
Evenimentul organizat la sediul prestigioasei Burse londoneze i-a avut printre vorbitori pe: Secretarul de Stat in Ministerul Roman al Finantelor, dl. Dragos Neacsu, Vice-Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, dl. Cristian Popa, Presedintele Bancii Comerciale Romane, dl. Nicolae Danila, Presedintele Bancii Anglo-Romane, dl. Thomas J. Butler, analistul pentru Romania de la Economist Intelligence Unit, d-na Joan Hoey, reprezentantul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, dl. Daniel Borrego, coordonatorul pentru strategii de la CA-IB, dl.
Roger Monson, si nu in ultimul rand, reprezentantii gazdelor acestei manifestari, directorul pentru dezvoltare internationala, d-na Tracey Pierce si responsabilul pentru zona Europa Centrala si de Est si CSI, dl. Jon Edwards.
Printre participantii la seminar, care au apreciat evolutia si oportunitatile Romaniei, am regasit nume importante din sfera analizei si prognozei economice, precum: Standard & Poor’s, Bloomberg, DowJones NewsWire, Reuters, JP Morgan, Credit Suisse First Boston, Merrill Lynch, Deutsche Bank, BERD, Goldman Sachs, Mizuho Corporate Bank Ltd., London School of Economics, London Business School, ING Investment Bank, si multi altii.
In dimineata zilei de 7 martie, Secretarul de Stat, Dragos Neacsu a avut si o serie de intrevederi la sediul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, printre care, cu Directorul pentru Operatiuni Olivier Descamps si cu alti experti bancari, responsabili pe linia proiectelor BERD in Romania.
Oficialii romani, inaintea seminarului de ieri de la London Stock Exchange au oferit interviuri la reprezentantii REUTERS, Bloomberg, BBC-sectia romana, Radio Romania Actualitati si canalului d eteleviziune CBS.
Financial Times in editia sa de ieri, 7 martie 2005, la rubrica de „business” a inserat o stire cu privire la importantul eveniment romanesc de la Bursa din Londra.
Acestea sunt doar cateva exemple ale interesului crescand al comunitatii de afaceri din Marea Britanie fata de oportunitatile si climatul de afaceri din Romania, fata de evolutiile de pe piata de capital si privatizarea sectorului bancar din Romania.
In acelasi ton, la data de 5 aprilie 2005, Grupul Financial Times in parteneriat cu Grupul BCR va organiza in aceeasi locatie, London Stock Exchange, un alt seminar cu tema „Banking on Romania”.
Sursa: RevistaPresei.ro, 9 martie 2005. -
Privatizarea Petrom contine o clauza non grata
Evenimentul Zilei SNP
___
Contractele de privatizare pe care le va semna in viitor Ministerul Economiei si Comertului vor exclude clauze 'non grata', cum este cea acceptata la privatizarea companiei Petrom, a anuntat ieri Codrut Seres, ministrul de resort.
'In contractul de privatizare a Petrom se regaseste o clauza care n-ar fi trebuit introdusa, cea de pastrare a nivelului redeventelor pe o perioada de zece ani', a spus Seres. El a aratat ca aceasta nu mai poate fi modificata deoarece este parte a contractului care a fost votat de parlament.
Redeventele sint taxe percepute de stat titularilor de acorduri petroliere in baza carora exploateaza titei. Potrivit Legii petrolului, cota achitata pentru exploatarea zacamintelor de titei este situata intre 3,5% si 13,5% din venituri. Redeventa este mai ridicata in cazul unei productii mai mari de titei dintr-un zacamint, informeaza Mediafax.
In cazul zacamintelor de gaze naturale, nivelul maxim al redeventei a fost limitat la 13% din venituri, iar cota minima este de 3,5%.
Compania petroliera a fost preluata la mijlocul anului trecut de grupul austriac OMV, valoarea tranzactiei ridicindu-se la aproape 1,5 miliarde euro, din care a statul a incasat 669 de milioane euro.
Sursa: Evenimentul Zilei, 9 martie 2005.'
08.03.2005
-
Azomures aduce 3,4 milioane de euro la Chimpex Constanta
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures va investi 125 miliarde de lei (3,4 milioane de euro) in cadrul unei operatiuni de majorare a capitalului social al companiei Chimpex Constanta, unul din principalii operatori portuari din zona Portului Constanta. Azomures este actionarul majoritar al Chimpex, cu 74,3%.
Banii pe care urmeaza sa ii aduca Azomures reprezinta obligatia investitionala pe care compania si-a asumat-o cand a preluat Chimpex. In conditiile in care majorarea se va face prin acordarea dreptului de preferinta, capitalul social al Chimpex ar urma sa fie majorat cu cel mult 168 miliarde de lei (4,6 milioane de euro), actionarilor minoritari urmand sa le fie acordat dreptul de a subscrie direct proportional cu participatia detinuta.
'Actionarul majoritar al Chimpex reprezentat de societatea Azomures intentioneaza realizarea acestei majorari pe de o parte in vederea respectarii obligatiei investitionale pe care si-a asumat-o prin contractul de preluare a Chimpex, iar pe de alta parte pentru a putea fi asigurate fondurile necesare modernizarii companiei', a comentat Mihai Zaharia, directorul general executiv al Chimpex. Azomures a preluat Chimpex anul trecut, producatorul de ingrasaminte chimice fiind si cel mai important partener comercial al Chimpex, cu o pondere in cifra de afaceri a operatorului portuar de aproximativ 25%.
Majorarea de capital se va face prin aport in numerar, actionarii Chimpex inregistrati in registrul actionarilor la data de 18 martie putand subscrie la un pret de 25.000 lei/actiune, egal cu valoarea nominala a titlurilor si in acelasi timp sub pretul la care actiunile Chimpex se tranzactioneaza pe RASDAQ. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 36.500 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 2,7 milioane de euro. Pentru aprobarea acestei majorari, conducerea Chimpex a convocat o Adunare Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA) pentru 24 martie.
Investitiile pe care Chimpex intentioneaza sa le realizeze cu banii obtinuti din majorarea de capital sunt indreptate in directia modernizarii utilajelor cu scopul principal de crestere a capacitatii de operare. Anul trecut, prin terminalul Chimpex au trecut aproximativ 2,3 milioane de tone, cu 15% mai mult decat in 2003. Lucrarile aferente acestui program de investitii vor incepe cel mai devreme in trimestrul al doilea al anului, potrivit conducerii Chimpex, si sunt programate sa se finalizeze pana la sfarsitul anului.
'Vrem ca o data cu definitivarea acestor investitii, cantitatea de produse care va trece pe la noi sa poata creste in 2006 pana la 4 milioane de tone, iar in urmatorii ani sa se tripleze comparativ cu situatia din 2004', a precizat Zaharia.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 martie 2005.
' -
Dobinzile in 2005: intre 7 si 12%
Cotidianul
___
Politica BNR de influentare a pietei bancare da roadele scontate. Dobinzile la depozite, bonificate de societatile bancare, scad mai rapid decit cele pentru credite. BNR descurajeaza imprumuturile in valuta. In ambele cazuri dobinzile ramin insa peste inflatia prognozata pentru anul 2005, de 7%.
Dobinda este pretul banilor. Fie ca este vorba de valuta, fie ca sint lei, costul imprumutului sau banii primiti pentru sumele puse la pastrare in banci se supun acelorasi reguli ale cererii si ofertei. Banca Nationala a Romaniei are la indemina pirghiile necesare pentru a influenta cererea si oferta de bani.
Ea poate, spre exemplu, sa determine bancile sa scumpeasca creditul in valuta, sa ieftineasca imprumuturile in lei sau sa scada dobinzile la depozite. Lucruri care, in ultima vreme, ii si reusesc.
Marfa multa, presiune pe pretul banilor
Daca in 2005 o piata din Romania nu duce lipsa de marfa, atunci acea piata este cea financiara. Ca este vorba de piata valutara, de bursa sau de piata bancara, marfa este din belsug. Si lei, dar mai ales valuta. Cresterea economiei in ritmuri foarte inalte a adus dupa sine si bani multi. Atunci cind guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca vom avea capitaluri abundente si ieftine stia pe ce se bazeaza. Apropierea Romaniei de momentul aderarii la Uniunea Europeana conduce, in mod natural, la cresterea interesului investitorilor straini pentru afaceri pe piata romaneasca. Investitiile directe, cele de portofoliu si privatizarile care au mai ramas de realizat transforma piata intr-un veritabil aspirator de bani. La acestea se adauga alte sume in euro, cu multe zerouri care intra in Romania prin programe de sprijin la preaderare din fonduri europene. Intrarile de capital sint suplimentate consistent de romanii care muncesc in strainatate si trimit banii acasa. Ultima estimare privind sumele care vor intra in Romania numai in 2005 se ridica la circa 15 miliarde euro. Este normal ca pretul banilor sa scada.
Angajamentul Romaniei fata de Uniunea Europeana de a permite accesul strainilor la depozitele in lei in primul semestru al acestui an, angajament pe care BNR tine mortis sa-l indeplineasca, impune o scadere de dobinzi care sa descurajeze speculatiile. Pina la inceputul acestui an, semnalele BNR de scadere a dobinzilor au avut un ecou foarte slab in rindul bancilor comerciale romanesti.
Acestea nu s-au grabit deloc sa se conformeze directiei sugerate de banca centrala. Si nici celei aratate de statistica oficiala care arata ca inflatia este in continua scadere.
Lucrurile se schimba insa rapid. Piata geme de lei, atit ca urmare a relaxarii fiscale intervenite incepind cu 1 ianuarie, cit si a deciziei BNR de a lasa bani mai multi in circulatie. Bani multi pe care bancile ii plaseaza din ce in ce mai greu, daca nu lasa la pret. Lucru care s-a intimplat in februarie.
Scadere pronuntata la depozite
Daca dobinzile la credite au scazut cu unu-doua puncte procentuale, la depozite tendinta este mult mai clara. In februarie, banii obtinuti de deponenti pentru depozitele constituite la termen in bancile romanesti aduc, in medie, o dobinda cu circa 5 puncte procentuale mai coborita. Dobinzile pentru depozitele in lei la termen de o luna variaza de la un minim de 8%, la HVB Bank Romania pina la un maxim de 13,75%, la Banca Romaneasca. BCR si BRD ofera 12%, respectiv 12,5%, Raiffeisen 12%, CEC 13%, Banca Tiriac 11%. Pentru depozitele in lei constituite la termen de 12 luni, dobinda variaza intre un maxim de 15% oferit de Bancpost, pina la un minim de 7% la ING Bank.
Creditele in valuta se scumpesc
Avansul creditului in valuta, care este in continuare mai ieftin decit cel exprimat in lei, a ingrijorat Banca Nationala a Romaniei. Specialistii de la banca centrala considera ca periculos ritmul de crestere a imprumuturilor contractate in euro atit pentru clienti, cit si pentru bancile care acorda astfel de credite. Astfel, in conditiile in care este de asteptat o variabilitate mare a cursului de schimb, imprumuturile in valuta ii pot aduce pe cei imprumutati in situatia dificila de a nu-si putea plati ratele si dobinda aferenta. O alta preocupare a BNR, legata de creditele in valuta, este ca acestea sint o sursa de alimentare a deficitului in crestere, cu alte cuvinte atit populatia, cit si firmele angajeaza astfel de imprumuturi pentru a achizitiona cu precadere marfuri din import. Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor populatiei, dar si a profitului firmelor, conduce la un surplus de bani pe piata care, cel mai probabil, va lua drumul consumului. Daca acesti bani in plus nu-si vor gasi corespondent in marfurile si servicile autohtone, este previzibil ca cererea sa fie satisfacuta de importuri in crestere, favorizate de intarirea leului in raport cu euro si dolarul. Pentru a domoli creditarea in valuta, BNR a decis recent ca bancile comerciale trebuie sa pastreze ca rezerve minime obligatorii un cuantum de 30%, inclusiv din resursele in valuta atrase, cu maturitate mai mare de 2 ani. Cu alte cuvinte, noile reguli dictate de BNR vor lasa mai putina valuta la dispozitia bancilor comerciale. Consecinta logica a acestei politici va fi o majorare a dobinzilor solicitate de banci clientilor care opteaza pentru imprumuturi in euro sau dolari.
Dobinda de referinta coboara in ton cu piata bancara
Banca Nationala a anuntat recent ca dobinda de referinta pentru luna martie este de 10,75%, cu 5 procente mai putin decit in februarie. Dobinda de referinta reprezinta media dobinzilor practicate in tranzactiile de pe piata monetara si este utilizata de autoritatile fiscale si administrative. Diminuarea cu 5% a dobinzii de referinta certifica reducerile de dobinzi care au avut loc in luna februarie si care s-au produs atit la creditele in lei, care au ajuns la o medie de 20% pe an, cit si la ajustarea dobinzilor platite la depozite, a caror valoare este acum in jur de 12%. In aceeasi ordine de idei, tendinta de scadere a dobinzilor la lei este confirmata de rezultatele ultimelor licitatii de titluri de stat. Astfel, pe termen de 5 ani, dobinda a scazut la 6,5 % pe an, iar pentru titlurile de stat cu scadenta la 2 ani, dobinda obtinuta este de 7,5% pe an.
Sursa: Cotidianul, 8 martie 2005.
Pagina