02.02.2004
-
In defazaj cu UE: bursa nu este folosita deloc pentru finantare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Companiile romanesti continua sa evite folosirea pietei de capital pentru finantare si se indreapta aproape in exclusivitate catre banci, in vreme ce in tarile Uniunii Europene tendinta este inversa: importanta bancilor traditionale este in scadere.
Capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti a depasit de curand nivelul de 4 miliarde de dolari, la care se adauga 2,5 miliarde de dolari, capitalizarea Bursei Electronice RASDAQ. Insa cresterea de anul trecut a capitalizarii BVB s-a datorat in exclusivitate cresterii cotatiilor actiunilor, nu si aparitiei pe piata a unor noi companii, asa cum s-a intamplat in 1999 si 2001.
Anul trecut a fost primul din ultimii cinci in care capitalizarea totala Bursei de Valori Bucuresti a crescut in termeni reali mai putin decat creditul neguvernamental. Valoarea actiunilor care pot fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a urcat anul trecut in termeni reali cu 17%, iar creditul neguvernamental s-a majorat in aceeasi perioada cu 41%, conform unui studiu prezentat vineri de directorul BVB, Stere Farmache.
In ciuda cresterii cererii din partea investitorilor, companiile romanesti sunt inca reticente sa se finanteze prin mecanismele pietei de capital, a apreciat Stere Farmache. La finalul anului trecut, capitalizarea BVB reprezenta 7% din PIB, in timp ce valoarea creditului neguvernamental reprezenta 16% din PIB. Una cauzele slabei dezvoltari a pietei de capital se numara puterea scazuta a investitorilor institutionali romani. Activele plasate pe piata de capital de fondurile mutuale sunt extrem de scazute, iar reforma sistemului de pensii este inca la inceput.
Nivelul redus al finantarii obtinute de pe piata de capital este caracteristic, de altfel, pietelor din taruce central si est-europene. Una din problemele Bursei din Praga este aceea ca nu serveste finantarii companiilor, iar acest fapt este caracteristic pietelor mici de capital. Anul trecut nu am avut nici o oferta publica initiala a declarat Pavel Hollman, secretarul general al Bursei din Praga. Oferta publica initiala este oferta de vanzare a actiunilor nou emise pe care o companie privata o desfasoara pe piata de capital in scopul obtinerii de fonduri necesare dezvoltarii, listandu-se astfel la b ursa.
In ultimii trei ani in Romania a avut loc o singura oferta de acest fel, cea a companiei Grupul Editorilor si Difuzorilor de Presa, la finalul anului trecut.
Pe de alta parte, in tarile Uniunii Europene, companiile au tendinta sa se indrepte din ce in ce mai mult catre piata de capital pentru a obtine finantare. In Uniunea Europeana importanta bancilor tradintionale in finantarea companiilor este in scadere. Totusi pietele europene de capilal sunt departe de cele americane in aceasta privinta , apreciaza Lito Ioannidou, vicepresedintele bursei din Atena.
Marea majoritate a companiilor de la Bursa din Bucuresti au fost aduse pe piata din necesitatea de a crea o piata de capital si nu pentru ca intentionau sa obtina finantare. Mai mult, statul detine o cota importanta din actiunile listate. Numai actiunile detinute de stat la cea mai mare companie de pe piata, Petrom, reprezinta 40% din capitalizarea bursiera totala.
In ultimele luni mai multe companii private romanesti si-au anuntat intentia de a-si lista actiunile la Bursa. Cu toate acestea, sperantele reprezentantilor Bursei privind dezvoltarea piatei romanesti de capital sunt legate de deciziile Guvernului de a lista companii de stat. Am convingerea ca este aproape imposibila dezvoltarea pietei de capital fara sprijinul Guvernului. Daca Executivul este receptiv, si cred ca intr-un an electoral va fi, este posibil sa vedem listate la Bursa societati cu capital majoritar de stat.' a declarat presedintele BVB, Sergiu Oprescu.
El a mai declarat ca imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europena, programata pentru 2007, se va putea pune problema participarii Bursei de la Bucuresti intr-o structura integrata cu alte piete europene, inclusiv o fuziune. Pietele de capital ale Uniunii Europene sunt in prezent in proces de integrare, reglementari noi in acest sens sa urmand fie emise pana in 2005.
Sursa: Ziarul financiar, 2 februarie 2004.' -
BVB va solicita includerea in indicele burselor central europene
Curierul National
___
Bursa de Valori Bucuresti va solicita, in cursul acestui an, includerea unor companii din Romania, in indicele burselor central europene CESI, care cuprinde bursele de valori din Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia, a declarat Sergiu Oprescu, presedintele BVB.
'Am facut demersuri similare si in urma cu doi ani, dar consider ca in prezent piata romaneasca are alte dimensiuni si este mult mai pregatita', a spus Oprescu.
Nu sunt excluse nici fuziunile
Prezenta BVB in indicele CESI ii va conferi o mai mare vizibilitate in randul investitorilor straini de portofoliu, reprezentand, totodata, un exercitiu in perspectiva integrarii burselor la nivel european. Sergiu Oprescu spune ca problema integrarii bursiere va deveni una dintre preocuparile majore imediat dupa aderarea Romaniei la UE.
'Din moment ce bursa va renunta la forma de organizare mutuala, vom putea opta pentru orice fel de cooperare, inclusiv pentru fuziuni', a explicat oficialul BVB.
In ceea ce priveste evolutia BVB pentru acest an, presedintele institutiei anticipeaza o crestere cu 30 - 35 la suta a valorii medii zilnice de tranzactionare, fara a avea in vedere ofertele publice de preluare, care au sustinut in mare parte, anul trecut, nivelul mediu al transferurilor .
Oprescu apreciaza ca dezvoltarea bursei este conditionata de listarea unor noi societati si vede sprijinul Guvernului ca absolut necesar pentru o piata de capital solida. 'Daca Executivul este receptiv, si cred ca intr-un an electoral va fi, este posibil sa vedem listate la bursa societati cu capital integral de stat. Am convingerea ca este aproape imposibila dezvoltarea pietei de capital fara sprijinul Guvernului', a adaugat Oprescu.
Sunt asteptate RomTelecom si BRD
Presedintele BVB s-a aratat optimist in privinta listarii la bursa, in 2004, a unui pachet de actiuni emise de operatorul de telefonie fixa RomTelecom. El atrage insa atentia ca un proces de listare se intinde pe o perioada de timp mai lunga, cuprinsa intre sase luni si un an.
In opinia lui Oprescu, introducerea la bursa a unor noi societati cu capital la stat va fi urmata de listarea unor companii private, care sunt deja in discutii cu societatile de intermediere.
Oficialul BVB considera ca anul 2004 poate fi unul al deschiderii pietei obligatiunilor corporative, mizand in primul rand pe interesul manifestat in acest sens de bancile comerciale.
'Cred ca, fiind o societate deschisa, BRD - Groupe Societe Generale va alege sa realizeze emisiunile de obligatiuni prin oferte publice', a adaugat Oprescu. Actionarii BRD au aprobat, de curand, realizarea unor emisiuni de obligatiuni, in 2004, in limita unui plafon de 1.500 de miliarde lei, cu o scadenta de 3 - 5 ani.
O decizie similara a fost adoptata, recent, si de catre actionarii Raiffesen Bank.
Referitor la unificarea BVB si a Bursei Electronice Rasdaq, Oprescu a aratat ca, pana la aprobarea legii consolidate a pietei de capital, se va incerca preluarea la cota bursei a unor companii listate in categoria I de pe piata Rasdaq.
Comisia Europeana n-a avut suficienti oameni ca sa studieze unificarea BVB-Rasdaq
'Pana vom avea noua lege vom trece la unificarea in fapt a celor doua piete, iar apoi o sa facem si demersurile necesare pentru unificarea formala', a mai spus Oprescu. Potrivit reprezentantilor Comisiei Europene la Bucuresti, proiectul legii consolidate a fost returnat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare fara a avea obiectii majore.
'Expertii Comisiei Europene au transmis inapoi proiectul de lege, aratand ca nu au existat resursele umane suficiente pentru a intocmi un raport complet asupra noilor reglementari.
In aceasta perioada, institutia se concentreaza pe ultimele pregatiri legate de procesul de extindere a UE, de la 1 mai.
Comisia a specificat ca va raspunde punctual la orice solicitare de lamurire din partea CNVM', au declarat pentru Mediafax surse din cadrul delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.
Potrivit calendarului de negocieri, Parlamentul trebuie sa aprobe noua lege consolidata a pietei de capital pana cel tarziu la sfarsitul primului trimestru din 2004.
Sursa: Curierul national, 2 februarie 2004.' -
Obligatiunile pe care le va emite Raiffeisen Bank vor fi listate la BVB
Adevarul
___
Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank a aprobat lansarea de obligatiuni pe parcursul anului 2004, in limitele a 75% din capitalul social, in una sau mai multe transe si avand scadente cuprinse intre doi si trei ani, informeaza un comunicat al bancii. Actionarii bancii au decis ca titlurile sa fie listate la Bursa de Valori Bucuresti. 'Mizam pe investitorii romani, care asteapta astfel de produse, insa un rol important il vor juca si investitorii institutionali straini. Un alt avantaj al emisiunilor de obligatiuni care vor fi lansate de Raiffeisen Bank in acest an consta in faptul ca ele vor putea fi listate la Bursa de Valori, iar acest lucru va duce la cresterea volumelor tranzactionate', a declarat James Stewart, vicepresedintele Diviziei Trezorerie din cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit comunicatului, emisiunea de obligatiuni reprezinta solutia optima care sa asigure o mai buna echilibrare a resurselor atrase cu plasamentele efectuate de banca, avand in vedere cresterea activitatii din ultima perioada.
Sursa: Adevarul, 2 februarie 2004.'
30.01.2004
-
Banca Transilvania: crestere nominala, dar scadere in termeni reali
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania a incheiat anul 2003 cu un profit brut de 557 miliarde de lei, cu 3,5% mai mare decat profitul brut inregistrat in 2002 si cu 12% mai mare decat profitul bugetat initial. Conform datelor de la 31 decembrie 2003, activele totale ale Bancii Transilvania insumau 14.191,77 miliarde lei, inregistrandu-se astfel o crestere de 165% fata de anul precedent. Fondurile proprii se ridicau la valarea de 2.051,84 miliarde de lei. Banca precizeaza ca profitul net pe 2003 va fi dat publicitatii in momentul in care se vor clarifica ultimele aspecte privind aplicarea Legii 485 din decembrie 2003 de modificare a legii bancare.
Rezultatul final este cu atat mai spectaculos cu cat, dupa primele noua luni profitul era in scadere nominala cu 10% fata de rezultatul obtinut in perioada similara din 2002, explicatia oficialilor bancii fiind sacrificarea profitului in favoarea investitiilor si a cotei de piata.
Oficialii bancii tin sa arate ca profitul peste asteptari a fost obtinut in conditiile in care anul trecut au fost realizate investitii de aproape 400 de miliarde de lei, cu peste 77 % mai mari decat cele realizate in 2002. Investitiile au fost dirijate in special inspre extinderea retelei proprii de unitati si modernizarea sistemului IT al bancii. De asemenea, s-au realizat investiti de capital importante in companiile subsidiare bancii, in vederea consolidarii pozitiei Grupului Financiar BT - BT Leasing, BT Direct, BT Securities si SAR Transilvania.
'Rezultatele inregistrate pe anul 2003 ne indreptatesc sa fim optimisti fata de evolutia bancii din acest an', afima Robert C. Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. 'Aceste rezultate sunt, in primul rand, un semn al imbunatatirii relatiei bancii cu clientii ei, atat persoane fizice cat si persoane juridice. A fost un an in care investitiile au fost prioritare. Am reusit sa extindem reteaua teritoriala de la 46 de unitati, cate erau la inceputul anului, la 71 de unitati, realizand si lucrari mari de modernizare la unitatile deja existente ', spune Rekkers. Conducerea Bancii Transilvania are planuri mari pentru acesta, in vederea extinderii in continuare a pozitiei pe piata de retail.
' Vom propune Adunarii Generale a Actionarilor ca si in 2004 sa continuam aceasta politica de investitii. Ne dorim ca anul acesta sa avem un buget de investitii de 8 milioane de EURO care va fi dirijat in special inspre deschiderea de noi unitati, astfel ca pana la sfarsitul lui 2004 sa reusim sa extindem reteaua la 100 de unitati', afirma directorul general al bancii
Cel mai mare actionar individual al Bancii Transilvania este BERD cu un pachet de 15% din actiuni. In ultimile luni, mai multe fonduri sau banci de investitii strane au cumparat aproximativ 10% din actiunile Bancii Transilvania, eforturile acestor investitori de a-si mari participatia la banca alimentand o serie de speculatii. In prezent, datorita statului de infiintare al Bancii Transilvania, nici un actionar in afara de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) nu poate detine mai mult de 5% din actiunile bancii. In afara de membrii fondatori ai bancii, singurii investitori care detin pachete apropiate de nivelul de 5% sunt SIF Banat - Crisana si SIF Oltenia. SIF Moldova detine, de asemenea, un pachet 2 - 3% din actiuni.
Anul trecut, Banca Transilvania a reusit sa-si intareasca pozitia pe piata creditelor retail (in special credite imobiliare/ipotecare si credite de consum), valoarea totala a creditelor fiind la data de 31 decembrie 2003 de 8.571,3 miliarde de lei, de asemenea in crestere fata de anul anterior. Depozitele atrase de la clienti se ridicau la 31 decembrie 2003 la valoarea de 10.080,19 miliarde de lei. In 2003, Banca Transilvania a incheiat contracte de finantare cu mai multe institutii financiare internationale, intre care FMO, BERD si DEG, in valoare de 1.100 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 30 ianuarie 2004.' -
Electroputere va fabrica 16 locomotive pentru SNCFR
Romania libera EPT
___
In urma unei recente licitatii, Societatea comerciala 'Electroputere' SA Craiova a castigat dreptul de a fabrica 16 locomotive pentru Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane (SNCFR). La licitatie, alaturi de firma craioveana au mai participat Feroviara Bucuresti, Feroviara Cluj, dar si alte firme. Chiar daca inca nu a fost semnat contractul pentru productia celor 16 locomotive, directorul general, ing. Cornel Mondea, considera licitatia 'o gura de oxigen' pentru Fabrica de locomotive, care pentru a se mentine pe linia de plutire ar avea nevoie sa produca anual 50 de locomotive. Ce-i drept, mai exista inca un contract, cu General Motors, dar cu derulare din luna mai a acestui an.
Sursa: Romania libera, 30 ianuarie 2004.' -
Fondurile straine de investitii aloca bani mai multi pentru Romania
Adevarul
___
Romania si Bulgaria castiga teren in fata unor tari precum Cehia, Polonia sau Ungaria in ce priveste interesul investitorilor straini, sustin reprezentanti ai unor fonduri straine de investitii din Romania. Mai mult, ei spun ca daca un investitor ar avea de ales intre Romania si Bulgaria pentru a demara o afacere, cu siguranta ar alege-o pe cea dintai, motivul principal fiind, indiscutabil, marimea pietei. Acest lucru este confirmat de planurile de investitii si de dezvoltare ale unora dintre fondurile de investitii prezente in tara noastra. Astfel, John Klipper, presedintele Fondului Romano-American de Investitii (FRAI), ne-a declarat ca investitiile fondului in anul 2004 vor ajunge la circa 10 milioane de dolari. 'Dupa cum se stie noi am iesit din Banca Romaneasca, iar acum este normal sa incercam sa reinvestim banii din aceasta tranzactie in Romania', ne-a declarat presedintele FRAI. El a apreciat ca investitiile vor viza mai ales institutiile financiare sau servicii financiare. 'In ciuda noilor norme impuse de Banca Nationala in ce priveste creditele de consum, noi credem ca acesta este un domeniu care se va dezvolta in continuare si, de aceea, investitiile noastre vor viza in mod special acest domeniu. De asemenea, suntem interesati si de sistemele private de pensii', ne-a mai spus Klipper.
La randul sau, Gelu Tudose, reprezentantul Advent International, ne-a declarat ca investitiile in Romania vor continua, astfel ca in 2004 nivelul acestora va fi de aproximativ 20 de milioane de dolari. 'Avem in vedere achizitionarea a doua societati industriale, dar despre care nu va pot da prea multe detalii, in care dorim sa investim circa 20 de milioane de dolari', a mai spus Tudose. Atentia fondului se va indrepta si spre celelalte investitii realizate in Romania pana acum, astfel ca 'in cazul in care se ivesc situatii favorabile, fondul va iesi din afacerile respective'.
Mai sunt insa cazuri de fonduri de investitii care au cheltuit deja toti banii destinati Romaniei. Acestea asteapta acum ca afacerile in care sunt implicate sa 'creasca' si, la momentul oportun, sa vanda partea lor. 'Fondul nostru a terminat de investit fondurile si suntem in faza de monitorizare a investitiei pentru vanzare. Firmele in care am investit in Romania sunt in crestere si speram ca in cel mai scurt timp sa iesim din acestea', spune Alexandru Mnohoghitnei, reprezentantul Danube Fund. In aceeasi situatie se afla si Romanian&Moldova Direct Fund, al carui reprezentant, Cornel Fumea, este insa ceva mai pesimist. Astfel, potrivit acestuia prospectiile pentru piata romaneasca de investitii nu sunt prea bune. 'Fondul nostru a investit toti banii destinati Romaniei. Pentru viitor insa nu am reusit sa mai strangem alti bani pentru a face investitii aici. Sunt prea putine povesti de succes pe care sa le dai exemplu celor la care te duci sa ceri bani in administrare', explica Fumea. In ce priveste perspectivele anului 2004 si mai departe dupa 2004, din punct de vedere al investitiilor, majoritatea celor citati mai sus sunt de parere ca lucrurile merg spre bine. Piata romaneasca ofera din ce in ce mai multe oportunitati de investitii mai ales pentru sume mijlocii, respectiv 5-10 milioane de dolari. Ocazii mai putine sunt cele care presupun investitii de peste 100 de milioane de dolari, spun reprezentantii fondurilor de investitii. De asemenea, acestia sustin ca domeniile care vor avea mare cautare pentru investitorii straini sunt cele de retail, IT si comunicare, imobiliar, sectorul alimentar, credite de consum, sectorul bancar (mai ales serviciile financiare - asigurari si leasing). 'Sunt de interes mai ales domeniile care aduc bani lichizi, in timp ce sectoarele productive si-au mai pierdut atractivitatea. Nu poti avea o productie atractiva doar prin costuri reduse ale fortei de munca', conchide Cornel Fumea.
Sursa: Adevarul, 30 ianuarie 2004.'
29.01.2004
-
BNR nu exclude o scadere a ratei dobanzilor in cateva luni
Romania libera
___
Guvernatorul Mugur Isarescu estimeaza ca peste cateva luni am putea asista la o scadere a ratei dobanzilor. Pentru asta va fi nevoie insa mai intai ca preturile sa inregistreze o crestere de numai 9%, adica inflatia anului 2005, spune guvernatorul Isarescu. Cresterea puternica a importurilor din ultimul timp, raspunzatoare de largirea deficitului de cont curent, inseamna o presiune inflationista, care a si determinat BNR sa amane semnalul pentru scaderea dobanzilor, explica Mugur Isarescu. Rata anuala a inflatiei a ajuns anul trecut la 14,1%, iar in acest an guvernul sustine ca vrea s-o coboare cu cinci procente, adica s-o aduca la 9%. Bancile sunt precaute si practica dobanzi de 15% la depozite si intre 25 si 30% la credite.
Sursa: Romania libera, 29 ianuarie 2004. -
Productia RAFO a fost gajata la SNP Petrom
Gardianul SNP
___
Confmetalon SRL, Codex SRL, TMCUB SA, Giro-Prod SRL, Comore Instal SRL, Tehnomold Construct SA, Dodo SRL, Domiconst SRL si Conrepi SA, toate din Onesti, alaturi de firma bucuresteana Tiab SA au decis sa se adreseze instantelor de judecata pentru a-si recupera banii. Mai mult, patronii societatilor semnatare au sustinut ca lipsa lichiditatilor i-a pus in imposibilitatea de a se mai aproviziona cu materiale si utilaje pentru activitatile curente. De aici au intervenit blocajele in lant care au culminat cu restante considerabile la bugetul de stat si cu neplata salariilor celor peste 2.000 de angajati. Acestor datorii li se adauga si uriasa suma pe care RAFO trebuie sa o plateasca SNP Petrom, adica peste 3.000 de miliarde de lei. Concret, pentru o datorie de 3,5 milioane de euro RAFO Onesti a gajat la SNP Petrom productia sa lunara de produse petroliere.
RAFO are de achitat la SNP Petrom doua rate de 4.200 tone de benzina premium fara plumb. De cand a fost pus gajul, pana in prezent, RAFO nu a achitat nici o parte din datorie, intrucat inscrierea de la arhiva electronica nu a fost modificata. Este important de stiut ca pana in momentul stingerii litigiului cu SNP Petrom, RAFO Onesti nu poate plati nici o datorie creditorilor sai.
Ovidiu Tender a preluat datoriile lui Iacubov
Omul de afaceri Ovidiu Tender, prin societatea Tender Timisoara, a preluat creanta detinuta de Petrom la RAFO Onesti, prestand in contul acestei datorii 'unele servicii'. El a sustinut ca va achita cele 1.700 miliarde de lei printr-un sir de lucrari de prospectiuni geologice, executate prin intermediul firmelor sale Atlas Gip si Prospectiuni SA, care detineau monopol in domeniul prospectiunilor geologice. Scopul era acela de a salva de la executie instalatiile puse de RAFO drept gaj.
Datoria a ramas neachitata
In arhiva electronica nu exista nici un fel de referire la datoria pe care Tender o avea de recuperat de la RAFO ca urmare a creantei preluate de la Petrom. In schimb, Ovidiu Tender apare cu un gaj asupra acelorasi bunuri ale rafinariei, in urma unei alte societati. Este vorba despre VGB Oil, condusa de omul de afaceri Marian Iancu, firma care are prioritate chiar si inaintea statului, in cazul executarii silite a RAFO. Prin inscrierea acelorasi bunuri drept gaj la mai multe firme, nu s-a incalcat legea, atata timp cat cel de-al doilea creditor a stiut de existenta primei inscrieri si a fost de acord ca primul inscris sa primeasca banii in cazul executiei. Totusi, in ciuda gajului, RAFO refuza in continuare sa plateasca.
In noiembrie 2003, liderul de sindicat Ion Marian a facut referire la datoriile pe care RAFO le avea catre SNP Petrom declarand ca au loc tratative pentru esalonarea datoriilor, incepand cu ianuarie 2004. Desi a afirmat ca nu au mai luat petrol de la SNP din februarie 2002, Ion Marian a recunoscut ca datoria a ramas neachitata, estimand ca aceasta ar ajunge la 2.000 de miliarde de lei. In prezent, datoria RAFO poate ajunge la 3.000 de miliarde de lei, cu tot cu dobanzi si penalitati.
Sursa: Gardianul, 29 ianuarie 2004.' -
PETROM asteapta oferte pana in mai
Adevarul SNP
___
'Nu am primit deocamdata nici o notificare oficiala din partea LukOil de a participa singur (lucru de altfel imposibil) sau in consortiu cu una dintre companiile ramase in cursa pentru privatizarea Petrom. Mi-au ajuns si mie la urechi astfel de zvonuri, insa nu pot sa iau in considerare anumite discutii pe care eu personal le consider tatonari sau simple informari reciproce intre societati', a declarat, ieri, Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, ca raspuns la anuntul facut de catre oficialii companiei rusesti privind posibilitatea formarii unui consortiu in vederea preluarii SNP Petrom. Conform strategiei de privatizare, in cazul in care LukOil se va asocia cu o companie preselectata de Ministerul Economiei, trebuie sa depuna oferta comuna pana la inceputul lunii aprilie, in caz contrar oferta nemaifiind luata in calcul. 'Petrom este o societate puternica in zona si trebuie sa iasa intarita din procesul de privatizare. Daca intre oferte va aparea si LukOil sau orice alta societate, eu nu pot decat sa salut orice prezenta care va duce la intarirea Petrom', a explicat Dan Ioan Popescu.
Ministrul a atras atentia ca atat LukOil, cat si OMV (societate care detine 25% din capitalul Rompetrol) sau oricare alta companie trebuie sa respecte prevederile legislatiei interne si europene cu privire la concurenta. 'O singura societate nu poate acoperi peste 50% dintr-o zona de activitate, inclusiv cea de rafinare. Eu am mai spus ca, de exemplu, in cazul OMV, pot fi aplicate anumite masuri, astfel incat sa nu se ajunga la un monopol pe piata interna', a explicat ministrul Economiei. In ceea ce priveste termenul de depunere a ofertelor finale, ministrul a precizat ca acesta a fost prelungit cu inca o luna, pana la inceputul lunii aprilie. Dan Ioan Popescu a explicat, de asemenea, ca au fost stabilite termene clare pentru fiecare dintre etapele procesului de privatizare, care nu pot fi insa prezentate public, intrucat ar putea exista mici variatii de cateva zile pentru respectarea acestora. In ceea ce priveste problema terenurilor aflate in patrimoniul Petrom si care ar putea conduce la o intarziere a incheierii privatizarii, Dan Ioan Popescu a declarat ca nu se pune problema de expropriere a acestor terenuri, deoarece nu sunt revendicate de catre eventuali proprietari. 'Pur si simplu nu a existat timpul necesar pentru obtinerea titlurilor de proprietate pentru terenurile respective. De aceea, am decis sa solutionam aceasta problema printr-un act normativ', a mai spus Dan Ioan Popescu.
Ultima ora: Lukoil va negocia preluarea unor active Petrom doar dupa finalizarea privatizarii, sustine presedintele grupului rus
Lukoil doreste sa preia o parte din activele Petrom, dar va astepta rezultatul privatizarii pentru a incepe negocierile cu candidatul castigator, a declarat, ieri, presedintele grupului rus, Vagit Alekperov, citat de Reuters. 'Dupa ce castigatorul este anuntat, Lukoil este pregatit sa inceapa negocierile pentru a cumpara o parte din activele Petrom', a spus Alekperov. El a refuzat sa mentioneze activele de care este interesat grupul rus sau motivul pentru care LukOil nu doreste sa participe la licitatie. In urma cu o saptamana, Nicolae Ciornai, presedintele subsidiarei Lukoil in Romania, a declarat ca grupul negociaza cu una dintre firmele de pe lista scurta pentru a prelua impreuna compania romaneasca, in cazul in care firma selectata va castiga licitatia.
Sursa: Adevarul, 29 ianuarie 2004.'
28.01.2004
-
Wintershall vrea sa construiasca si depozite de gaze naturale in zona centrala a Transilvaniei
Romania libera
___
'Am hotarat sa depunem scrisoare de interes doar pentru Distrigaz Nord pentru ca in zona acestuia avem concentrate mai multe operatiuni. Astfel, vom face exploatare de gaze naturale in zona Sighisoara si vrem sa intram in activitati legate de construirea unor depozite subterane de gaze naturale in aceasta zona', ne-a declarat dr. Harald Kraft, managing director al Wirom Gas SA, o companie detinuta in parti egale de o societate mixta creata de Wintershall AG si Gazprom, precum si de Romgaz. Wintershall se mai pregateste sa inceapa exploatarea la inceputul lunii martie, impreuna cu Romgaz, a unui zacamant de gaze pe care l-a pus in evidenta in zona Sighisoarei. De asemenea, compania vrea sa construiasca distributii locale de gaze naturale in mai multe judete din sudul Romaniei. 'Oricum, chiar daca intram in cursa pentru amandoua distributiile de gaze naturale, Distrigaz Nord si Sud, in final putem candida doar pentru una, autoritatile anuntand ca cele doua societati Distrigaz vor fi privatizate cu companii diferite', a mai spus Harald Kraft. Amintim ca in cursa pentru Distrigaz Nord au intrat companiile germane Wintershall AG (subsidiara BASF), Ruhrgas (subsidiara EON), francezii de la Gaz de France, italienii de la ENEL si rusii de la Gazprom. Cu exceptia Wintershall, celelalte companii au depus scrisori de interes si pentru Distrigaz Sud.
Sursa: Romania libera, 28 ianuarie 2004.'
Pagina