27.02.2006
-
Mittal a inceput sa faca profit si la Petrotub Roman
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Imbunatatirea rezultatelor se datoreaza cresterii activitatii din industria de constructii si majorarii cotatiei petrolului si gazelor. Producatorul de tevi Mittal Steel Roman (fostul Petrotub) a obtinut anul trecut un profit net de 7,81 milioane de euro (28,3 milioane de lei), trecand astfel pe plus dupa trei ani consecutivi in care a inregistrat pierderi. Cu un an in urma, compania a avut pierderi de 1,1 milioane de euro (4,48 milioane de lei).
In ultima luna, actiunile Petrotub au fost printre cele mai tranzactionate de pe RASDAQ, inregistrand aprecieri semnificative. De la inceputul lunii februarie, titlurile Mittal Steel Roman au crescut cu 118,6%, iar de la inceputul anului au avut un avans de 130%.
Cifra de afaceri a Mittal Steel Roman a inregistrat in 2005 o crestere cu aproape 70%, in euro, comparativ cu anul precedent, atingand nivelul de 214 milioane de euro (775 de milioane de lei). Cresterea a fost favorizata de evolutia pretului petrolului pe piata internationala. 'In 2005, pretul petrolului si al gazului au crescut simtitor. De asemenea, industria de constructii si infrastructura sunt in plina dezvoltare, cu proiecte importante peste tot in lume. Toate acestea au contribuit la cresterea cererii de tevi', au declarat reprezentantii companiei.
Veniturile totale ale companiei s-au ridicat anul trecut la 236 de milioane de euro, in crestere cu 57% fata de 2004, in timp ce cheltuielile totale s-au cifrat la 228,3 milioane de euro. Rezultatele bune obtinute anul trecut de Mittal Steel Roman au fost favorizate si de investitiile realizate, care au fost destinate in principal programului de modernizari tehnologice. In urma acestor investitii, Mittal Steel Roman a primit un certificat de calitate din partea gigantului anglo-olandez Shell. 'Mittal Steel Roman poate acum sa aprovizioneze Shell Oil Exploration cu tevi de otel. Tevile furnizate de Mittal Steel Roman sunt in categoria Oil Country Tubular Goods (OCTG) si vor fi folosite de catre Shell in operatiunile sale de forare', au aratat reprezentantii companiei.
Si Mittal Steel Iasi (fostul Tepro), celalalt producator de tevi detinut de Mittal in Romania, a primit anul trecut certificatul de calitate al American Petroleum Institute (API). Acest certificat de calitate a deschis calea combinatului iesean spre piete care nu ne erau accesibile pana in acel moment, precum cele din Orientul Apropiat, Africa si Scandinavia, pe langa pietele traditionale din Uniunea Europeana.
Mittal Steel Roman produce tevi din otel utilizate la extractia si transportul titeiului si gazelor naturale, precum si in constructii civile. Combinatul are o capacitate de productie de 500.000 de tone de tevi pe an si circa 2.900 de salariati. Compania a incheiat anul 2005 cu datorii totale de 112 milioane de euro (460 de milioane de lei), in timp ce creantele insumeaza 30,7 milioane de euro (111,4 milioane de lei).
Petrotub este parte a grupului Mittal Steel - cel mai mare producator de otel din lume - care mai detine in Romania combinatul siderurgic din Galati (fostul Sidex), producatorul de tevi sudate Tepro Iasi si producatorul de oteluri nealiate si aliate Siderurgica Hunedoara. Mittal Steel detine 69,77% din actiunile companiei. Principalul actionar minoritar este SIF Moldova, care detine 17,41% din actiuni.
Actiunile Mittal Steel Roman sunt listate pe RASDAQ unde s-au tranzactionat vineri la cotatia de 9,4 lei/actiune, in scadere cu 5,2% fata de sedinta precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 38,8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 februarie 2006.
' -
Rompetrol are cale eliberata politic pe BVB
Smart Financial RRC
___
Dupa ce a iesit din nou victorios in fata procurorilor de la Parchetul General, Dinu Patriciu pare sa ofere acum societatii Rompetrol Rafinare Constanta posibilitatea unei evolutii mult mai putin dependente politic. Si asta dupa ce ultimul episod juridic in care a fost implicat reprezentantul RRC a cauzat o cadere semnificativa a actiunilor grupului pe Bursa de Valori Bucuresti - mai bine de 15% in cateva zile. Procesul a fost unul aparte, pentru ca procurorii au recuzat, pentru prima data in istoria justitiei romanesti, completul de judecata condus de judecatorul Maria Tripadus, pe aceasta din urma acuzand-o astfel ca ar fi impartiala...
'Cererea este inadmisibila din punct de vedere legal, Parchetul nu are calitate de parte in dosar, deci nu poate cere asa ceva', a declarat Cristian Iordanescu, unul dintre avocatii lui Patriciu. In cele din urma, Justitia a dat dreptate in totalitate omului de afaceri, care a iesit zambind in fata mass-media.
Dinu Patriciu a mai oferit o surpriza: 'Am ramas director general si presedinte al grupului in Olanda, dar nu am nici un fel de functie executiva in Romania. Nu am considerat ca este cazul sa fac publica aceasta hotarare, care ar fi putut sa para o cedare in fata presiunilor care s-au facut. Acum pot sa va spun ca nu mai detin nici un fel de functie, de multa vreme, in companiile din Romania ale grupului si am recurs la toate procedurile legale de desemnare a conducerii pentru a proteja interesele', a declarat Patriciu, citat de postul de televiziune Antena 3.
Cum va evolua RRC pe Bursa de Valori Bucuresti? Aparent, actiunile ar trebui sa recupereze destul de rapid caderea survenita in ultima saptamana si, scapata de presiunile politice, Rompetrol ar putea chiar sa isi depaseasca vechile limite. Mai tot timpul in ultimul an chiar, brokerii au declarat in unanimitate ca RRC este o companie cu rezultate foarte bune, subevaluata pe piata, dar care poate evolua neasteptat in orice sens, din pricina influentelor politice nefaste.
Nu definitiv, insa RRC a reusit sa faca un pas important spre distantarea de acuzatiile politice. Chiar daca episoadele scandalului 'Patriciu - Petromidia' vor continua, probabil ca experienta ii va face pe investitorii de pe Bursa de Valori Bucuresti sa priveasca altfel viitorul companiei.
Sursa: SmartFinancial.ro, 27 februarie 2006.' -
Privatizarea Tractorul ramane in ceata
Curierul National
___
La sfarsitul saptamanii trecute, cand a vizitat uzina brasoveana, ministrul de stat Gheorghe Pogea declara: 'Cred in potentialul uzinei de tractoare. Primul lucru pe care il dorim este sa realizam privatizarea. A doua optiune este privatizarea. A treia optiune este tot privatizarea'. Asa ca, ministrul Pogea a reiterat managerilor, liderilor de sindicat si jurnalistilor prezenti la intalnire, ca le-a indicat celor de la AVAS sa-i invite pe reprezentantii Mahindra&Mahindra pentru finalizarea negocierilor si incheierea contractului de privatizare. 'Cred ca a trecut suficient timp pentru a evalua potentialul acestei companii si a decide. Daca nu (privatizarea n.r.) o vom pune pe picioare, chiar daca nu se privatizeaza. Sunt convins ca in Romania va fi nevoie, in urmatorii ani, de mii de tractoare si cine poate avea un avantaj mai mare decat un producator intern?', a concluzionat Pogea. Numai ca, pentru a putea finaliza negocierile cu compania indiana, AVAS depinde de primirea deciziei Consiliului Concurentei privind legalitatea anularii datoriilor istorice ale firmei brasovene. Iar Consiliul Concurentei, la randul sau, asteapta raspuns de la Comisia Uniunii Europene. In acest scop, la solicitarea celor doua institutii centrale, conducerea Tractorul-UTB a elaborat, cu sprijinul unei firme brasovene de consultanta, un studiu prin care se demonstreaza ca anularea datoriilor este preferabila, financiar, costurilor lichidarii societatii.
Bruxelles-ul nu stie nimic
Desi oficialii AVAS arunca mereu 'pisica' la Bruxelles, se pare ca la Comisia UE nu a ajuns studiul mentionat. Astfel, Dragos Negrescu, reprezentant al Delegatiei la Bucuresti, chestionat de colegii de la cotidianul brasovean 'Transilvania Expres', a fost categoric: 'Nu am cunostinta despre vreun raport privind uzina brasoveana care sa fi ajuns pe masa de lucru a Comisiei, cu toate ca pastrez legatura cu cei de la Bruxelles in permanenta'. Pe de alta parte, surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca, de fapt, discutiile cu Consiliul Concurentei au fost doar de 'principiu'. Notificarea oficiala urmeaza a se face abia dupa semnarea contractului de privatizare de catre Mahindra si AVAS. Chiar daca, presupunand ca firma indiana va semna contractul cu incertitudinea anularii datoriilor, asumandu-si riscul de a nu beneficia de aceasta, este lesne de inteles ceea ce va urma. Adica anularea contractului si a privatizarii. Ceea ce inseamna inca doi ani pierduti si reluarea procesului, dar in conditii mult mai dezavantajoase. Iar AVAS, in loc sa demareze un program de restructurare la Tractorul, conditioneaza inceperea acestuia de privatizare. Mai mult, pentru ca incertitudinile sa creasca, se vorbeste de depunerea a doua noi scrisori de intentie la AVAS pentru privatizarea Tractorul.
Ultimii in Europa
Statistic vorbind dotarea cu tractoare si utilaje agricole a Romaniei este una dintre cele mai slabe din intreaga Europa. Astfel fiecarui tractor din Romania ii revine o incarcatura de 56 de hectare in tinp ce in tarile UE media este de numai 13 hectare. Austria este cel mai bine dotata din acest punct de vedere cu 4 hectare pe fiecare tractor. Raportand numarul de persoane care lucreza in agricultura la numarul tractoarelor vom obtine o medie de 20 de oameni pe fiecare utilaj de acest tip, fata de 1,94 in tarile UE si 9,78 in Bulgaria. O alta problema demna de luat in seama este gradul de uzura al utilajelor. Mai mult de 78% din totalul tractoarelor au o vechime de peste opt ani, jumatate din parc fiind constant in reparatii.
Sursa: Curierul National, 27 februarie 2006.'
24.02.2006
-
Fondul Proprietatea vine pe Bursa intr-o luna
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Detinatorii de titluri de despagubire, unele in valoare nominala de milioane de euro, vor primi actiuni pe care le vor putea vinde la pretul dorit.
Fondul Proprietatea, considerat cea mai mare afacere a urmatorilor ani pe piata de capital, va fi listat pe Bursa de Valori in cateva saptamani, valoarea actiunilor care vor fi initial disponibile pe piata pentru tranzactionare urmnad sa fie de circa 500 milioane de euro. Fondul este cel mai mare din Europa Centrala si de Est, cu o valoare contabila de 4 miliarde de euro, care va fi distribuita treptat in urmatorii ani celor ale caror proprietati au fost confiscare in mod abuziv in timpul regimului comunist.
'Speram ca intr-o saptamana sa incepem formalitatile de listare, iar in 4-5 saptamani sa avem fondul listat pe Bursa', a declarat pentru Ziarul Financiar Nicolae Ivan, presedintele Consiliului de supraveghere al fondului. Raiffeisen Capital & Investment, societatea de brokeraj a Raiffeisen Bank, va fi societatea care va intermedia listarea. Listarea este prevazuta in lege si presupune doar indeplinirea unor formalitati. De altfel, comisionul pe care Raffeisen il va incasa va fi de sub 3.000 de euro.
Momentul listarii va prinde probabil fondul fara un administrator si fara ca toate actiunile sa fie distribuite. Conform lui Nicolae Ivan, anul acesta vor fi disponibile in piata actiuni in valoare de circa 400-500 de milioane de euro, corespunzand titlurilor de despagubire emise de stat pana acum. Valoarea este putin mai mica decat valoarea actiunilor Petrom tranzactionabile in prezent pe piata.
Listarea pe Bursa a fondului va permite detinatorilor de titluri de despagubire sa transforme in bani hartiile primite de la Ministerul de Finante. Pe de alta parte, pentru investitori, fondul ar putea fi o oportunitate buna de plasament, datorita valorii ridicate a portofoliului si a dispersiei investitiilor fondului. La Bursa, din raportul cerere-oferta ar putea rezulta un pret al titlurilor mai mic sau mai mare decat valoarea nominala. 'In prezent suntem intr-o campanie de marketing pe de o parte pentru atragerea unor potentiali manageri ai fondului si pe de alta parte pentru a atrage potentiali investitori pentru actiunile fondului, pentru a asigura o lichiditate celor care vor sa vanda', spune Ivan.
Conform ultimelor informatii de pe piata cel mai mare titlu de despagubire emis pana acum in schimbul caruia se vor distribui actiuni este in valoare de 167 milioane de euro, o alta persoana detinand un titlu in valoare de aproximativ 100 milioane de euro.
Ivan apreciaza ca listarea fondului ar putea aduce anul acesta in Romania cateva sute de milioane de euro din partea investitorilor straini. Nume mari ale industriei internationale a fondurilor se vor bate anul acesta pentru castigarea contractului de administrare a fondului care va aduce probabil venituri de cateva zeci de milioane de euro anual, in conditiile in care comisioanele uzuale de administrare pe piata internatioanla sunt de 1-2% pe an.
'Am avut intalniri cu reprezentanti ai societatilor de administrare 3I, Cheyenne Capital, Salomon Brothers, Nomura, Merrill Lynch, Morgan Stanley, Dresner Bank sau Dexia si cred ca toate aceste nume vor aparea la licitatia pentru alegerea administratorului de fond', a declarat Nicolae Ivan pentru ZF. El a precizat ca urmeaza sa se intalneasca si cu reprezentantii altor grupuri financiare internationale.
Listarea pe Bursa nu este conditionata de alegerea unui administrator, presedintele fondului estimand ca managerul va fi desemnat in jurul datei de 1 iunie. Pana atunci fondul isi va alege un consultant juridic dintre cele 13 societati internationale care au depus oferte.
Pana acum fondul a selectat CEC drept banca cu care va lucra, in timp ce KPMG va asigura auditul. CEC ar putea asigura si serviciile de depozitare, daca isi va infiinta un departament specializat, in caz contrar fondul urmand sa selecteze o alta banca depozitara.
CEC impreuna cu Regisco vor asigura transformarea titlurilor de despagubire emise de Ministerul de Finante in actiuni. Intentia administratorului este de a crea o procedura automata pentru conversia titlurilor de despagubire in actiuni, cu exceptia cazului in care acestia nu doresc acest lucru.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 februarie 2006.
' -
Firmele din industria sticlei si a hartiei, cele mai lovite la export
Realitatea Romaneasca
___
Aprecierea monedei nationale si cresterea pretului la utilitati a provocat anul trecut reducerea potentialului de export cu circa patru miliarde de euro, sustin reprezentantii firmelor exportatoare. Secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu, a declarat ieri intr-o conferinta de presa ca volumul exporturilor s-a redus anul trecut din punct de vedere cantitativ pentru circa 50% dintre marfurile romanesti.
'Dupa dublul soc de anul trecut, respectiv aprecierea cu circa 20% a monedei nationale si cresterea cu 20% a pretului la utilitati, inceputul de an debuteaza cu o depreciere a euro cu circa 2.000 de lei vechi si o noua ajustare a pretului la energie electrica si gaze. Efectele s-au resimtit si se vor resimti si in acest an asupra tuturor firmelor exportatoare romanesti sau straine', a apreciat Ionescu. In opinia lui, cele 'mai lovite' domenii sunt industria sticlei si cea a celulozei si hartiei. De asemenea, industria chimica, industria usoara si cea a mobilei sunt sectoare care au inregistrat pierderi importante in 2005.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 24 februarie 2006.' -
AVAS lanseaza la privatizare Antibiotice Iasi
Curierul National ATB
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va scoate la privatizare in perioada urmatoare cinci societati, printre care si producatorul farmaceutic Antibiotice Iasi. Infiintat in 1955, Antibiotice Iasi este unul dintre principalii producatori de medicamente din Romania.
La finele anului 2005, directorul general al Antibiotice, Ioan Nani, declara ca pachetul majoritar de actiuni al producatorului va fi scos la vanzare in luna mai sau iunie anul acesta. El a precizat ca valoarea de piata a Antibiotice este de 130 milioane de euro, de 37 de ori mai mare decat evaluarea din 1998 -1999, cand a fost prezentata pentru prima oara varianta privatizarii.
Astfel, pachetul de 53% din actiunile producatorului iesean detinut de AVAS ar putea valora aproximativ 70 de milioane de euro. Alti actionari semnificativi ai companiei sunt fondul de investitii Broadhurst si SIF Oltenia.
Pana in prezent doua companii s-au aratat interesate de participarea la privatizarea Antibiotice: producatorul Ozone Laboratories si firma canadiana Acic Pharmaceuticals. Celelalte societati ce urmeaza sa fie scoase la privatizare sunt Rulmentul Brasov, Agromec Buzias - Timis, Fortisim Voluntari - Ilfov, Transport Utilaj Constructii Craiova. 'Investitorii pot depune scrisorile de intentie la sediul AVAS.
Publicitatea preliminara va fi urmata de anunturi individuale de privatizare pentru fiecare dintre aceste societati. Anunturile individuale vor cuprinde toate informatiile de care au nevoie investitorii interesati sa participe la procesul de privatizare', precizeaza AVAS.
Sursa: Curierul National, 24 februarie 2006.'
23.02.2006
-
Doua SIF-uri si-au facut norma de profit pe 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia si SIF Oltenia au inregistrat in ianuarie profituri cat pentru un an intreg, dupa ce si-au vandut pachetele de actiuni detinute la producatorul de medicamente Sicomed in cadrul ofertei publice derulate de Zentiva. SIF Muntenia a incheiat prima luna a anului cu un profit de 56,8 milioane de lei (15,6 milioane de euro), aproximativ egal cu cel inregistrat in 2005, cea mai mare parte a acestui profit provenind din vanzarea actiunilor detinute la Sicomed. SIF Muntenia a subscris in cadrul ofertei Zentiva peste 10% din actiunile companiei farmaceutice, la pretul de 1,37 lei/actiune, incasand peste 15 milioane de euro. Aceste actiuni erau inregistrate in portofoliul SIF la valoarea nominala de 0,1 lei/actiune, asadar peste 90% din suma incasata reprezinta profitul SIF. Compania mai vanduse anterior 1,4% din actiunile Sicomed in luna decembrie, insa profitul rezultat in urma acestei tranzactii a fost inregistrat pe anul trecut.
SIF Muntenia are sanse sa fie prima la profit si in februarie, dupa ce a vandut la inceputul acestei luni participatia detinuta la Biofarm pentru circa 1,2 milioane de euro. Pachetul de 2% din titlurile Biofarm, achizitionat in urma cu un an a adus un profit de circa 50%. Tot SIF Muntenia a anuntat recent vanzarea societatii Comaico SA, care detine circa 120 de hectare de teren intr-o comuna din sudul Bucurestiului, pentru care va incasa circa 17,5 milioane de euro pana in 2008. Conform raportarilor contabile ale SIF Muntenia, pachetul de actiuni era inregistrat la o valoare de 17 milioane de lei (4,8 milioane de euro), ceea ce inseamna ca SIF Muntenia ar putea inregistra in urma acestei tranzactii un profit de circa 45 de milioane de lei (12,7 milioane de euro). In urma acestor tranzactii, SIF Muntenia detine lichiditati importante, valoarea plasamentelor societatii pe piata monetara ridicandu-se la circa 30 de milioane de euro.
SIF Oltenia a obtinut in ianuarie un profit de 44,7 milioane de lei (aproape 12,3 milioane de euro), cea mai mare parte a acestui profit provenind, ca si in cazul SIF Muntenia, din vanzarea unui pachet de circa 10% din actiunile Sicomed. SIF Oltenia a participat in ianuarie la majorarea de capital operata de Eximbank, unde a subscris actiuni in valoare de 21,6 milioane de lei (circa 6 milioane de euro). SIF Oltenia a incheiat anul trecut cu un profit net de 57,5 milioane de lei (15,9 milioane de euro), cu 17% mai redus comparativ cu 2004, dar cu 15% mai mare fata de nivelul bugetat.
Pozitia a treia din punct de vedere al profitului a ocupat-o in ianuarie SIF Banat-Crisana, care a inregistrat un castig de 3,85 milioane de lei (circa 1,05 milioane de euro). Cea mai mare parte a acestui profit a provenit din vanzarea pachetului de actiuni detinut la producatorul de alumina Alum Tulcea, pentru care a incasat 8,8 milioane de lei (circa 2,4 milioane de euro). Tranzactia a avut loc in cadrul ofertei publice de cumparare derulate de Alro Slatina.
SIF Moldova a realizat luna trecuta un profit de 2,87 milioane de lei (0,79 milioane de euro). In ultima perioada, SIF Moldova este printre cele mai active SIF-uri de pe piata de capital. In luna ianuarie, societatea a cumparat actiuni de circa 1,8 milioane de lei (0,5 milioane de euro) la Petrom, dar si la Banca Transilvania, la Carpatica, Biofarm si Vrancart.
SIF Transilvania a fost ultima din punct de vedere al profitului luna trecuta, cu un castig de doar 0,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 februarie 2006.
-
Recomandarile pentru Romania ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
HotNews.ro
___
Lupta impotriva coruptiei si atragerea investitiilor straine
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) recomanda Romaniei sa continue lupta impotriva coruptiei si sa aplice politici economice coerente, in vederea atragerii de investitii straine. Noua strategie pentru Romania, valabila pentru o perioada de doi ani, include recomandari pentru autoritatile de la Bucuresti, pentru obtinerea unei cresteri economice reale.
Specialistii BERD au apreciat cresterea investitiilor straine in Romania, in ultimii ani, determinata, in special, de politica autoritatilor de la Bucuresti privind reducerea rolului statului in economie.
BERD recomanda Romaniei sa consolideze capacitatea de a atrage investitii noi, de tip green-field, ceea ce necesita imbunatatirea mediului de afaceri si o forta de munca competitiva si calificata.
BERD estimeaza ca avansul economic se va incetini in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, de la nivelurile ridicate consemnate in ultimii ani. De asemenea, principalii factori care au favorizat cresterea economica s-au schimbat. Rolul investitiilor a scazut, cresterea economica bazandu-se, in special, pe consum.
In acelasi timp, este mentionat faptul ca Bucurestiul nu a aplicat un set adecvat de politici economice, ceea ce a determinat cresterea deficitului de cont curent.
BERD intentioenaza ca in viitor sa acorde finantari Romaniei in infrastructura, energie, domeniul financiar-bancar, precum si pentru sprijinirea proiectelor investitorilor romani si straini.
Sursa: HotNews.ro, 23 februarie 2006. -
Vosganian: Investitorii straini au serioase reticente fata de piata de capital romaneasca
Gardianul
___
Membrii Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM) au fost audiati ieri la Comisia de Buget, Finante, Banci a Senatului, pentru evaluarea efectelor negative ale evenimentelor recente in care au fost implicati Rompetrol si doi dintre membrii CNVM, asupra pietei bursiere. Presedintele comisiei, liberalul Varujan Vosganian a spus, dupa terminare audierii, ca exista reticente serioase, in acest moment, din partea investitorilor straini, in ceea ce priveste piata de capital romaneasca. 'Nu este bine sa se stie ca piata de capital poate fi expusa in acest fel', a insistat Vosganian.
Acesta a afirmat ca atat conducerea Bursei, cat si comitetul BVB au ajuns la concluzia ca nu s-a petrecut nimic ilegal in aprilie 2004, atunci cand organele judiciare au acuzat o manipulare a bursei prin cumpararea unei cantitati foarte mari de actiuni Rompetrol de pe piata. Concluzia Comisiei a fost ca nu poate fi dovedita nici o vinovatie a CNVM in chestiunea actiunilor Rompetrol.
El a atras atentia ca nici unul dintre actionarii Rompetrol - si ar fi multi, de vreme ce multe persoane fizice au cumparat actiuni de pe piata - nu a sesizat instanta in acest dosar si nici unul dintre actionari nu a ridicat problema in AGA.
Sursa: Gardianul, 23 februarie 2006.'
22.02.2006
-
Euro, sub 3,5 lei - Continua sa intre in tara sume mari in valuta
Jurnalul National
___
De la inceputul anului, euro s-a depreciat cu aproape 2.000 de lei vechi fata de moneda nationala. Pentru urmatoarele trei luni, analistii apreciaza inscrierea monedei europene in intervalul 3,45 lei-3,55 lei.
Cotatia monedei europene a scazut ieri sub 3,5 lei (35.000 de lei vechi) si se pare ca nu se va opri aici. BNR a anuntat un curs de referinta de 3,4954 lei/euro, cu aproape un ban sub cel publicat in sedinta de ieri. Chiar si asa, oferta de valuta de pe piata este inca mare. De la inceputul anului, euro a scazut cu 4,925%, de la 3,6765 lei. Dolarul a scazut fata de leu chiar ceva mai mult, cu 5,166%, de la 3,0930 de lei.
APRECIERE. 'In opinia misiunii, inca mai este loc pentru acomodarea unei aprecieri suplimentare a monedei nationale, in conditiile in care aceasta apreciere nu conduce la situarea ratei inflatiei sub limita inferioara a intervalului de fluctuatie', se arata in concluziile preliminare publicate de misiunea FMI dupa discutiile din urma cu doua saptamani din cadrul evaluarii anuale.
REACTIA. Aceasta apreciere a leului era asteptata de piata, spune Florian Libocor, analist la BRD. 'Totusi miscarea a fost destul de lenta, ceea ce explica in parte faptul ca piata este calma inca. Recomandarea facuta de FMI Bancii Centrale in sensul acceptarii unei aprecieri a leului nu a fost confirmata in mod deschis si clar de BNR, ci doar acceptata tacit pana in acest moment. Astfel, nu cred ca o relaxare a pietei ar fi oportuna in acest moment', considera Libocor. In ultimele doua saptamani, de cand FMI a facut declaratia, leul a castigat peste 10 bani (de la 3,6002 in 6 februarie la 3,4954 in 21 februarie). Aprecierea nominala a leului fata de euro a ajuns la 4,94% in nici doua luni, fata de 7,29% in tot anul 2005. 'Cat de optimist trebuie sa fii pentru a crede ca ritmul de revenire a economiei reflecta aceasta miscare de apreciere, mai ales dupa ce vezi si structura contului curent la final de an 2005? Intreb eu care sunt suficient de optimist. Prin urmare, diminuarea/anularea probabilitatii aferente unei corectii cred ca nu poate fi argumentata. Mai mult, aceasta corectie va fi, cu cat mai tarziu, cu atat mai ampla', concluzioneaza Libocor.
VANZARE. 'In prezent exista o psihologie colectiva de vanzare', considera Bogdan Podoleanu, analist al Wise Invest. El apreciaza ca euro va mai cobori pana la 3,45 lei, moment in care cumpararile vor duce cursul inapoi spre 3,53 lei, astfel incat, in urmatoarele trei luni, moneda europeana se va incadra in intervalul 3,45-3,55 lei. De altfel, Podoleanu nu considera cursul de 3,5 lei ca fiind unul sensibil. Gradul de volatilitate a pietei a crescut si devine din ce in ce mai probabila interventia BNR. De altfel, si coborarea sub 3,5 lei a fost testata de dealeri. 'Cursul a incercat timid in mai multe randuri nivelul de 3,5 lei/euro, care putea fi spart mai devreme daca nu exista frica de o interventie a bancii centrale', a declarat dealerul unei banci.
Sursa: Jurnalul National, 21 februarie 2006.'
Pagina