26.10.2004
-
Banca Carpatica crediteaza taximetristii pentru achizitia de aparate de marcat
Gardianul BCC
___
Carpatica acorda credite taximetristilor sau societatilor comerciale de taximetrie pentru achizitia de aparate de marcat electronice fiscale, in cadrul programului de promovare a IMM-urilor derulat de banca din fonduri KfW. Suma maxima care poate fi imprumutata este de 300 euro, iar dobanda pentru un astfel de credit este de 16% pana la sfarsitul anului. Programul se deruleaza in 17 unitati ale bancii din orasele Alba Iulia, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Reghin, Sibiu, Targu Mures si Timisoara.
Carpatica deruleaza impreuna cu Horus Banque et Finance, Firma de Consultanta a Fondului Romano-German (FRG) o linie de finantare externa in valoare de 8 milioane euro pusa la dispozitia Bancii de Kreditanstalt f?r Wiederaufbau (KfW). Aceasta linie de finantare urmareste sprijinirea IMM-urilor, asociatiilor familiale, persoanelor fizice autorizate, liber-profesionistilor. BCC a raportat, in primele noua luni, un profit brut de 141 miliarde lei, cu 53% mai mult fata de nivelul atins in septembrie 2003, in timp ce profitul net a fost de 109,4 miliarde lei. Banca are un capital social de 915,6 miliarde lei.
Sursa: Gardianul, 26 octombrie 2004.
25.10.2004
-
Petrolsub merge din rau in mai rau
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Rafinaria Petrolsub Suplacu de Barcau a mers pe pierdere si in cel de-al treilea trimestru al anului. De la inceputul acestui an, Petrosub a inregistrat o pierdere de 32,9 miliarde de lei (peste 809.000 euro). In primul semestru, compania a raportat o pierdere de 8,6 miliarde de lei.
In primele noua luni ale anului trecut, Petrolsub a obtinut un profit de 16,5 miliarde de lei (aproximativ 449.000 euro). Petrolsub a realizat de la inceputul anului o cifra de afaceri de 1.155,9 miliarde de lei (28,3 milioane de euro), cu 40% mai redusa in lei comparativ cu vanzarile aferente primelor trei trimestre ale anului precedent.
Rafinaria produce combustibil lichid usor, motorina, bitum pentru drumuri si hidroizolatii, emulsie din bitum si pacura pentru asfalt. Cel mai importanti actionari ai companiei sunt Eurohouse 2000 SRL Bucuresti, Fertinvest Ltd, cu sediul in Insulele Virgine si Euro Trading Chemicals Bucuresti. Eurohouse 2000 si Fertinvest controleaza 43,6% din actiunile Petrolsub, in timp ce Euro Trading Chemicals detine o participatie de 7,5% in cadrul rafinariei, conform ultimei raportari.
Actiunile Petrolsub sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la un pret de 7.300 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 3,3 milioane de euro. Titlurile Petrolsub se tranzactioneaza sub valoarea nominala a actiunilor, care este de 24.000 lei/actiune.
Sursa: Ziarul financiar, 25 octombrie 2004.
-
Fabrici de vanzare la AVAS
Evenimentul Zilei
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) scoate la vinzare pachetele de actiuni detinute de stat la Hidromecanica si Sere Brasov, Ciprom Ploiesti, Administrare Cazare Cantine Bucuresti si Textila Ardeleana Satu-Mare.
Reluarea privatizarii Hidromecanica va avea loc astazi, cind pachetul de actiuni detinut de stat (50,9%) va fi lansat la vinzare prin negociere pe baza de oferte. Acestea vor putea fi depuse pina pe 8 noiembrie. Statul a mai incercat o data anul acesta sa vinda producatorul de motoare si turbine, insa ofertele primite nu au indeplinit cerintele institutiei.
Producatorul de legume si ciuperci Sere Brasov este in administrare speciala, perioada in care sint suspendate procedurile de lichidare judiciara. AVAS asteapta oferte pentru pachetul de actiuni, reprezentind 91% din capitalul social, pina pe 11 noiembrie.
Institutia cauta investitori si pentru ultima mare societate de constructii din portofoliu, Ciprom Ploiesti.
Potentialii cumparatori vor putea sa prezinte documentele solicitate de AVAS pina pe 24 noiembrie. Pentru a putea participa la privatizarea firmei Administrare Cazare Cantine Bucuresti, potentialii investitori trebuie sa convinga AVAS ca pot investi cel putin doua milioane de euro in companie.
Cele patru societati vor fi privatizate prin negocieri pe baza de oferte finale. AVAS vinde prin licitatie cu strigare este Textila Ardeleana Satu-Mare, unde pachetul statului este 39,7%. Documentele de participare la licitatie vor putea fi depuse pina pe 8 noiembrie, iar licitatia va avea loc pe 9 noiembrie, la sediul AVAS.
Sursa: Evenimentul zilei, 25 octombrie 2004. -
Companiile britanice, in cautare de oportunitati de afaceri in tara noastra
Curierul National
___
O delegatie comerciala britanica formata din douasprezece companii membre ale Camerei de Comert si Industrie din Mid Yorkshire (MYCCI) viziteaza Romania zilele acestea, intr-o misiune de cautare de oportunitati de afaceri, se arata intr-un comunicat remis de Ambasada Britanica la Bucuresti. Delegatia este formata din reprezentantii principalelor companii din sectorul de productie si acopera o gama larga de industrii precum cea textila, instrumente stiintifice si medicale, produse chimice, echipamente mecanice si electrice pentru industria de constructii si industria tipografica. Misiunea va vizita, de asemenea, si Bulgaria. 'Romania si Bulgaria au ce oferi ca potential de afaceri pentru firmele britanice. O forta de munca excelent calificata si la costuri scazute ofera companiilor britanice o baza atractiva pentru export si investitii', declara liderul misiunii, Lora Grozeva, de la Camera de Comert din Mid Yorkshire. 'Lucrand indeaproape cu Ambasadele Regatului Unit din fiecare tara, noi sprijinim continuu firmele britanice care dezvolta astfel de oportunitati', continua Grozeva.
Pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana este unul dintre motivele pentru care companiile britanice sunt tot mai interesate de oportunitatile de investitii in tara noastra. 'Firmele britanice capabile sa patrunda pe aceste piete interesante si pline de provocari vor putea obtine beneficii in viitor', se mai arata in comunicatul remis de Ambasada Marii Britanii, la Bucuresti. Camera de Comert si Industrie din Mid Yorkshire este una dintre cele mai mari institutii de profil din Marea Britanie, avand aproape 2.000 de membri si o cifra de afaceri de aproximativ noua milioane de lire sterline.
Sursa: Curierul national, 25 octombrie 2004.'
22.10.2004
-
SIF Oltenia a dat 0,6% din Petrom pe 14 milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
SIF Oltenia a vandut ieri la Bursa de Valori pachete de actiuni reprezentand 0,5% din Petrom pe care a incasat aproape 13 milioane de euro. Societatea mai vanduse in ultimele zile pachete mai mici de actiuni, renuntand astfel pentru 14 milioane de euro la aproximativ jumatate din detinerea de 1,24% pe care o avea la Petrom.
SIF Oltenia va putea insa sa cumpere actiunile pe care le-a vandut in ultimele zile la un pret cu 20% mai mic in cadrul majorarii de capital pe care compania o deruleaza in prezent. Actionarii minoritari ai Petrom au dreptul sa subscrie 0,4906 actiuni noi pentru fiecare actiune pe care o detineau la data de referinta. SIF Oltenia va avea dreptul sa subscrie putin peste 230 de milioane de actiuni Petrom pana pe data de 4 noiembrie. 'Am vandut aproximativ 200 de milioane de actiuni. Mai vandusem pachete mai mici si in ultimele zile astfel ca in total am vandut cat sa avem dreptul sa subscriem,' a declarat pentru Ziarul Financiar Tudor Ciurezu, directorul economic al SIF Oltenia.
Actiunile Petrom au evoluat ieri pe o tendinta de crestere si a atins un maxim de 2.650 lei/actiune. La inchidere, ultimele tranzactii s-au derulat la pretul de 2.630 lei/actiune, in crestere cu 2,3% fata de ziua anterioara. Cele mai mari tranzactii ale zilei s-au derulat in jurul pretului de 2.600 lei/actiune. Daca nu ar fi vandut in ultimele zile o parte din actiunile detinute de la Petrom, SIF Oltenia ar fi fost obligata de legislatia pietei de capital sa vanda o parte din actiuni dupa subscriere astfel incat expunerea pe Petrom a activelor sale sa nu depaseasca 10%.
SIF Oltenia va inregistra la finalul acestei luni o crestere substantiala de profit dar si a valorii activelor, acestea din urma calculandu-se in functie de media cotatiilor din ultimele 12 luni in cazul companiilor listate, mai mica in cazul Petrom decat pretul la care a vandut actiunile. Societatea va obtine din actiunile Petrom vandute ieri cam tot atat profit cat a inregistrat in primele noua luni ale anului. 'In urma tranzactiilor din ultimele zile cu actiuni Petrom vom inregistra un profit brut de aproximativ 300 miliarde de lei (7,3 milioane de euro),' a mai spus Ciurezu.
SIF Oltenia a cumparat cea mai mare parte a actiunilor Petrom de la Bursa in 2001 si la inceputul anului 2002 dupa ce Petrom a fost listata, iar o actiune a companiei se tranzactiona atunci intre 400 si 600 de lei. Societatea a mai cumparat actiuni Petrom si la preturi mai mari.
Investitorii de pe bursa s-au grabit ieri sa cumpere actiuni SIF Oltenia, acestea fiind pe locul al doilea, dupa Petrom, in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor, cu operatiuni in valoare de 12,6 miliarde de lei. Cotatia SIF Oltenia a urcat cu 2,9% pana la 7.200 lei/actiune, iar capitalizarea bursiera a societatii a ajuns la 100 milioane de euro.
SIF Oltenia administreaza active in valoare de 165 milioane de euro si este cea mai activa dintre SIF-uri pe piata de capital. Cele mai importante pachete de actiuni detinute de societate sunt 6% din BCR, 5,1% din BRD, cele 0,6% din Petrom cu care a mai ramas, 5% din Banca Transilvania si 10% din Sicomed Bucuresti.
Compania Petrom va fi preluata pana la finalul acestui an de grupul austriac OMV care a semnat cu autoritatile romane un acord privind cumpararea unei participatii de 51% in cadrul companiei pentru o suma de pana la 1,529 miliarde de euro. Austriecii vor plati statului romani 669 milioane de euro pentru un pachet de 33,34% din Petrom si urmeaza sa participe cu pana la 860 milioane de euro la majorarea capitalului Petrom astfel incat sa ajunga la 51% din actiuni.
Sursa: Ziarul financiar, 22 octombrie 2004.' -
Vae Apcarom Buzau - crestere de 64% a profituluila final - erata)
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Societatea Vae Apcarom din Buzau a incheiat primele noua luni de activitate din anul in curs cu un profit brut de 24,1 miliarde de lei, in crestere cu 64,63% fata de cel inregistrat cu un an in urma. Evolutia a avut loc pe fondul cresterii veniturilor totale ale companiei intr-un ritm superior celui al cheltuielilor. Astfel, veniturile totale au crescut cu 21,23%, pina la 239,2 miliarde de lei, in timp ce cheltuielile totale ale societatii s-au majorat cu 8,84%, nivelul lor la finele lunii septembrie fiind de 215 miliarde de lei. Raportat la aceeasi perioada de timp, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 22,6% pina la 224,6 miliarde de lei.
Activitatea de exploatare a societatii s-a soldat dupa primele noua luni de activitate cu un rezultat pozitiv de 26,3 miliarde de lei, acesta fiind cu circa 59,8% mai mare decit profitul din exploatare aferent aceleiasi perioade din 2003. La finele lunii septembrie societatea inregistra venituri din exploatare de 238,2 miliarde de lei, comparativ cu valoarea aferenta aceleiasi perioade din 2003, inregis-trindu-se o crestere de 19,8%. Raportat la perioada analizata, cheltuielile de exploatare s-au majorat cu 8,56% pina la 211,8 miliarde de lei.
Vae Apcarom activeaza in domeniul fabricarii si repararii aparatelor de cale ferata, a traverselor metalice si a altor echipamente pentru caile ferate. Societatea dispune de un capital social de 73,7 miliarde de lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 1.000 de lei. Principalul actionar al companiei este 'Vae Aktiengesellschaft', care detine 77,4% din titlurile emitentului. Fondul Broadhurst Investments Limited se afla in posesia unui pachet reprezentind 6,14% din actiunile Vae Apcarom.
Titlurile emise de companie se tranzactioneaza prin sistemul electronic al BVB sub simbolul VAE. De la sfirsitul lunii august, cursul mediu al actiunilor VAE s-a inscris pe un usor trend ascendent, pe fondul unor volume modeste de tranzactionare. Pretul mediu unitar aferent ultimei sesiuni in care au fost transferate titluri VAE a fost de 4.557 lei, nivel cu 60% rnai mare decit pretul mediu de la inceputul anului.
Sursa: Bursa, 22 octombrie 2004.
NOTA Prime Transaction: Articolul de fata contine erori de analiza. Astfel, profitul brut este intr-adevar de 24,16 miliarde lei, insa este in scadere cu 64,3% fata de cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. Evolutia a avut loc pe fondul unui ritm superior al scaderii veniturilor totale fata de cheltuielile totale. Veniturile totale au scazut cu 21,23%, in timp ce cheltuielile au scazut cu doar 8,84%. Valorile absolute ale indicatorilor din contul de profit si pierdere sunt corecte, insa evolutia lor este inversata.
Astfel, cifra de afaceri este intr-adevar 224,6 miliarde lei la 30 septembrie 2004, insa este in scadere cu 22,6% fata de septembrie 2003. Profitul din exploatare are valoarea de 26,3 miliarde lei, in scadere insa cu 59,8% fata de anul trecut. La fel, valorile veniturilor si cheltuielilor din exploatare sunt corecte, insa se va citi 'scadere' in loc de 'crestere' (la venituri) si 's-au redus' in loc de 's-au majorat' (in cazul cheltuielilor).
De asemenea, simbolul emitentului VAE Apcarom Buzau nu este VAE, ci APC.' -
Studiu: Sectorul bancar va creste masiv in Romania
___
Sectorul bancar din Europa Centrala si de Est (ECE) va continua sa creasca puternic, previziunile facute in cadrul unui studiu al Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) indicand pentru 2004 o majorare de 12% a activelor institutiilor bancare din aceasta zona, in comparatie cu valorile inregistrate anul trecut.
'Bancile din Europa Centrala si de Est vor inregistra o crestere semnificativ mai mare decat cele din zona euro, in care ne asteptam la o majorare a valorii totale a activelor de doar 5%”, a apreciat Marianne Kager, analist-sef la BA-CA.
O diferentiere asemanatoare intre cele doua zone se inregistreaza si in segmentul creditarii, care va creste in acest an cu 15% in ECE, in timp ce in zona euro majorarea va fi de circa 5%.
In aceasta perspectiva, specialistii BA-CA apreciaza ca sectorul bancar din ECE isi va continua evolutia dinamica inregistrata in ultimii trei ani. In acest interval, volumul creditarii a crescut cu o medie anuala de 13%, in comparatie cu 4% in zona euro.
Romania conduce in plutonul cresterii in acest domeniu cu 49%, urmata de Bulgaria, cu 47%, urmate de tarile baltice, Croatia si Ungaria.
Studiul BA-CA explica performantele din zona ECE prin cresterile economice din ultima perioada, stabilizarea segmentului bancar si uriasul potential de dezvoltare pentru serviciile financiare, care au intarziat sa apara pana de curand.
„In urmatorii 10 ani vedem o crestere de 250% a creditarii si de 170% pentru depunerile atrase de banci”, estimeaza Kager. In termeni concreti, volumul creditarii ar putea creste cu 450 de miliarde de euro.
Polonia, cea mai mare piata din zona ECE, va aduce circa 170 de miliarde de euro, urmata de Republica Ceha, cu 69 de miliarde de euro, si Ungaria, cu 63 de miliarde.
Cele mai puternice majorari ale nivelurilor creditarii vor fi inregistrate in tarile cu slaba penetrare a pietei financiare, cum este Romania, pentru care specialistii BA_CA estimeaza o crestere de 470%. In Serbia si Muntenegru si Bulgaria majorarea a fost estimata la 360% in urmatoarea decada.
Sursa: Banii nostri, 22 octombrie 2004.'
21.10.2004
-
Sanex a facut la noua luni mai mult profit decat in 2003
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de placi ceramice Sanex Cluj Napoca incheiat primele noua luni ale anului cu un profit net de 139,6 miliarde de lei (3,4 milioane de euro) mai mult decat a inregistrat in intreg anul trecut si de aproape trei ori mai mare fata de cel pe care il inregistra la jumatatea anului. Anul trecut, Sanex inregistra un profit de 110 miliarde de lei (2,9 milioane de euro).
Compania a inregistrat in al treilea trimestru al anului o crestere semnificativa a vanzarilor. Conform reprezentantilor Sanex, compania a reusit sa vanda doar in luna septembrie un milion de metri patrati de placi ceramice, ceea ce este echivalent cu 5% din vanzarile anuale de placi ceramice de pe intreaga piata romaneasca, estimata la 20-22 milioane de metri patrati pe an.
Compania a reusit astfel sa inregistreze in trimestrul al treilea vanzari similare cu cele din prima jumatate a anului. Cifra de afaceri a Sanex a urcat la finalul primelor noua luni ale anului la 1.018 miliarde de lei (24,8 milioane de euro), dupa ce vanzarile din prima jumatate a anului s-au ridicat la 539 miliarde de lei (13,1 milioane de euro).
Actiunile Sanex inregistreaza de cateva zile la Bursa Electronica RASDAQ un trend puternic ascendent castigand peste 20% in cateva sedinte de tranzactionare. Ultima tranzactie de ieri cu actiunile companiei s-a realizat la 4.890 lei/actiune, pret la care capitalizarea bursiera a companiei este de 22 milioane de euro.
Compania si-a revizuit recent bugetul de venituri si cheltuieli pentru acest an, mizand pe un profit net in valoare de 223,9 miliarde de lei (5,3 milioane de euro), valoare dubla fata de profitul din 2003.
Grupul austriac Lasselsberger a cumparat in primavara acestui an vehiculul de investitii Goodison Holdings, care detine 67,64% din actiunile Sanex. Principalii actionari minoritari ai Sanex sunt SIF Oltenia si SIF Moldova care au achizitionat treptat de pe RASDAQ pachete importante de actiuni. SIF Oltenia detine in prezent peste 11% din Sanex, iar SIF Moldova controleaza un pachet de 5,8%. Ulterior, austriecii au preluat de la Villeroy & Boch trei fabrici din Italia, Ungaria si Romania (Mondial Lugoj), pretul tranzactiei nefiind facut public.
Lasselsberger a reusit sa preia indirect si controlul unui alt producator de profil, Cesarom, in urma majorarii participatiei in cadrul companiei ungare Zalakeramia, care detine producatorul de placi si obiecte sanitare din Bucuresti.
Austriecii pregatesc pentru perioada urmatoare schimbari la nivelul conducerii acestor companii. Stefan Bucataru, director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Sanex SA, va parasi cele doua functii, urmand sa ocupe o pozitie in managementul grupului Lasselsberger, unde va avea responsabilitati in zona diviziei de ceramica. Bucataru si un alt membru actual al Consiliului de administratie la Sanex vor fi propusi pentru a fi inlocuiti de catre Geza Fordos, actual director general la Cesarom, si Dragos Posa.
Sanex impartea la finalul anului trecut primul loc pe piata de placi ceramice cu Cesarom, cele doua companii avand cote de piata de 23-25%. Piata locala de placi ceramice este evaluata in prezent la 110 - 115 mil. Euro. Urmatoarele locuri erau ocupate de importatorul Delta Distribution cu 17% - 18% si de Mondial Lugoj cu 8% - 10%.
Sursa: Ziarul financiar, 21 octombrie 2004.
-
BNR asigura ca dobanzile vor continua sa scada
Curierul National
___
Dobanzile vor continua sa scada pe masura ce scade inflatia, un proces deja consolidat, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in replica la o analiza publicata de ABN AMRO potrivit careia ar urma o majorare a dobanzilor.
Radu Craciun, analist al ABN AMRO, a declarat ca nu exclude o crestere a dobanzilor in perioada urmatoare.
In analiza ABN AMRO se arata ca pentru scaderea din ultimele luni a inflatiei nu este responsabila cresterea economiei, ci mai degraba ieftinirea unor produse alimentare datorita intrarii pe piata a marilor distribuitori precum Metro, Carrefour sau Cora.
Oficialul BNR a comentat ca argumentele aduse de ABN AMRO pentru sustinerea propriei teorii sunt slabe.
'BNR isi face prognoze dar nu le publica. Un lucru cert insa este ca dezinflatia s-a consolidat si va continua s-o faca. Inflatia si dobanzile sunt doua curbe care merg impreuna', ne-a declarat Vasilescu.
In sprijinul afirmatiilor sale, consilierul guvernatorului a subliniat ca BNR se pregateste de trecerea la tintirea directa a inflatiei, proces ce va fi mult mai bine controlat. Sarcina bancii centrale va fi sa anunte o tinta anuala de inflatie la inceput de an, dupa care sa se foloseasca de parghiile aflate la indemana sa pentru a atinge acel plafon.
Denominarea va accelera dezinflatia
'In plus, se pregateste denominarea. De aceea spunem ca tendinta data de ABN AMRO este total aiurea. Peste tot in lume unde s-a facut o denominare a urmat imediat dezinflatia. Daca aceasta exista deja, procesul a fost accelerat', a spus Vasilescu.
In anii au avut loc denominari in Croatia, Polonia, Ucraina, Rusia si Bulgaria. Principalul efect in aceste tari a fost scaderea inflatiei. In plus, increderea in moneda nationala s-a intarit, ceea ce este de asteptat si in Romania. Leul greu va fi introdus anul viitor la 1 iulie.
Vasilescu a adaugat ca, in ultima vreme, cursul de schimb al leului a cunoscut o dinamica noua, moneda romaneasca stagnand practic in comparatie cu valutele de referinta. Responsabilul BNR a explicat ca 'acum un an era uluitor sa gandesti ca, in 2005, BNR va cumpara peste un miliard de euro de pe piata. Daca totusi n-ar fi existat aceste «miscari» ale bancii centrale, exista chiar posibilitatea sa asistam la o apreciere nominala a leului'.
Singura sursa reala de risc inflationist evidentiata in analiza ABN AMRO este scumpirea carburantilor. Acest aspect a fost confirmat chiar de Mihai Tanasescu, ministrul finantelor, care a motivat modificarea tintei de inflatie pe 2005, de la 6 la suta la 7 la suta, prin riscurile privind pretul mondial al petrolului.
Sursa: Curierul national, 21 octombrie 2004.' -
Centrofarm Bucuresti cumpara inca 17 puncte farmaceutice
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
'Centrofarm' Bucuresti va achizitiona de la Primariile de sector ale Municipiului Bucuresti spatii comerciale, prin negociere directa. Cele mai multe puncte farmaceutice achizitionate de societate vor fi in sectorul 1 al capitalei. 'Centrofarm' va cumpara in acest sector 5 spatii comerciale, a caror suprafata totala va depasi 2.000 de metri patrati, in sectorul 2, societatea va cumpara trei puncte farmaceutice, iar in celelalte sectoare, cite doua.
Consiliul de Administratie al companiei a fost mandatat sa aprobe pretul de cumparare al spatiilor comerciale mai sus mentionate, iar presedintele Consiliului de Administratie va negocia si semna contractele de vinzare-cumparare.
Comerciantul bucurestean de produse farmaceutice a incheiat primul semestru de activitate din anul curent cu un profit brut de 5,5 miliarde de lei, in timp ce, cu un an in urma, inregistra o pierdere de peste 900 de milioane de lei. Aceasta evolutie a avut loc pe fondul cresterii cu 20% a veniturilor totale pina la nivelul de 133,5 miliarde de lei, in timp ce cheltuielile totale s-au majorat cu 14%, valoarea lor la 30 iunie fiind de 128 miliarde de lei. Activitatea de exploatare desfasurata de companie in primul semestru s-a soldat cu un profit de 832 milioane de lei. Cu un an in urma, 'Centrofarm' inregistra din exploatare o pierdere de un miliard de lei. Raportat la perioada analizata, veniturile din exploatare au crescut intr-un ritm de 15,8%, valoarea lor la finele lunii iunie fiind de 128,8 miliarde de lei. Cheltuielile aferente acestei activitati au inregistrat o dinamica asemanatoare, crescind cu 14% pina la nivelul de 128 miliarde de lei. Compania a incheiat anul 2003 cu o pierdere de 175 milioane de lei, sensibil mai mica decit pierderea inregistrata cu un an in urma (1,7 miliarde de lei). Veniturile totale ale societatii erau, la 31 decembrie 2003, de 229 miliarde de lei, iar cheltuielile totale de 229,2 miliarde de lei. 'Centrofarm' dispune de un capital social de 6,5 miliarde de lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de l .000 de lei. Societatea este controlata de 'Generalcom' care detine 66,2% din titluri. AVAS se afla in posesia unui pachet reprezentind 17,36% din actiunile emitentului. Titlurile 'Centrofarm' sint listate pe piata Rasdaq sub simbolul CEOF, ultima tranzactie cu acestea fiind efectuata in data de 15 octombrie 2004, la cursul unitar de 19.500 lei.
Sursa: Bursa, 21 octombrie 2004.'
Pagina