06.02.2004
-
Austriecii isi muta fabricile de textile in Romania si Bulgaria
Adevarul
___
Industria textila austriaca isi extinde activitatea in Bulgaria si Romania, o explicatie a acestei optiuni fiind cresterea nivelului de salarizare in cele zece tari din regiune care vor adera la Uniunea Europeana in acest an, informeaza cotidianul austriac 'Der Standard'. In opinia directorului comercial al Asociatiei producatorilor de textile din Austria, Franz Pitnick, pentru stimularea competitivitatii in industria textila, Uniunea Europeana trebuie sa creeze conditii-cadru si sa extinda dreptul de regim vamal preferential si pentru Romania, Bulgaria si Croatia.
Sursa: Adevarul, 6 februarie 2004.'
05.02.2004
-
Hidroelectrica, obligatiuni de 120 milioane euro la vara
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Hidroelectrica, al doilea producator de energie electrica de pe piata romaneasca, intentioneaza sa lanseze o emisiune de eurobonduri in valoare de 120 milioane euro pana in luna iunie a acestui an, potrivit oficialilor companiei.
„Dorim ca emisiunea de bonduri sa se materializeze pana in iunie. Acest termen este conditionat de obtinerea ratingului, proces care este in curs de finalizare. Valoarea emisiunii este de 120 milioane euro si se va face fara garantia statului”, a spus Nicolae Paunescu, directorul secretariatului general al Hidroelectrica.
Emisiunea de bonduri a Hidroelectrica a fost anuntata initial in luna august 2002, insa momentul lansarii a fost amanat. Dupa lansarea emisiunii CFR Marfa de 120 milioane euro, la o dobanda anuala de 10,5% in euro, Hidroelectrica si Transelectrica si-au amanat sine die emisiunile pe pietele externe de capital, cautand finantari mai ieftine.
Fondurile obtinute in urma operatiunii aveau ca destinatie modernizarea a trei complexe hidroenergetice situate pe raurile Lotru, Oltul inferior si Bicaz. Dupa obtinerea ratingului, Hidroelectrica va lansa o licitatie pentru stabilirea bancilor care vor intermedia lansarea pe piata a obligatiunilor companiei.
Compania are nevoie de fonduri importante pentru finalizarea mai multor hidrocentrale, aflate in diverse faze de executie.
In toamna anului 2001, Hidroelectrica a lansat 21 de asemenea proiecte, ce vizeaza finalizarea a 36 de hidrocentrale, suma de investitii necesara fiind estimata la 1,3-1,5 miliarde euro. Compania a cautat in acest fel sa atraga capital privat pentru punerea acestor capacitati in functiune.
Pana acum, dintre cei mai motivati de aceste proiecte s-au numarat grupul energetic italian Enel, compania franceza Mecamidi, Motizola (Cehia), dar si operatori privati autohtoni precum Neptun Campina, Romelectro sau Energy Holding.
Sursa: Zarul financiar, 5 februarie 2004. -
LNM imprumuta Petrotub cu sase milioane de dolari
Curierul National
___
LNM Holdings urmeaza sa acorde un imprumut de sase milioane de dolari societatii Petrotub Roman, se arata intr-un comunicat al companiei. Banii vor fi folositi ca si capital de lucru. Astfel, Petrotub a convocat Adunarea Generala a Actionarilor in data de 12 februarie. Pe ordinea de zi se afla desemnarea noului Consiliu de Administratie si alegerea presedintelui CA, stabilirea remuneratiei administratorilor, modificarea actului constitutiv si schimbarea denumirii, din SC Petrotub SA in SC ISPAT PETROTUB S.A. In plus, se intentioneaza revocarea dreptului de administrare si dispozitie asupra conturilor bancare ale societatii, pentru oricare persoana careia i-au fost incredintate astfel de drepturi de catre organele de conducere ale societatii sau de orice imputernicit al acestora. Pe de alta parte, sunt desemnate si noile persoane care se ocupa de aceste activitati. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) si LNM Holdings au semnat, in luna octombrie a anului trecut, contractele de privatizare pentru Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman. APAPS a vandut 30.492.217 actiuni, reprezentand 80,9174 la suta din capitalul social al Siderurgica si 10.077.565 actiuni, reprezentand 69,7680 la suta din capitalul social al societatii comerciale Petrotub. Suma primita de stat pentru Siderurgica va fi folosita pentru finantarea infiintarii unui parc industrial. In plus, LNM va acorda o parte din banii necesari programelor de reconversie sociala, restul finantarii venind de la bugetul statului si de la cel local. In primele opt luni ale anului trecut, Siderurgica a inregistrat o cifra de afaceri de 1.559 miliarde de lei. Datoriile totale se ridicau la 8.961 miliarde de lei, iar pierderile la 785,6 miliarde de lei.Petrotub a avut, in aceeasi perioada, o cifra de afaceri de 2.160 miliarde lei. Datorile totale au depasit 2.779 miliarde lei, in timp ce pierderile au atins 267 miliarde lei.
Datoriile bugetare ale celor doua societati, neachitate la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor detinute de stat, precum si dobanzile si penalitatile aferente acestora au fost anulate, printr-o ordonanta de urgenta a guvernului.
Sursa: Curierul national, 5 februarie 2004. -
Raportul ANC in cazul capuselor de la Antibiotice
Adevarul ATB
___
Autoritatea Nationala de Control a anuntat ieri rezultatul anchetei facute la Antibiotice Iasi. Raportul scoate la iveala pagube de sute de miliarde de lei aduse de capusele interpuse pe lantul de distributie al fabricii. Totusi, ministrul Controlului, Ionel Blanculescu, a evitat sa pronunte cuvantul ilegalitate, spunand ca in acest caz 'se poate vorbi despre cea mai rafinata formula de inginerie juridica si financiara'. El a spus ca 'din analizele juristilor solutia este criticabila, si prin extensie, ilegala', lasand rezultatele anchetei in coada de peste. Raportul este insa destul de clar. Capusa luata in vizor a fost SC PHARMA SA, principalul distribuitor al Antibiotice Iasi. Aceasta firma a fost infiintata dupa ce conducerea fabricii de medicamente a hotarat externalizarea diviziei de distributie a medicamentelor prin infiintarea unei firme care sa se ocupe de vanzarea produselor sale. 'Prin aceasta operatiune - se spune in actul de control - Antibiotice SA detine o cota de numai 30 la suta din capitalul social al firmei de distributie.
Astfel, Antibiotice Iasi pierde controlul asupra distributiei de medicamente, aceasta fiind preluata de operatorul privat, in structura caruia se regasesc ca actionari membri din fosta conducere a societatii de productie.' Unul dintre actionarii la care face referire actul de control este Constantin Acatrinei, director comercial la Antibiotice Iasi pana la infiintarea capusei SC PHARMA SA. Dupa 'externalizarea' distributiei, Acatrinei a trecut la firma SC PHARMA, unde este presedinte al Consiliului de Administratie si director general. El mai detine si 20 la suta din actiunile firmei de distributie, fiind al doilea actionar ca importanta dupa Antibiotice Iasi. In subordinea sa se afla directorul comercial Dumitru Nani, fratele directorului general de la Antibiotice Iasi, Ioan Nani. Alte cinci la suta din actiunile capusei SC PHARMA revin sotiei lui Acatrinei. Actul de control confirma starea de ilegalitate in care s-a aflat actionariatul firmei timp de cateva zile, atunci cand prin legea vanzarii medicamentelor s-a interzis in mod expres fabricilor producatoare orice fel de implicare in unitatile de distributie en gros. Aceasta restrictie menita sa curete sistemele de vanzari de firmele capusa a tinut insa numai 23 de zile.
Speculantii din reteaua de distributie urmau sa piarda zeci de milioane de dolari, asa ca s-a ajuns rapid la concluzia ca ar fi bine sa se renunte la aceasta prevedere. Asa a aparut la Camera Deputatilor o propunere legislativa care cerea abrogarea articolelor de lege abia intrate in vigoare. Fiind intrebat de presa, Blanculescu a spus ieri ca nu stie care au fost initiatorii acestei propuneri legislative menite sa protejeze pe mai departe capusele. Pagina de internet a Camerei Deputatilor arata ca printre semnatarii actului care a dus la modificarea legii se numara si actualul ministru al Sanatatii, Ovidiu Branzan. Raportul ANC arata ce efecte a produs initiativa legislativa a deputatului Branzan la Antibiotice Iasi: 'Pozitia minoritara a SC Antibiotice Iasi in societatea comerciala de distributie nu confera acesteia posibilitatea de a lua toate masurile in vederea recuperarii contravalorii marfurilor livrate catre SC PHARMA SA. In perioada 2001-2003, peste 56 la suta din productia realizata de SC Antibiotice Iasi a fost livrata catre SC PHARMA SA. In aceeasi perioada, volumul creantelor a crescut, datoriile distribuitorului catre producator fiind de 454 miliarde lei in anul 2001, 621 miliarde lei in anul 2002 si 804 miliarde lei in 2003.
SC PHARMA SA are o pozitie privilegiata intrucat SC Antibiotice Iasi nu poate sa o execute silit pentru neplata datoriilor la termen - acest lucru insemnand sa se 'autoexecute silit' - si nici nu poate opri livrarile de produse, ambele alternative presupunand un sabotaj al propriilor interese de actionar.' In plus, SC PHARMA SA a platit in mod preferential creditorii sai, in defavoarea firmei producatoare. 'Ca urmare a neincasarii la termen a creantelor, se constata o crestere a obligatiilor de plata restante ale SC Antibiotice Iasi catre bugetul de stat. Neparticiparea in mod direct la licitatiile publice desfasurate la nivelul spitalelor si vanzarea de medicamente prin distribuitori (SC PHARMA) au condus la o impovarare a sistemului sanitar ca urmare a faptului ca la acelasi volum de medicamente aprovizionate s-a platit un pret mai mare, cauza fiind cota de adaos comercial impusa de distribuitori.' La capitolul masuri, in actul de control al ANC se spune: 'Ministerul Sanatatii, in calitate de actionar majoritar la SC Antibiotice Iasi, va retrage aceasta societate din actionariatul SC PHARMA SA, urmand sa-si dezvolte propria retea de distributie.' Cum se va realiza acest lucru ramane de vazut.
Sursa: Adevarul, 5 februarie 2004.'
04.02.2004
-
Conducta Nabucco va traversa Romania pe o distanta de 600 km
Romania libera TGN
___
Compania OMV a semnat o intelegere cu Compania Nationala Iraniana de Export de Gaz (NIGEC) prin care a fost stabilita participarea partii iraniene la proiectul european Nabucco, proiect care vizeaza construirea unei conducte de transport a gazelor naturale din zona Marii Caspice in Europa Centrala si de Vest. Compania Nationala Iraniana de Petrol (NIOC) intentioneaza, astfel, sa exporte in Europa gazul natural produs in Iran, prin intermediul filialei sale, NIGEC. Conducta Nabucco, cea care va lega Turcia de Austria, este un proiect comun al OMV Erdgas, filiala detinuta in intregime de OMV Aktiengesellschaft, si un consortiu format din companiile Transgaz (Romania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si BOTAS (Turcia). Lungimea conductei va fi de 3.400 kilometri, cu o capacitate de transport de 30 de miliarde metri cubi pe an. Ea va traversa Romania pe o distanta de aproape 600 de kilometri. Valoarea proiectului este de 4,4 miliarde dolari, acesta urmand a se finaliza in perioada 2010-2011. Studiul tehnic pentru realizarea conductei de gaze trebuie contractat pana pe 25 februarie si ar urma sa fie finalizat in luna septembrie.
Liderul consortiului va fi OMV companie aleasa atat pentru cifra de afaceri, cat si pentru faptul ca provine dintr-o tara membra UE.
Conducta ar trebui sa transporte cei circa 30 miliarde metri cubi de gaze naturale din tari precum Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan sau, mai nou, Iran. Proiectul de construire a conductei a fost aprobat pe data de 15 iulie 2003 de Uniunea Europeana. Fiecare tara participanta la realizarea lui va avea dreptul de a-si retine cantitatea de gaze pe care va putea sa o asimileze, in functie de potentialii clienti pe care ii are.
Sursa: Romania libera, 4 februarie 2004. -
Sanse mici pentru Lukoil de a cumpara PETROM
Cotidianul SNP
___
In cursa pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA au ramas aceleasi sapte societati si asta pentru ca Petrom nu va fi vanduta pe bucati. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, a declarat, ieri, ca in contractul de vanzare-cumparare a Petrom se va introduce o clauza conform careia nu se vor putea instraina sau privatiza separat structurile ce se afla in componenta societatii.
'Nu vom lasa ca rafinariile sa fie achizitionate de cineva, iar structurile care se ocupa de distributie sa fie preluate de altcineva', a specificat Popescu. Aceasta problema a fost discutata de oficialii Ministerului Economiei si Comertului (MEC), ivindu-se in urma anuntului facut de firma Lukoil, interesata numai de una dintre structurile Petrom. Vagit Alekperov, presedintele Lukoil, a declarat recent, citat de Reuters, ca firma pe care o reprezinta este interesata numai de achizitionarea unor active ale companiei romanesti.
Prin anuntul facut, ieri, de Dan Ioan Popescu, Lukoil nu va mai putea participa, asa cum intentiona, la privatizarea Petrom. De altfel, daca ar intentiona sa intre intr-un consortiu cu una dintre companiile ramase in cursa si sa participe la cumpararea intregii societati, Lukoil ar putea intra sub incidenta Legii antimonopol.
Ofertele pentru participarea la privatizarea Petrom trebuie depuse pana in luna aprilie. Castigatorul acestei licitatii va putea sa-si majoreze participatia la 51% din actiunile Petrom. Cele sapte companii ramase in cursa pentru privatizarea Petrom sunt Occidental Oil and Gas, OMV, MOL, PKN-Orlen, Gazprom, Hellenic Petroleum si Glencore.
Sursa: Cotidianul, 4 februarie 2004.' -
Tractoare de la Brasov in rate
Adevarul
___
'Anul 2004 va reprezenta anul relansarii Uzinelor Tractorul Brasov, iar la finele acestei perioade, UTB va ocupa un loc important in lume intre producatorii de tehnica agricola', ne-a declarat Mauro Frola, reprezentantul Landini in Romania. Potrivit acestuia, producatorii agricoli vor fi sprijiniti pentru a cumpara tractoare produse la Brasov. 'Avem in lucru o formula de finantare a producatorilor agricoli prin care acestia sa poata achizitiona tractoare prin credite cu o dobanda extraordinar de mica, iar ratele vor fi platite dupa perioada de recoltare. Pana la sfarsitul lunii martie, vom alege banca comerciala cu care vom lucra', a precizat Frola. Reprezentantul Landini preconizeaza ca UTB va vinde in acest an minumum 6.000 de tractoare, jumatate dintre acestea urmand sa fie exportate. 'Avem semnale pozitive din tari cu traditie pentru exporturile UTB - Turcia, Iran, Canada, SUA, dar si din alte state precum Ungaria, Slovacia, Croatia, Bulgaria, sau din CSI', a subliniat Frola. 'Va fi necesar un efort extraordinar de mare pentru realizarea unui proces de productii care sa ne garanteze calitatea si fiabilitatea produselor noastre', a aratat oficialul Landini. La sfarsitul acestui an, inceputul anului 2005, UTB va lansa noi modele de tractoare, de capacitati de 100-130CP, care vor avea un 'pret competitiv'. Landini preconizeaza in acest an pentru UTB o cifra de afaceri de circa 70 milioane euro, 'valoare care nu este extraordinar de mare, dar care va da primul semnal de redresare si de pozitionare pe piata internationala a Uzinelor de la Brasov'. In acest an, planul de investitii cuprinde, printre altele, modernizarea intregii platforme de productie. In prezent, Landini asambleaza un tractor de 80 CP la uzina Romet Buzau, iar pe viitor, in aceasta locatie, cat si in orasul de sub poalele Tampei se vor produce subansamble pentru fabricile Landini din lume. La UTB lucreaza circa 3.300 de salariati, iar la semnarea contractului de privatizare, investitorul italian s-a angajat sa pastreze acelasi numar de personal timp de doi ani. 'Nici dupa aceasta perioada nu intentionam sa facem disponibilizari, daca totul merge cum ne-am propus', a spus Frola. Compania italiana Landini a cumparat in septembrie anul trecut pachetul majoritar de actiuni al UTB, pentru care a platit doar 250.000 de euro, preluand datorii si credite comerciale neachitate in valoare de 17 milioane euro. De asemenea, Landini s-a angajat, prin contract, ca va investi peste 28 milioane euro, ridicand, astfel, valoarea totala a tranzactiei la 45 milioane euro. In acest an, Ministerul Agriculturii a prevazut circa 600 miliarde lei pentru subventionarea achizitiilor de tehnica agricola.
Sursa: Adevarul, 4 februarie 2004.'
03.02.2004
-
Lukoil vrea sa preia reteaua de benzinarii din Europa centrala si de est
Curierul National
___
Grupul petrolier Lukoil intentioneaza sa se extinda in Europa centrala si de est. Astfel, compania va investi 150 de milioane de dolari pentru realizarea unei retele de 120 de statii de benzina in Ungaria, informeaza Bloomberg. Lukoil va furniza carburanti de la rafinaria Petrotel din Ploiesti. Acesta urmeaza sa isi reia productia in luna iulie. Pentru inceput, la Petrotel se vor rafina 220.000 de tone de combustibil lunar, a declarat Teodor Chirilescu, director la Lukoil. El a adaugat ca rafinaria din Ploiesti va alimenta retelele Lukoil din Romania, Ungaria si Moldova. Benzinariilor din Romania le vor fi alocate 25.000 de tone de carburanti lunar, cantitatea crescand, apoi, la 40.000 de tone. In Ungaria se vor duce intre 10.000 si 15.000 de tone, iar reteaua Lukoil din Moldova va primi 7.000 de tone de carburanti pe luna. La randul sau, Nicolae Ciornii, presedintele Lukoil Downstream SRL, aflat in Cuba, a confirmat ca productia Petrotel va fi de 220.000 de tone lunar, din care 70 la suta va fi destinata pietei romanesti.
Grupul poarta negocieri, in prezent, pentru cumpararea unor statii in Ungaria. “Probabil ca se va face o evaluare a unor retele independente de benzinarii, in vederea cumpararii acestora”, a precizat Chirilescu. Acesta a adaugat ca, in Romania continua programul de dezvoltare pentru a se ajunge la 300 de statii, pana la sfarsitul anului. Grupul Lukoil a preluat, anul trecut, pentru 121 de milioane de euro, activele societatii MV Properties SRL din Bucuresti. Este vorba despre 75 de benzinarii si sapte depozite de carburanti in Romania.
In felul acesta, Lukoil se apropie de numarul de benzinarii detinute de Petrom. Compania de stat are circa 600 de statii, in timp ce grupul Rompetrol are circa 180 de unitati.
In plus, Lukoil a anuntat ca negociaza cu una dintre companiile de pe lista scurta pentru privatizarea Petrom, pentru a prelua impreuna compania romaneasca.
Pentru preluarea Petrom au depus oferte preliminare si neangajante, in luna noiembrie 2003, companiile OMV Austria, ENI - Italia, MOL - Ungaria, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Occidental Oil & Gas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia. Ulterior, grupul ENI a anuntat ca nu va participa la urmatoarele etape.
“Din activele Petrom, ne intereseaza prelucrarea si distributia, dar nu avem nici un interes pe partea de extractie”, a spus Ciornii.
Potrivit oficialului Lukoil, o eventuala colaborare cu respectiva companie va fi valabila doar in cazul in care aceasta castiga licitatia pentru privatizarea Petrom. El a aratat ca este vorba despre o companie care are interese regionale.
Sursa: Curierul national, 3 februarie 2004. -
InterAgro a vandut aproape 10% din Rafinaria Astra
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ASP
___
Un pachet de 9,99% din Rafinaria Astra Romana (ASP) a fost transferat ieri, printr-o tranzactie speciala la BVB. Numarul actiunilor transferate (de 113.500.000 de bucati) reprezinta limita maxima care ar putea fi tranzactionata pe piata fara ca vanzatorul sa lanseze oferta publica. Valoarea totala a tranzactiei a insumat 68,1 miliarde lei. Ioan Niculae, presedintele InterAgro, a declarat pentru ziarul Bursa ca pe pozitia vanzatorului a fost una dintre firmele pe care le controleaza, iar cumparatorul a fost o firma straina pe care nu a dorit sa o numeasca. Domnia sa a precizat ca actiunile Rafinariei Astra Romana i-au parvenit in urma contractului de privatizare a societatii. Conform structurii actionariatului, posibilii cumparatori ar putea fi Broadhurst Investments, care detine in prezent 17,74% din actiunile ASP sau Kreyton Limited, care controleaza 37,07% din actiunile rafinariei.
Ioan Niculae a declarat ca pe parcursul ultimului an si-a recuperat investitia impusa de contractul de privatizare, iar vanzarea pachetului de ieri i-a adus un profit de aproximativ 32%.
Compania InterAgro mai ramane, in urma tranzactiei de ieri, cu 6,55% din actiunile Rafinariei Astra Romana. Societatea Asirom, un alt actionar semnificativ al rafinariei, detinea, la 13 ianuarie, 21,86% din actiunile ASP. Brokerii sustin ca am putea asista in sedintele urmatoare la noi transferuri speciale cu pachete mari de actiuni ASP.
Sursa: Ziarul Bursa, 3 februarie 2004.
-
O crestere economica de 7-8% ar alimenta inflatia
Adevarul
___
O crestere economica de 7-8%, fata de 4-5% cat se urmareste in prezent, ar suprasolicita economia nationala si ar avea efecte negative asupra inflatiei sau a contului curent, a declarat, luni, Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 'Sa nu creada cineva ca privatizarea utilitatilor ne va trimite imediat dintr-un cerc vicios, care dureaza de 14 ani, intr-un cerc virtuos, care ne va permite o crestere economica mai mare fara a afecta alti indicatori', a explicat Lazea. Oficialul BNR a aratat ca economia romaneasca are o serie de particularitati care nu permit un ritm de crestere mai ridicat fara aparitia unor dezechilibre ale contului curent sau reaprinderea inflatiei. 'In Romania ultimilor 14 ani, daca s-a fortat cresterea, am avut probleme ori cu inflatia ori cu deficitul extern', a adaugat Lazea. Pentru acest an, autoritatile estimeaza o crestere economica de 5,5%, ceea ce va aduce produsul intern brut la nivelul consemnat in1989. In ultimii 14 ani, perioadele de crestere economica au alternat cu cele de recesiune. Caderea a inceput dupa 1989, inregistrandu-se comprimari severe ale PIB, de 5,6% in 1990, 12,9% in 1991 si 8,8% in 1992. Perioada 1992 - 1996 a fost caracterizata de reveniri succesive ale productiei, cu o crestere mai putin sustinuta in 1996. Cel mai semnificativ avans a fost realizat in 1995, cand economia a urcat cu 7,1%. Ciclul de scaderi a insotit perioada 1997-1999, pe fondul unor politici de restructurare si liberalizare a preturilor. Dupa o criza care a adus in 1997 un PIB cu 6,1% mai mic decat in anul anterior, au urmat usoare ameliorari ale trendului descendent. Economia a regresat in 1998 cu 4,8% si cu 2,3% in 1999. Anul 2000 este momentul de revenire al economiei. Dupa un avans de numai 1,6%, PIB a urcat cu 5,3% in 2001 si 4,9% in 2002. Desi primele proiectii aratau pentru 2003 o crestere de 5,2%, autoritatile si-au revizuit tinta pentru 4,8%.
Sursa: Adevarul, 3 februarie 2004.'
Pagina