19.01.2004
-
Un Comitet de remunerare va stabili politica salariala in BCR
Adevarul
___
Reprezentantii noilor actionari ai BCR - Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) - si cei ai Autoritatii pentru Privatizare si ai BCR au convenit doua din documentele ce vor trasa viitorul celei mai mari banci din Romania: planul de Structurare si Acordul actionarilor. Una din masurile ce vor fi aplicate la solicitarea BERD si IFC vizeaza, in premiera pentru sistemul bancar romanesc, infiintarea unui Comitet de remunerare - o structura total independenta, care va evalua si monitoriza politica de salarizare a Grupului BCR. 'Este pentru prima data cand se creeaza o astfel de structura intr-o banca din Romania (n.r. - in majoritatea bancilor, politica salariala este stabilita de Consiliul de Administratie impreuna cu directia de resurse umane). Acest Comitet de remunerare va fi alcatuit din patru membri, dar s-a stabilit ca nici unul sa nu fie si sa nu fi fost salariat al bancii, ceea ce asigura o impartialitate totala in aprecierea politicii salariale a BCR ', spun surse din interiorul BERD.
O astfel de abordare este bine venita, adoptarea ei facand parte din 'noua cultura' corporatista pe care BERD si IFC vor sa o implementeze in banca. 'Comitetul de remunerare va pune pe baze occidentale intreg sistemul de salarizare al bancii, ce va fi evaluat conform unor criterii bine stabilite, menite sa arate clar raportul salariu-responsabilitate pe angajat si sa ne ajute sa-l facem cat mai realist, sa-l optimizam', ne-a explicat sursa citata. Decizia amintita va fi acompaniata de aplicarea unui sistem IT de masurare a profitabilitatii pe produs si pe client, astfel incat sa existe o imagine cat mai clara a eficientei la nivelul intregului Grup BCR. O alta masura ce va fi aplicata in urmatoarele luni, odata cu planul de Structurare a BCR, va consta in separarea activitatii de acordare a creditelor de cea de administrare a riscului. 'Vor avea loc si o imbunatatire a procesului de aprobare a creditelor, dar si o analiza completa a procedeelor de creditare, pentru ca acestea sa fie cat mai explicite si mai adaptate cerintelor pietei', mai spun sursele citate.
Ritmul de crestere anuala a creditelor BCR se va domoli
La ultimele negocieri, BERD si IFC au pus pe hartie si noile proiectii financiare pentru perioada 2004-2007, tintele acceptate in final fiind cele propuse de conducerea BCR - sensibil mai ridicate decat cele avansate de reprezentantii celor doi investitori institutionali. In documentele convenite s-a prevazut, pentru urmatorii 3 ani, o crestere anuala a creditelor intr-un ritm mai scazut decat cel de pana acum: de la circa 47 la suta, in 2003, creditele vor creste cu circa 21 la suta, in 2004, 16 la suta, in 2006, si doar cu putin peste 10 la suta in 2007. In schimb, raportata la total active, ponderea creditelor brute va creste de la aproximativ 54 la suta in 2004, la circa 62 la suta, in 2006-2007. Desi, asa cum anunta la finele anului trecut un oficial BERD, piata de retail va continua sa joace un rol foarte important in strategia de dezvoltare a Grupului BCR, creditele pe acest segment, raportate la creditele brute, vor evolua descrescator: de la circa 30 la suta, in 2004, spre 26 la suta, in 2006 si 2007. La acest capitol, proiectiile BERD si IFC erau mai mici cu cateva puncte procentuale, ceea ce arata ca, in opinia lor, creditele de retail ar fi trebuit sa detina o pondere mai mica in totalul celor brute. Aceasta abordare ridica o intrebare ce ii framanta pe oficialii BCR: in ce masura interesele pe piata de retail ale BERD si IFC ca actionari ai BCR nu devin, de la un punct incolo, contradictorii cu cele ale acelorasi institutii ca actionari ai altor banci (Banca Transilvania sau Miro Bank) ce actioneaza pe aceasta piata?
Lista proiectiilor financiare face referire si la politica provizioanelor (n.r. - rezervele constituite pentru acoperirea creditelor restante si indoielnice), acestea urmand sa-si creasca usor ponderea in urmatorii trei ani, cu circa un punct procentual. Totodata, raportul cost/venit proiectat pana in 2007 arata o diminuare a costurilor bancii cu aproape zece puncte procentuale fata de anul 2003. Contractul prin care BERD si IFC au cumparat 25 la suta (plus doua) din actiunile BCR pentru suma de 222 de milioane de dolari a fost parafat la finele anului trecut, dar ultimele conditii pentru plata sumei au fost definitivate saptamana trecuta. 'Dupa ce va avea loc Adunarea Generala a Actionarilor si se vor aproba noul statut al BCR, noua strategie de dezvoltare si Acordul actionarilor, BERD si IFC vor achita cele 222 de milioane de dolari', au explicat sursele citate.
Sursa: 19 ianuarie 2004.'
16.01.2004
-
O firma britanica cere falimentul RAFO
Gardianul
___
O firma din Anglia, Interlink Overseas Corp.Ltd, a solicitat la Sectia Comerciala a Tribunalului Bacau falimentul societatii RAFO Onesti, pentru neplata unei datorii de aproximativ 9 milioane de dolari, reprezentand contravaloarea a 50.000 tone de titei, furnizata rafinariei in cursul anului 2002 si neachitata. Potrivit Mefiafax, conducerea RAFO nu recunoaste aceasta creanta si intentioneaza solutionarea diferendului prin arbitraj international fie in cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, fie la Camera de Arbitraj de la Londra.
Firma Interlink Overseas Corp.Ltd din Anglia a solicitat in instanta declansarea procedurilor prevazute de Legea falimentului fata de societatea RAFO Onesti. Actiunea vizeaza constatarea si declararea starii de insolventa a rafinariei si executarea silita a societatii pentru recuperarea unui prejudiciu de aproape 9 milioane de dolari. Conform cererii si documentatiei depuse, Interlink a livrat in 2002 catre RAFO 55.000 tone de titei, in valoare de 10,6 milioane dolari, din care societatea romana a achitat numai 2,776 milioane dolari. La acestea se adauga alte doua contracte de achizitionare a unor produse catalitice de la Interlink, in valoare de 2,799 milioane dolari, la care RAFO mai are de plata 300.000 de dolari. Reprezentantul firmei engleze, Efraim Yitsbak, a specificat in cererea depusa ca totalul datoriei se ridica la 8.738.720 dolari, iar creanta a fost recunoscuta prin doua adrese in 2003, semnate de catre directorul general RAFO, Toader Gaureanu. Desi aceste datorii au fost recunoscute, RAFO nu a facut nici un fel de plata catre Interlink. In octombrie 2003, RAFO Onesti a fost restructurata si Toader Gaureanu a devenit directorul firmei Faber Invest &Trade, care se ocupa de importul titeiului si sustinerea financiara a rafinariei. Noul director al RAFO, Paul Ivascu, a transmis oficialilor Interlink propunerea de a trimite o echipa de specialisti care sa calculeze un nou punctaj, urmand a fi constituite garantiile pentru datoria stabilita de comun acord, propunere declinata de compania engleza.
Avocatul societatii RAFO, Teodor Cuzino, a contestat in instanta cererea firmei engleze, calificand demersul acesteia drept 'neintemeiat, abuziv si fara suport probator'.
Urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 11 februarie a.c.
Sursa: Gardianul, 16 ianuarie 2004.' -
Investitorii si persoanele fizice sunt avantajate de Codul Fiscal
Azi
___
Investitorii de orice nationalitate, persoanele fizice si reprezentantele straine vor fi printre beneficiarii Codului Fiscal, insa firmele cu pierderi vor avea o deductibilitate limitata pentru anumite cheltuieli, au apreciat analistii PriceWaterhouseCoopers (PwC) Romania. Potrivit lui Ron Barden, tax partner la PwC, reprezentantele straine vor fi avantajate prin aplicarea unui impozit fix, de 4.000 de euro pe an, intrucat majoritatea acestora plateau mai mult prin aplicarea vechii reglementari. Printre celelalte entitati avantajate de Codul Fiscal, reprezentantul PwC a mentionat societatile care investesc in parcurile industriale, firmele care isi pot deduce cheltuielile cu sponsorizarea, precum si societatile din industria farmaceutica si turism. In schimb, Codul fiscal introduce un tratament mai putin favorabil pentru o serie de companii si persoane fizice. Astfel, companiile cu pierderi, cum este cazul celor care se lanseaza pe piata, vor avea o deductibilitate redusa pentru cheltuielile de calatorie, cazare si marketing.
Sursa: Azi, 16 ianuarie 2004.
15.01.2004
-
Ingrasamintele chimice se scumpesc
Prime Transaction AMO
___
SC Azomures SA Targu Mures a majorat cu 10 la suta pretul la ingrasamintele chimice.Astfel, o tona de azotat de amoniu a ajuns la poarta fabricii la pretul de 5,4 milioane de lei plus TVA,iar tona de nitrocalcar, la 5,135 milioane de lei fara TVA.Sacul de 50 de kilograme de azotat de amoniu costa 270.000 de lei plus TVA, iar cel de nitrocalcar 256.750 de lei plus TVA.
Directorul executiv comercial al combinatului, Mihai Ogrean, a declarat ca majorarea pretului a fost anuntata deja distribuitorilor cu care exista contracte si ca aceasta crestere a fost determinata de scumpirea tarifelor la gazul metan, care reprezinta aproximativ 60 la suta din costurile de productie. Ogrean sustine ca nu au existat cantitati pe stoc din decembrie, care sa fie vandute acum la noul pret. Distribuitorilor nu li s-a permis sa incaseze de la cumparatori bani in avans, pe luna decembrie, deoarece intreaga productie a combinatului a fost destinata exportului si cererea interna nu ar fi putut fi onorata.
Sursa: Televiziunea Romana, preluat de pe www.revistapresei.ro -
Ardaf, Astra si Asirom vor furniza asigurari medicale in 2004
Mediafax
___
Societatea Ardaf Cluj-Napoca a fost acreditata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) sa incheie, in anul 2004, toate formele de asigurari de raspundere civila profesionala cu furnizorii de servicii medicale, alaturi de Astra si Asirom.
Potrivit unui comunicat al Ardaf, societatea va incheia asigurari de raspundere civila profesionala pentru medici, cadre medicale, farmacisti, furnizori de servicii de ingrijire la domiciliu, precum si pentru unitatile sanitare si de servicii medicale de urgenta si transport sanitar.
De asemenea, compania va incheia polite de asigurare de raspundere civila pentru furnizorii de dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau fiziologice, precum si celor de servicii de recuperare pentru practica medicala.
In urma licitatiei organizate de CNAS, societatile acreditate sa funizeze servicii de asigurare de raspundere civila profesionala furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice (malpraxis) sunt Ardaf, Astra si Asirom.
Companiile mentionate vor incheia asigurari de raspundere civila profesionala pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale si farmaceutice ce urmeaza a intra in relatii contractuale in anul 2004 cu Casele de Asigurari de Sanatate aflate in subordinea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
In 2003, societatile de asigurare acreditate de CNAS pentru acest tip de asigurari au fost Asirom, Ardaf, Astra si Allianz-Tiriac.
Sursa: Mediafax, preluat de pe www.revistapresei.ro -
BRD va acorda credite pentru cumpararea de locuinte construite de ANL
Adevarul BRD
___
BRD-Groupe Societe Generale si Agentia Nationala a Locuintelor (ANL) au semnat, ieri, o conventie care vizeaza finantarea constructiei de locuinte pe amplasamente ANL, prin acordarea de credite ipotecare persoanelor fizice, informeaza un comunicat al bancii. Conventia va viza, intr-o prima faza, finantarea construirii de locuinte in cartierul Henri Coanda din Bucuresti, urmand ca, in functie de proiectele propuse de ANL si agreate de BRD, sa fie incheiate conventii pentru fiecare proiect, respectiv amplasament in parte, in Bucuresti sau in tara.
Pentru clientii selectati de ANL, banca va efectua analiza de solvabilitate in conditiile normelor sale specifice. BRD va oferi credite ipotecare in euro, dobanda fiind calculata in functie de EURIBOR (rata medie a dobanzilor interbancare pe piata europeana) la trei luni, la care se adauga o marja fixa pe toata durata acordarii imprumutului de sase puncte procentuale. Finantarea va acoperi 70% din pretul ferm comunicat de ANL si va fi rambursabila in maximum 15 ani, cu o perioada de gratie de cel mult 12 luni. Capacitatea de plata a solicitantilor se determina pe baza analizei bugetului de venituri si cheltuieli al familiei, care poate cuprinde venituri obtinute din salarii, dividende, chirii sau desfasurarea unor activitati independente.
Sursa: Adevarul, 15 ianuarie 2004.
14.01.2004
-
Rompetrol - cel mai mare contribuabil privat la buget
Gardianul RRC
___
Contributia Grupului Rompetrol la bugetul de stat a fost in 2003 de 13.783 miliarde lei, reprezentand 4,2% din veniturile realizate la buget (324.000 miliarde de lei), respectiv 2,4% din veniturile bugetului consolidat. Totodata, platile efectuate de grup, a caror valoare depaseste 400 milioane de dolari, reprezinta 0,8% din Produsul Intern Brut. Cifra de afaceri estimata pentru anul trecut este de 1,2 miliarde USD. Raportata la PIB - 2,5% - aceasta atesta, pe langa nivelul ridicat al contributiei economice, si un volum semnificativ al activitatilor desfasurate, reflectate preponderent in plan social. Principala companie a grupului, Rompetrol Rafinare, a platit in 2003 catre bugetul de stat 362 milioane USD. Rompetrol Rafinare nu mai inregistreaza la ora actuala nici o datorie catre stat. Potrivit datelor furnizate de grup, productivitatea Rompetrol, in 2003, a fost de 220.000 dolari/an de angajat, fata de Petrom, care a avut o productivitate de 33.000 dolari/an de angajat. Totodata, cifra de afaceri a Rompetrol reprezinta 60% din cifra de afaceri a Petrom. Aceasta in timp ce Rompetrol are 5.600 de angajati, iar Petrom, 60.000.
Sursa: Gardianul, 14 ianuarie 2004. -
APAPS a recuperat 325 miliarde lei
Azi
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a recuperat, de la inceputul anului 2001, peste 325 miliarde lei de la societati aflate in reorganizare judiciara sau faliment. In prezent, institutia monitorizeaza 880 societati aflate sub incidenta Legii 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, completata si modificata in 2002 printr-o ordonanta de urgenta. Activele firmelor aflate in lichidare reintra in circuitul economic. „Aceasta reprezinta, in fapt, aparitia unor noi agenti economici platitori de taxe si impozite catre bugetul de stat, care desfasoara activitati rentabile, genereaza profit si creeaza noi locuri de munca', a declarat vicepresedintele APAPS Claudiu Seucan.
Sursa: Azi, 14 ianuarie 2004.' -
Firmele britanice - interesate sa-si extinda afacerile in Romania
Adevarul
___
'Am remarcat un interes mult mai mare din partea firmelor britanice pentru Romania', a declarat, ieri, Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti. Un exemplu al acestui interes este, in opinia oficialului englez, firma Labelon, care si-a deschis ieri, oficial, sediul din Romania, in prezenta ambasadorului britanic. Obiectul principal de activitate al firmei este producerea si comercializarea de etichete si accesorii pentru industria textila. Investitia este in valoare de 400.000 de lire sterline, cea mai mare parte a productiei (80%) fiind destinata firmelor din Occident, segmentul de piata vizat incluzand clienti precum H&M, Arcadia Group, Next, Adams, Mark & Spencer. 'Aceasta investitie este inca un semn de incredere al investitorilor englezi pentru Romania. Sectorul confectiilor este un sector extrem de important al relatiilor romano-britanice, acestea reprezentand, in 2003, 60 la suta din totalul relatiilor comerciale dintre cele doua tari', a mai spus Quinton Quayle. El a apreciat, de asemenea, ca relatiile bilaterale dintre Romania si Marea Britanie se pot dezvolta eficient in multe sectoare. In ce priveste relatiile comerciale, ambasadorul Quayle a spus ca, in acest an, vor vizita tara noastra 16 misiuni comerciale, pentru a prospecta si a identifica posibile oportunitati de afaceri. Firmele britanice sunt interesate mai ales de domeniul bancar si cel al confectiilor. 'Marea Britanie este al 5-lea investitor strain din Romania, dar exista un potential foarte bun pentru largirea activitatii investitionale', este de parere Quayle. Pana in acest moment, firmele engleze au investit in Romania peste 700 de milioane de dolari.
Sursa: Adevarul, 14 ianuarie 2004.'
13.01.2004
-
Raiffeisen Bank: avem nevoie de surse alternative de finantare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Raiffeisen Bank Romania va iesi in al doilea trimestru al acestui an pe piata romanesca de capital printr-o emisiune de obligatiuni denominate in lei, in valoare de mai multe zeci de milioane de dolari. Banca poarta in prezent discutii cu potentialii investitori, mai ales cei straini, pentru a stabili daca dobanda oferita va fi fixa sau flotanta, a declarat pentru Ziarul Financiar James Stewart, vicepresedinte al bancii.
Obligatiunile vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti iar banii obtinuti vor fi destinati echilibrarii balantei surse de finantare - credite a Raiffeisen. Maturitatea emisiunii va fi de doi sau trei ani iar valoarea precisa nu a fost stabilita. 'La fel ca majoritatea bancilor din sistem, am inceput sa dam credite (ipotecare sau de alta natura) pe termene din ce in ce mai lungi, in timp de depozitele - care ar trebui sa fie principala sursa de finantare sunt tot pe termen scurt. Avem nevoie astfel de surse alternative de finantare, precum majorari de capital sau emisiuni de obligatiuni cu maturitate de mai multi ani', a precizat Stewart.
Raiffeisen este a doua mare banca din Romania, alaturi de Banca Romana pentru Dezvoltare, care anunta ca va apela anul acesta la obligatiuni in lei pentru a-si finanta creditarea. De asemenea, Banca Comerciala Romana va iesi pe piata externa cu obligatiuni in valoare de 200 de milioane de euro. 'Ne-am propus anul acesta o crestere cu 60% a activelor pana la 1,6 miliarde euro. Trebuie sa ne si asiguram insa ca vom avea sursele de finantare pentru a sustine aceasta crestere', spune Stewart.
Raiffeisen Bank Romania este in prezent in curs de majorare a capitalului social cu 45 de milioane de euro, pana la circa 220 de milioane de euro, prin aportul actionarului majoritar, grupul austriac Raiffeisen, care detine peste 90% din actiuni. Cum si BRD a anuntat ca valoarea emisiunii de obligatiuni s-ar putea ridica la mai multe zeci de milioane de dolari, pe piata romaneasca de capital va exista o cerere de bani aproape fara precedent. Mai ales ca si alte banci ar putea urma exemplul Raiffeisen si BRD.
Vor putea absorbi investitorii institutionali romani, precum societatile de asigurari, societatile de investitii financiare (SIF) sau fondurile mutuale o astfel de cerere?
'Investitorii romani vor avea un rol important insa vom miza in special pe investitorii institutionali straini. Spre deosebire de acum trei sau patru ani, activele denominate in lei au devenit atractive pentru investitorii straini iar noi intentionam sa profitam de aceasta situatie', afirma Stewart.
Vicepresedintele Raiffeisen Bank Romania considera ca investitorii de pe piata romaneasca vor putea sustine integral astfel de emisiuni de obligatiuni odata cu reforma sistemului de pensii, care va permite infiintarea fondurilor de pensii. Reforma este estimata sa inceapa in urmatorii doi ani. 'Administrarea de fonduri de pensii este o directie de dezvoltare pe care o avem si noi in vedere. Suntem la nivelul studiilor de fezabilitate dar cred ca acestea vor demonstra ca merita sa ne implicam si in acest domeniu. Apoi va urma alta decizie, daca sa infiintam o societate de administrare sau sa cumparam una', a spus vicepresedintele Raiffeisen.
Alaturi de administrarea de fonduri de pensii, grupul austriac intentioneaza sa continue dezvoltarea activitatii de leasing si a celei de brokeraj. Raiffeisen Capital & Investment este una din primele societati de brokeraj de la Bursa de Valori Bucuresti.
Raiffeisen Bank a rezultat prin fuziunea dintre Banca Agricola - Raiffeisen si Raiffeisenbank (Romania), incheiata la sfarsitul lunii iunie 2002. Grupul austriac RZB, care detine 99,2% din actiunile Raiffeisen Bank, a deschis in 1994 o reprezentanta in Romania, iar in august 2001 a preluat de la statul roman pachetul majoritar de actiuni la Banca Agricola. Anul trecut a fost primul pe care banca l-a incheiat pe profit dupa privatizare. 'Am incheiat 2003 cu active de 1 miliard de euro, in crestere cu 70% fata de anul anterior', a declarat James Stewart.
Sursa: Ziarul financiar, 13 ianuarie 2004.'
Pagina