15.10.2004
-
Valoarea pietei farmaceutice in Romania, 722 milioane de euro
___
In perioada iulie 2003 - iunie 2004, valoarea pietei farmaceutice in Romania a atins 722 milioane de euro, a declarat ieri Roberto Musneci, presedintele Europharm, cu ocazia prezentarii noii fabrici de medicamente de la Brasov. Mai precis, aceasta reprezinta o crestere cu 20,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Medicamentele vandute 'la liber' au reprezentat 32,9 milioane euro, iar cele eliberate cu prescriptie, 169,9 milioane euro. Dintre acestea din urma, 'genericele' (adica medicamentele realizate prin folosirea legala a unei formule descoperite de catre o alta firma) detin 35% din valoare.
Sursa: Gardianul, 15 octombrie 2004.' -
Un miliard de dolari pierderi in energie
Cotidianul
___
Volumul total al pierderilor din sistemul energetic si al subventiilor implicite acordate prin mentinerea la un nivel redus a pretului gazelor naturale este estimat sa scada la 1,17 miliarde dolari in acest an, comparativ cu 1,68 miliarde dolari in 2003, potrivit datelor publicate intr-un raport FMI. Nivelul pierderilor echivaleaza cu 1,7% din PIB, fata de 3% in 2003, 2,6% in 2002 (1,17 miliarde dolari), 4,7% in 2001 (1,88 miliarde dolari) si 4,7% in 2000 (1,73 miliarde dolari). Anul viitor, pierderile din sistem ar putea scadea, conform programului convenit cu FMI, la 676 milioane dolari, echivalentul a 0,9% din PIB. Datele prezentate in raportul publicat de FMI provin de la Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Termoelectrica, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Banca Mondiala. De asemenea, expertii FMI au realizat estimari proprii. Termoelectrica si centralele termice desprinse din aceasta vor inregistra, in 2004, pierderi de 142 milioane dolari (0,2% din PIB), din care 60 milioane dolari reprezinta pierderi operationale si 82 milioane dolari pierderi determinate de colectarea necorespunzatoare a facturilor. Pierderile operationale sunt generate de faptul ca pretul de vanzare a energiei produse de aceste unitati este mai mic decat costurile de productie estimate. La energia termica, pretul la care pot fi recuperate integral costurile este de 24,5 dolari pe gigacalorie, iar pretul curent este de 23,8 dolari. Intrucat unitatile livreaza o cantitate de 23,4 milioane gigacalorii in acest an, pierderile se ridica la 16 milioane dolari. La un grad de colectare de 90% se adauga pierderi din neincasarea facturilor de 56 milioane dolari. In ceea ce priveste electricitatea, pretul mediu de vanzare pentru producatorii mentionati este de 46,5 dolari pe megawatt/ora, fata de un necesar de 48,1 dolari pentru acoperirea costurilor. La o cantitate vanduta de 28 milioane megawatti/ora, pierderile insumeaza 44 milioane dolari. Gradul de incasare este prevazut la 98%, astfel ca se adauga pierderi suplimentare de 26 milioane dolari. Hidroelectrica ar putea obtine un profit de 1,5 milioane dolari in acest an, intrucat are costuri de 11,9 dolari pe megawatt/ora si vinde pe piata reglementata cu 12,2 dolari.
Sursa: Cotidianul, 15 octombrie 2004.
14.10.2004
-
Vanzari in crestere cu 10% pentru Napochim Cluj
ZF RO - FONDURI MUTUALE NACH
___
Compania Napochim din Cluj-Napoca, producatoare de placi din material plastic, a anutat pentru primul semestru al acestui an o crestere a cifrei de afaceri cu 10%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit oficialoilor societatii, vanzarile realizate in prima jumatate a acestui an s-au ridicat la 71 de miliarde de lei (aproximativ 1,7 milioane de euro).
Conducerea firmei considera ca aceasta crestere se datoreaza programului investitional in valoare de 2,7 miliarde de lei, demarat inca de anul trecut pentru cresterii capacitatii de productie si eficientizarii activitatii de prelucrare. 'Valoarea totala a investitiilor a crescut cu 89% fata de anul trecut, iar in ultimul trimestru al acestui an vom mai realiza investitii in valoare de 500.000 de euro', a declarat pentru ZF Transilvania Ioan Chifor, director tehnic Napochim Cluj-Napoca. El a adaugat ca strategia investitionala are ca tinta acorerirea cererii de pa piata, dar si diversificarea gamei de produse. 'Intentionam sa incepem fabricarea unor produse din plastic destinate industriei alimentare, constructiilor si agriculturii. Sunt domenii de interes pe care nu le-am abordat deocamdata', mai spune Chifor.
Productia fizica a firmei a crescut de la 1.550 de tone prelucrate in primul semestru al lui 2003, la 1.580 de tone in acest an. Anul acesta, firma clujeana a realizat exporturi de peste 16 miliarde de lei, volumul vanzarilor pe piata externa ramanand constant in ultimii ani. Napochim are contracte in Italia, Germania, Ungaria, Israel, Serbia si Bosnia si poarta tratative cu parteneri din Franta. 'Piata interna este foarte nesigura pentru ca in domeniul prelucrarii maselor plastice au patruns multi producatori turci si arabi', afirma Ioan Chifor.
Compania are 381 de angajati care isi desfasoara activitatea in doua centre de productie din Cluj-Napoca. Firma produce articole de menaj, articole pentru echiparea bailor, rechizite scolare precum si alte bunuri de larg consum. Piata de desfacere se bazeaza in proportie de 80% pe o retea de distributie care acopera toate judetele din tara, dar exista si sortimente care sunt livrate prin retelele de hipermarketuri. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 3 milioane de dolari. Napochim functioneaza pe scheletul fabricii chimice din Cluj, infiintata in 1949, care si-a schimbat profil de activitate in 1977.
In 1996, firma clujeana s-a privatizat prin cumpararea de catre PAS a 51% dintre actiuni, restul de 49% fiind impartite intre diferiti actionari. Actiunile Napochim se tranzactioneaza pe piata RASDAQ, utima tranzactie realizandu-se la un pret de 2.400 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 octombrie 2004.
' -
Electroputere ar putea fi privatizata in aceasta luna
Curentul EPT
___
Privatizarea societatii Electroputere Craiova continua sa dea batai de cap Autoritatii pentru Valorificarea Ativelor Statului, Mircea Ursache declarand ieri, ca este cea mai grea privatizare pe care AVAS o are de finalizat in perioada imediat urmatoare.
Dupa trei privatizari esuate, AVAS negociaza in prezent un al patrulea contract de vanzare-cumparare cu companiile General Electric, Bombardier, Siemens si cu Asociatia Salariatilor Societatii din Craiova. Actiunile puse in vanzare reprezinta 62% din capitalul social al societatii. Ursache a declarat ieri ca negocierile sunt in faza avansata si s-a aratat increzator in finalizarea tranzactiei pana la sfarsitul acestei luni. Negocierile cu companiile interesate se desfasoara separat, nefiind inca stabilit daca privatizarea se va desfasura prin divizarea societatii sau trecerea ei in proprietate privata ca un tot unitar. Pana in prezent, mai multe companii s-au aratat interesate sa preia doar anumite sectii ale societatii, statul roman negasind nici un investitor care sa preia intregul patrimoniu al firmei craiovene, compus din patru zone de afaceri - sectia de locomotive, cea de motoare electrice, trasformatoare si aparataj. Recent, la Electroputere au fost disponibilizati inca 600 de salariati, Ursache adaugand ca intarzierea privatizarii societatii a avut la baza probleme complexe.
Sursa: Curentul, 14 octombrie 2004. -
AVAS are alti pretendenti pentru Tractorul
Azi
___
Un numar cinci sau sase companii internationale si cu capital autohton sunt interesate sa preia contractul de privatizare a Societatii Tractorul Brasov, fiind analizata posibilitatea formarii unui consortiu, a declarat, ieri, presedintele AVAS, Mircea Ursache.
Contractul de privatizare a fost incheiat in 2003 cu grupul Landini. Seful AVAS a afirmat ca intarzierea finalizarii transferului dreptului de proprietate reprezinta „o exagerare' din partea companiei italiene. Ursache a explicat ca Landini a motivat intarzierea prin necesitatea unor garantii suplimentare.
„Din punctul lor de vedere, probabil este corect. Din punctul meu de vedere, cred ca este o exagerare, intrucat sunt asigurari date de o institutie guvernamentala, pentru ca actul pe care ei il asteapta publicat in Monitorul Oficial a trecut de Camera Deputatilor, iar saptamana trecuta si de Senat si pentu ca, practic, nu este nici un fel de problema pentru finalizarea trecerii in proprietate privata a societatii din Brasov', a spus presedintele AVAS.
Sursa: Azi, 14 octombrie 2004.
'
13.10.2004
-
BERD si IFC, actionari la Banc Post din 25 octombrie
Gardianul
___
Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC) vor deveni actionari ai Banc Post, prin conversia in actiuni a doua imprumuturi de cate 8 milioane de dolari, potrivit Mediafax. Operatiunea va fi aprobata in AGA din 25 octombrie si se va face cu drept de preemtiune restrans pentru actionarii existenti. Pe langa cei 16 milioane de dolari aferenti BERD si IFC, actionarii existenti pot subscrie in limita a 10 milioane de dolari, direct proportional cu participatia detinuta. Cele doua institutii internationale vor detine intre 7,3% ti 8% din capitalul Banc Post. Pentru a pastra pachetul majoritar de 51% din actiunile bancii, EFG Eurobank este obligata sa subscrie intreaga suma ce-i revine din cota de 10 milioane de dolari. In cazul participarii tuturor actionarilor, societatile de investitii financiare (SIF), care au in prezent participatii de 6%, nu vor putea depasi o cota de 5,2%. EFG Eurobank Ergasias a devenit actionar majoritar la Banc Post, in luna iulie 2003, cand a preluat de la Banco Portugues de Investimento 17% din titluri, pentru 23 milioane de euro.
Sursa: Gardianul, 13 octombrie 2004. -
Astra Asigurari, iertata de datorii
Cotidianul
___
Conducerea SC Asigurare-Reasigurare Astra SA considera ca decizia de scutire a societatii de plata penalitatilor de intarziere de orice fel aferente tuturor obligatiilor stipulate in contractul de privatizare este lipsita de continut atat timp cat contractul a fost respectat, inclusiv programul de investitii prevazut in acesta.
Recent, deputatii au adoptat, pe articole si cu amendamentele Comisiei pentru politica economica, Ordonanta guvernamentala privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Administrarea Participatiilor Statului (AVAS) si consolidarea unor privatizari.
Conform deciziei Camerei Deputatilor, AVAS a fost mandatata sa renunte la aplicarea pactului comisoriu de gradul IV stipulat in cuprinsul contractului de privatizare a SC Astra pentru obligatiile ajunse la scadenta pana la intrarea in vigoare a Legii de adoptare a acestei ordonante.
Comisia pentru politica economica a explicat acest amendament prin faptul ca, „la divizarea societatii, o parte din datorii au fost preluate de pui“ si ca, „daca ramaneau la mama, acestea faceau obiectul inlesnirilor la plata“. Conducerea companiei spune ca respectivele penalitati au fost calculate fictiv. Actionarul majoritar al societatii este, din 2002, Nova Trade, detinuta de Dan Adamescu, care controleaza 94,67% din actiuni. Pachete de cate 1,25% din capital se afla in proprietatea a patru dintre cele cinci societati de investitii financiare (SIF).
Comisia a subliniat faptul ca datoriile istorice ingreuneaza procesul de productie si participarea la licitatii pentru achizitionarea de lucrari.
Actul normativ mai prevede ca, pentru societatile comerciale la care ordinul comun s-a emis in luna decembrie a anului fiscal si care nu au achitat obligatiile bugetare datorate in 90 de zile de la data emiterii ordinului, inlesnirile de la plata isi mentin valabilitatea daca societatea achita aceste datorii pana la data de 20 decembrie 2005.
Alte societati care vor beneficia de inlesniri la plata obligatiilor sunt SC Navol SA Oltenita, SC ICPPAM SA Balotesti, SC Biosin SA Calafat, SC UCM Resita si SC Rodipet SA Bucuresti.
Potrivit unui amendament adoptat de deputati, SC Rostramo SA Targu Mures va fi scutita, printre altele, de la plata obligatiilor bugetare datorate si neachitate la data transferului de proprietate catre bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor sociale de somaj.
Sursa: Cotidianul, 13 octombrie 2004. -
Bogdan Baltazar si-a anuntat oficial retragerea de la conducerea BRD
Adevarul BRD
___
Bogdan Baltazar si-a anuntat oficial, ieri, retragerea din functia de presedinte al Consiliului de Administratie al BRD - Groupe Societe Generale, pozitie care va fi preluata de directorul general, Patrick Gelin, prin cumularea atributiilor din cele doua posturi. 'A fost deosebit de onorant sa prezidez peste sase ani o privatizare bine facuta si o evolutie ulterioara foarte buna a bancii. Sa va straduiti sa ramaneti asa, stiind ca este greu sa ajungi in varf, dar si mai greu sa te mentii', a spus Baltazar, dupa anuntul public privind plecarea din banca. Reprezentantii actionarului francez si cei ai conducerii bancii i-au multumit lui Baltazar, pe care il considera 'probabil cel mai bun bancher din Romania'. Directorul general adjunct al grupului Societe Generale, Didier Alix, a spus ca Baltazar si-a demonstrat profesionalismul inca din perioada premergatoare privatizarii, cand participa la negocierile de vanzare a bancii. 'Chiar daca plin de eleganta, ati stiut intotdeauna sa aparati interesele pe care le reprezentati', a adaugat Alix. La sfarsit de mandat, Baltazar apreciaza ca atitudinea lui, deseori critica, a fost una 'obiectiva si corecta', impotriva unor 'anomalii' inca prezente in viata Romaniei. In acest context, fostul presedinte sustine ca nu a ingreunat activitatea bancii, desele sale declaratii reprezentand o baza de incredere pentru clientii BRD. 'Pozitia mea publica a fost buna si pentru business. Am transmis un sentiment de corectitudine, care domina si in banca, si asta a dat incredere, iar atitudinea mea explica o mare parte din cei 1,5 milioane de noi clienti de la privatizare si pana in prezent', a spus presedintele BRD. Presedintele BRD s-a aratat neinteresat de continuarea activitatii in sistemul bancar. De altfel, contractul cu Societe Generale ii interzice sa preia o functie intr-o institutie concurenta timp de sase luni de la parasirea BRD. La cererea actionarilor, Baltazar va ramane membru al Consiliului de Administratie al BRD, pana la sfarsitul acestui an.
Sursa: Adevarul, 13 octombrie 2004.'
12.10.2004
-
Subventii de 2.300 de miliarde lei pentru producatorii agricoli
Cronica Romana
___
Sumele alocate in luna octombrie pentru sustinerea producatorilor agricoli se ridica peste 2.300 miliarde lei, ponderea cea mai mare - 870 miliarde lei - fiind destinata sprijinului financiar acordat pe hectarul cultivat, a declarat Petre Daea, ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale (MAPDR). “Pana pe 20 octombrie producatorii agricoli vor primi in total 1.800 miliarde lei, reprezentan o parte din sprijinul de 2,5 milioane lei la hectar acordat de Guvern celor care detin suprafete de teren arabil de pana la 5 hectare. Acest ajutor reprezinta un milion de lei pe hectar, acordat pentru culturile infiintate in toamna acestui an”, a precizat Daea. Restul sprijinului, inca 10.000 miliarde lei, vor fi distribuiti in etape, in anul 2005, pentru intretinerea, erbicidarea si fertilizarea culturilor precum si pentru recoltarea acestora.
Din suma totala alocata in 2004 pentru sprijinirea producatorilor agricoli - 21.875,6 miliarde lei - din bugetul MAPDR, a fost platita pana in prezent, conform deconturilor depuse la directiile agricole, peste 93 la suta din fondurile totale, adica 20.464,2 miliarde lei.
Potrivit datelor MAPDR, din aceste fonduri 1.728,3 miliarde lei au fost destinate stimularii livrarii laptelui la procesare, pentru o cantitate de 9,3 milioane hectolitri, iar 2.319 miliarde lei - subventiile aferente cantitatilor de carne livrata pentru procesare. Alte 520,7 miliarde lei au reprezentat despagubirile acordate producatorilor agricoli in procent de 64 la suta din cheltuielile efectuate pana la producerea fenomenului de seceta din primavara si vara anului 2003, iar 29,5 miliarde lei despagubirile pentru 2004. Pentru productia marfa din 2003 valorificata pana in luna iulie 2004, sprijinul acordat producatorilor din sectorul vegetal se ridica la 361,2 miliarde lei, acesta fiind alocat pentru 314.596,8 tone de grau, 490.533,5 tone de floarea soarelui, 32.207,8 tone legume de sera, 83.296,3 tone soia, 28.428,4 tone orz si 367.508,2 tone sfecla de zahar.
Totodata, pentru productia marfa din 2004 valorificata pana in septembrie 2004 spijinul acordat in sectorul vegetal s-a cifrat la 577,9 miliarde lei. Din datele MAPDR reiese ca pentru achizitionarea de utilaje agricole au fost alocate aproape 600 miliarde lei, 848,9 miliarde lei pentru samanta certificata si peste 277,1 miliarde lei - alocatia de 50 la suta din pretul celor 1.419 instalatii de irigat livrate producatorilor agricoli.
Sursa: Cronica Romana, 12.10.2004 -
SNP Petrom nu majoreaza deocamdata preturile carburantilor
Adevarul SNP
___
SNP Petrom nu a luat inca nici o decizie privind scumpirea carburantilor la pompa, desi celelalte companii private au facut sau se pregatesc deja sa faca acest lucru ca urmare a cresterii cotatiei la titei la un nivel de peste 53 de dolari/baril. 'Chiar astazi dimineata (n.r. - ieri) am discutat cu presedintele CA al Petrom, Gheorghe Constantinescu, care m-a informat ca nu s-a luat nici o decizie privind cresterea preturilor. Va trebui sa treaca o luna ca sa putem face calculele si o analiza de pret. Vom vedea atunci ce masuri vor fi luate, daca pretul barilului se va stabiliza undeva la 50 de dolari.
Deocamdata, suntem in limitele de pierdere', a declarat Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului. El a precizat ca Petrom poate sa reziste presiunilor oscilatiilor pe termen scurt de pe piata internationala, avand in vedere ca utilizeaza si petrol romanesc al carui pret este la jumatate fata de cel practicat la nivel mondial.
Pe de alta parte, Rompetrol, cel mai mare operator privat, care utilizeaza in principal titei din export, a majorat ieri preturile carburantilor la poarta rafinariei cu aproximativ 15 dolari pe tona. Motivul il reprezinta tocmai cotatiile record inregistrate in ultima perioada pe piata mondiala.
Si ceilalti operatori si distribuitori privati de pe piata romaneasca asteapta o decizie a Petrom pentru a majora preturile. 'Pentru a acoperi nivelul de crestere al pretului titeiului la bursele internationale si pentru a evita pierderile este necesara o majorare cu cel putin 2.000 de lei/litru la pompa.
Deja avem dificultati in aprovizionarea cu carburanti deoarece companiile prefera sa exporte in loc sa vanda in Romania', ne-au declarat oficiali din cadrul LukOil. Potrivit surselor citate, o astfel de majorare nu se va produce deocamdata pana cand Petrom si ceilalti competitori de pe piata romaneasca nu vor lua o decizie similara.
In ceea ce priveste un eventual impact negativ al scumpirii titeiului asupra cresterii economice din Romania, Dan Ioan Popescu a declarat ca aceasta este nesemnificativa. 'Studiile facute au aratat ca situatia actuala va conduce la o diminuare cu 0,5 la suta din PIB a previziunilor privind cresterea economica in Europa.
In Romania, influenta este mult mai mica, deoarece tara noastra este si producator de titei', a explicat ministrul Economiei.
Sursa: Adevarul, 12.10.2004'
Pagina