10.05.2005
-
Stocuri de produse petroliere de 90.000 tone, in acest an
___
Nivelul stocurilor minime de produse petroliere ce trebuie constituite in acest an este estimat la 90.000 tone, cantitate calculata pe baza consumului realizat in anul 2004, informeaza agentia Rompres.
Potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern, constituirea stocurilor minime de siguranta pentru titei si produse petroliere in anul 2005 se face de catre Administratia Nationala a Rezervelor de Stat (ANRS) si un numar de noua persoane juridice (Petrom - Arpechim Pitesti, Petrom - Petrobrazi Ploiesti, Rompetrol Constanta, Rafo Onesti, Petrotel Lukoil Ploiesti, Lukoil Downstream Bucuresti, Mol Romania Cluj-Napoca, OMV Romania Mineral Oil Bucuresti si Unicom Holding Bucuresti).
ANRS va asigura o cantitate de 45.000 tone motorina, Arpechim - 3.700 tone benzina si 4.900 tone motorina, Petrobrazi - 2.100 tone benzina si 9.450 tone motorina, Rompetrol - 2.200 tone benzina si 9.800 tone motorina, Rafo - 1.500 tone benzina si 5.250 tone motorina, Petrotel - 100 tone benzina si 700 tone motorina, Lukoil - 100 tone benzina si 3.850 tone motorina, Mol - 200 tone benzina si 700 tone motorina, OMV - 100 tone benzina si Unicom - 350 tone motorina.
Defalcarea stocurilor minime de produse petroliere este proportionala cu cantitatea de produse petroliere livrata pe piata interna in anul precedent de fiecare dintre aceste companii.
Acestea constituie stocuri minime in spatiile proprii de depozitare, iar stocurile minime constituite de ANRS sunt depozitate in custodie la Arpechim, Petrobrazi, Rompetrol Rafinare, Rafo, Petrotel si Oil Terminal.
Finantarea stocurilor minime in anul 2005 se realizeaza de la bugetul de stat pentru stocurile constituite de ANRS si din sursele proprii ale persoanelor juridice pentru stocurile constituite de acestea.
In cadrul negocierilor aferente capitolului 14 'Energie', Romania si-a asumat angajamentul de a constitui stocuri minime de titei/produse petroliere in mod etapizat, pe o perioada de zece ani, incepand cu anul 2002.
Romania a stocat in anul 2002 cantitatea de 100.000 tone produse petroliere, in anul 2003 - 98.000 tone produse petroliere, iar anul trecut cantitatea stocata a fost de 94.000 tone.
In acest an, stocurile minime vor fi constituite sub forma de benzina si motorina pentru a echilibra din punct de vedere sortimental stocurile constituite in anii anteriori.
Sursa: Curierul National, 10 mai 2005.' -
Industria constructiilor nu tine pasul cu normele europene
Curentul
___
Industria constructiilor din tara noastra nu se afla inca la nivelul de pregatire cerut de normele economiei europene, este de parere Marin Cristea, directorul general al ARACO. Perfectarea legislatiei achizitiilor publice, precum si finalizarea agrementarii tehnice a tuturor materialelor de constructii reprezinta principalele masuri care ar putea ameliora aceasta situatie. Acest fapt presupune, in opinia reprezentantilor ARACO si ai Patronatului Societatilor din Constructii (PSC), o abordare mai serioasa din partea ministerelor Finantelor si Justitiei.
Incapacitatea de a aborda frontal problemele cu care se confrunta industria constructiilor ramane principala cauza care afecteaza calitatea oferita de constructorii romani, a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, Marin Cristea.
Legislatia achizitiilor publice este neeuropeana
Directorul ARACO sustine ca blocarea legilor care reglementeaza activitatea din constructii nu este fireasca, in conditiile apropiatei aderari. Domnia sa a declarat: 'Legea achizitiilor publice nu este europeana, iar armonizarea ei ar trebui sa reprezinte o prioritate. Normele Ordonantei de Urgenta nr. 75, din august 2004, privind modificarea Legii achizitiilor publice, nu au fost aprobate nici pana in momentul de fata. Aceste blocaje nu sunt decat o dovada a lipsei de respect cu care alte ministere abordeaza problema'. Marin Cristea considera ca nici actuala legislatie finaciar-bancara nu incurajeaza constructorii sa preia lucrari de anvergura, nici in tara, dar nici in strainatate. Din aceste considerente, directorul ARACO a precizat ca prioritare doua obiective: armonizarea standardelor romanesti cu cele europene si definirea atestarii calitatii materialelor de constructii.
Toate materialele de constructii vor fi agrementate tehnic
Materialele de constructii trebuie sa fie insotite de certificatul agrementarii tehnice, a subliniat, in cadrul conferintei, Gheorghe Polizu, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. Din 1995, anul intrarii in vigoare a legii privind calitatea in constructii, 10.000 de materiale au fost agrementate tehnic.
Mentionam ca Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) efectueaza, incepand din luna martie a acestui an, controale privind calitatea tuturor materialelor de constructii. Astfel, toti furnizorii de materiale vor fi verificati. Daca pana acum controalele erau aplicate numai pentru materialele de baza, care pot pune in pericol viata oamenilor (ciment, beton, otel beton, caramida), noua directiva a Uniunii Europene cere ca toate materialele, pana la cele de placari, izolatie termica sau hidroizolatie, sa fie verificate.
La randul sau, cumparatorul poate solicita de la furnizor certificatul de conformitate, certificatul de garantie a produsului, precum si informatii dintre cele mai detaliate despre un anumit material (de exemplu, coeficientul de uzura, coeficientul de alunecare etc.).
In Hotararea de Guvern nr. 622 din aprilie 2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, este specificat faptul ca aceste produse trebuie sa permita realizarea unor constructii care sa satisfaca cerintele de rezistenta mecanica si stabilitate, de securitate in exploatare, de protectie impotriva zgomotului si de economie de energie si izolare termica.
La jumatatea acestei saptamani, Patronatul Societatilor de Constructii va organiza o conferinta de presa cu tema 'Constructiile romanesti pe piata europeana'. In cadrul acesteia vor fi prezentate detaliat conditiile de introducere pe piata a produselor pentru constructii, certificarea conformitatii constructiilor, introducerea pe piata a echipamentelor pentru constructii, precum si problematica legata de cerinta europeana privind cladirile performante din punct de vedere termic si energetic.
Sursa: Curentul, 10 mai 2005.'
09.05.2005
-
Statul cauta manager pentru un fond de 4 mld. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fostii proprietari de imobile carora nu li se va putea reconstitui dreptul de proprietate vor primi, drept despagubiri, titluri de participare la Fondul de investitii 'Proprietatea', care vor putea fi tranzactionate pe Bursa incepand cu anul viitor, afirma, intr-un interviu acordat ZF Bogdan Olteanu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul. Principalul scop al infiintarii Fondului este degrevarea bugetului de efortul acoperirii despagubirilor in cazurile imposibilitatii retrocedarii in natura.
Pachetul de legi privind proprietatea va intra astazi in dezbatere publica. Valoarea activelor care vor fi administrate de acest fond este estimata la 4 - 4,5 miliarde de euro, a declarat Nicolae Ivan, secretar de stat in Ministerul Finantelor, a afirmat la Londra, la seminarul Banking on Romania organizat de revista The Banker, cu sprijinul BCR. Suma respectiva ar acoperi circa 80% din cererile de retrocedare estimate a fi depuse. Fondul va avea o durata de viata de 10 ani, dupa care va fi lichidat, iar activele distribuite detinatorilor de actiuni de la acea data. Ivan a spus ca va fi depusa o cerere de listare a actiunilor chiar la bursa londoneza, in conditiile in care Ministerul Finantelor considera prea mica piata locala.
Principiul de la care pleaca acest pachet legislativ este rezolvarea problemei proprietatii in Romania. Insa, elementul de noutate il reprezinta modalitate de despagubire a fostilor proprietari carora statul nu le poate retroceda imobilele. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul nu a putut preciza care va fi nivelul despagubirilor, argumentand ca o evaluare exacta poate fi facuta dupa ce vor fi cunoscute notificarile inregistrate si persoanele indreptatite sa primeasca despagubiri. 'Va fi o suma de ordinul miliardelor de euro. Suma despagubirilor se va reduce cu circa un miliard de euro pentru ca vor creste despagubirile in natura, sedii de partide politice, ambasade, institutii publice', a firmat Olteanu. Pentru a acorda aceste despagubiri, prin pachetul legislativ se va decide infiintarea Fondului 'Proprietatea', incepand cu data de 1 iunie. Pana la 1 noiembrie urmeaza sa se incheie si procesul de selectie a unei companii straine cu reputatie care sa se ocupe de administrarea Fondului. Administratorul va avea libertate deplina de actiune, cu mandatul de a spori valoarea activelor prin diferite plasamente.
Fondul va fi alimentat cu actiuni detinute de AVAS, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, Ministerul Finantelor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Telecomunicatiilor, la diverse societati comerciale. De asemenea, Nicolae Ivan afirma ca in activele Fondului vor fi incluse terenuri, paduri, imobile, creante externe ale statului, precum si sume in numerar. 'Este o miscare foarte curajoasa, dar am considerat ca aduce multe avantaje', a spus Ivan. Multe probleme ar putea aparea la evaluarea activelor din care urmeaza sa fie compus Fondul. Ministrul Bogdan Olteanu spune ca nu s-a finalizat inca un inventar al societatilor care vor alimenta acest fond: 'Lucram la aceasta lista. Ea va fi facuta publica atunci cand ne vom asuma raspunderea in Parlament asupra legii, pentru un motiv capitalist: unele dintre aceste societati sunt deja cotate la bursa si nu dorim sa alimentam speculatii bursiere cu actiunile acestor societati. Din acest motiv identitatea societatilor si numarul de actiuni care vor intra in acest fond vor fi facute publice cat mai tarziu cu putinta'.
Ministrul afirma ca nu vor fi incluse societati in pierdere, cum ar fi, de pilda, cele din domeniul minier, care inregistreaza pierderi foarte mari. O alta sursa de alimentare a Fondului sunt creantele pe care Romania le are de recuperat de la state precum Irak, Sudan, Mozambic, Libia, Siria, Angola etc. Sunt datorii istorice pe care Romania nu a reusit sa le recupereze. Sunt aceste creante o sursa reala de alimentare a Fondului de investitii? 'Avem de ales intre a obtine un procent mai mic din aceste datorii sau a nu obtine nimic, pastrand creantele in trezoreria Ministerului Finantelor', este de parere Olteanu. El explica faptul ca aceste creante sunt valori tranzactionabile pe bursele internationale, iar valoarea lor de piata oscileaza intre 5-6-8% si 50-60% din valoarea nominala. Creantele vor fi transferate Fondului Proprietatea la valoarea lor de piata, mai spune ministrul.
Bogdan Olteanu a detaliat calendarul si modalitatea de constituire a acestui fond. Astfel, in 30 de zile de la aprobarea legilor proprietatii, se va constitui in Ministerul Finantelor o unitate de management provi-zoriu care va prelua actiunile respective de la actualii detina-tori, fie ei minister, fie AVAS. ?ai, de asemenea, va prelua unele creante. Aceasta unitate din Ministerul Finantelor va organiza si licitatie publica prin care se va angaja administratorul Fondului. Constituirea va incepe de indata ce va fi adoptat pachetul legislativ. Astfel incat, in cadrul unui calendar care sa presupuna preluarea actiunilor, licitatia publica, negocierea cu licitatorii selectati si incheierea contractului, dupa care noua etapa, a organizarii fondului de catre administrator si a cotarii sale, toate aceste proceduri sa se incadreze in circa un an de la aprobarea legii. Mai exact, ministrul Bogdan Olteanu sustine ca la inceputul verii viitoare actiunile sa fie cotate la bursa.
De asemenea, ministrul afirma ca nu vor fi alocati bani de la buget pentru alimentarea fondului de investitii. 'Singurele fonduri de la buget vor fi alocate cheltuielilor administrative, de evaluarea imobilelor'. Fondul insusi, spune el, poate sa-si asigure finantari internationale, si aceasta tine de politica fondului. 'Administratorul fondului va putea sa desfasoare o larga gama de operatiuni financiare, inclusiv atragerea de lichiditati, emiterea de obligatiuni', a mai spus Olteanu. Ministrul a explicat, totodata, mecanismul prin care un fost proprietar poate obtine contravaloarea bunului nerestituit. Astfel, dupa verificarea dosarului intocmit de autoritatea locala, care constata in baza probelor daca un cetatean este indreptatit sau nu sa primeasca despagubiri, Autoritatea Nationala pentru restituirea imobilelor emite titlu de despagubire. Acesta este in valoare nominala egala cu valoarea stabilita de evaluator.
Cu respectivul titlu de despagubire, fostul proprietar se va prezenta la Fondul de investitii, care, potrivit estimarilor ministrului, va incepe sa functioneze la inceputul anului viitor. In schimb, fostul proprietar va primi titluri de participare la Fondul Proprietatea. Aceste titluri de participare la Fond vor fi cotate la bursa, probabil spre sfarsitul primaverii anului 2006, afirma Bogdan Olteanu. Din momentul in care vor fi cotate la bursa, ele pot fi vandute in orice moment, la cotatiile cunoscute, ori vor putea fi pastrate pentru a obtine dividendele din partea Fondului si a beneficia de repartizarea cotelor corespunzatoare din active in momentul lichidarii, adica peste 10 ani. Pe de alta parte, titlul de despagubire eliberat de Auto-ritatea pentru restituirea proprietatilor este un titlu tranzactionabil. Aceasta inseamna ca daca o persoana nu doreste sa astepte pana cand Fondul va fi cotat la bursa, poate sa vanda titlul respectiv chiar inainte de constituirea Fondului.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 mai 2005.
' -
Petrom are un client sigur
Azi SNP
___
Compania Petrom va furniza Regiei Autonome de Transport a municipiului Bucuresti (RATB) carburanti si produse petroliere in valoare de peste 700 miliarde de lei (19,3 milioane euro). Directorul RATB, Gheorghe Aron, a declarat ca acordul este deja in derulare si are valabilitate un an, fiind incheiat in urma cu circa o luna.Potrivit anuntului mentionat, RATB a acordat contractul in urma unei licitatii deschise, la care a participat un singur ofertant.Cantitatea de produse ce urmeaza a fi livrate este de 29.500 tone. Suma in euro a fost calculata la cursul anuntat de BNR vineri, de 36.191 lei/euro.
Sursa: Azi, 9 mai 2005. -
BERD participa cu 2,2 milioane de euro la majorarea capitalului Bancii Transilvania
Adevarul TLV
___
Pentru a-si mentine participatia de 15% la capitalul Bancii Transilvania, BERD va subscrie, la majorarea de capital din luna iunie a acestui an, 20,025 milioane de actiuni nou emise ale BT, la un pret de 4.000 de lei pe actiune. Majorarea capitalului social al bancii urmeaza sa fie realizata prin capitalizarea rezervelor constituite din profitul net (531,28 miliarde de lei), a primelor de emisiune integral incasate (251,2 miliarde de lei), a rezervelor constituite in anii anteriori (116,4 miliarde de lei) si prin noi contributii din partea actionarilor inregistrati la 29 aprilie (133,5 miliarde de lei). Principalul actionar al BT este BERD, cu 15% din actiuni.
Sursa: Adevarul, 9 mai 2005.
06.05.2005
-
Managementul prin obiective a triplat profitul la Antibiotice
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Compania farmaceutica Antibiotice Iasi a inregistrat o crestere cu 200% a profitului net obtinut in primul trimestru al anului, de la 0,57 milioane de euro la 1,87 milioane de euro (68,4 mld. lei), ca urmare a implementarii managementului prin obiective si a trecerii pe produse cu valoare adaugata mai mare.
'Prin aceasta modalitate de conducere a companiei, fiecarui membru al echipei de management superior i se stabilesc obiective si i se acorda un buget in care trebuie sa se incadreze', a explicat Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi. Pe langa introducerea noului sistem de conducere a companiei, cresterea sustinuta a profitului s-a datorat reasezarii structurii portofoliului de produse in piata, precum si eficientizarii costurilor de operare ale companiei, a mai precizat Nani.
O alta cauza a majorarii profitabilitatii afacerii a fost, in opinia lui Nani, modificarea structurii substantelor active exportate de companie. 'In primul trimestru am dublat vanzarile la Nistatina (antiinfectios intestinal) la export si am crescut vanzarile la Compactin Lactona in Canada, concomitent cu reducerea ponderii vanzarilor vitaminei B 12 in totalul cifrei de afaceri, care are un pret mai scazut', a mai explicat Nani.
Vanzarile totale ale companiei au cunoscut o majorare de aproape 50%, ajungand la aproximativ 9,8 milioane de euro (360,5 mld. lei), in perioada luata in considerare. Principalele piete de export ale Antibiotice sunt Statele Unite, Rusia, China, India, Malaiezia si Indonezia. 'Expansiunea vanzarilor este efectul largirii diviziei de marketing si promovare a produselor companiei, dar si al cresterii ponderii unor OTC-uri (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), al caror pret nu mai este controlat, in totalul vanzarilor', a mai spus directorul de la Antibiotice. Investitiile in cresterea profitabilitatii companiei vor continua si in viitorul apropiat, pentru acest obiectiv Antibiotice urmand sa inaugureze in septembrie un echipament tehnologic care va reduce costul de fabricatie al Nistatinei cu circa 40%. 'Investitia totala este de aproximativ 250.000 de euro, iar efectele asupra profitabilitatii companiei se vor vedea spre sfarsitul acestui an', conform lui Nani.
Antibiotice se pregateste pentru majorarea costului utilitatilor prin reducerea cheltuielilor de productie curente. Investitiile derulate de companie pentru productia aburului in procesul de biosinteza vor reduce costurile totale cu aproximativ 500.000 de euro pana la sfarsitul acestui an. Previziunile companiei prevad obtinerea unor vanzari de peste 45 de milioane de euro la sfarsitul acestui an, iar profitul net estimat la inceputul acestui an a fost de aproape 5 milioane de euro.
Actionarul majoritar al Antibiotice este statul roman, prin Ministerul Sanatatii, care detine 53% din actiuni. Actionarii minoritari semnificativi sunt SIF Oltenia cu 10% si fondul de investitii Broadhurst, cu 7,68% din actiuni. Tentativele de privatizare ale Antibiotice din ultimii ani au esuat, dar se pare ca anul acesta procesul va fi reluat. Miza privatizarii companiei este mult mai mare decat valoarea sa bursiera de aproximativ 70 de milioane de euro, compania fiind vazuta ca 'ultima carte' jucata de guvern pe piata farmaceutica din Romania. Cifra de afaceri a companiei anul trecut a fost de aproape 35 de milioane de euro. Actiunile Antibiotice sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind de 6.450 de lei/actiune. La acest pret capitalizarea bursiera este de aproximativ 71,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 mai 2005.
' -
Piata de capital cistiga in lupta cu Ionut Popescu
Cotidianul
___
De la 1 ianuarie 2006 va fi impozitat cistigul net obtinut pe piata de capital. Prevederea este cuprinsa in textul de lege care modifica Codul fiscal votat ieri de Senat.
Prin introducerea pe ultima suta de metri in actul normativ amintit a amendamentului potrivit caruia din prima zi a anului viitor se va impozita portofoliul de actiuni si nu tranzactiile se da satisfactie jucatorilor pe piata de capital. In schimb, veniturile la bugetul statului, potrivit ministrului Finantelor Publice, Ionut Popescu, se vor diminua, fapt destul de important mai ales ca guvernantii trebuie sa scoata bani din piatra seaca.
Noutatea
Ce presupune aceasta modificare? Sa zicem ca o persoana achizitioneaza actiuni la mai multe societati cotate la Bursa (constituindu-si in felul acesta un portofoliu de actiuni) si ca plateste pentru ele 100 de milioane de lei. Dupa un anumit timp, acea persoana isi vinde portofoliul. Noua prevedere se aplica in cazul in care prin vinzarea titlurilor de valoare se obtine o suma mai mare de 100 de milioane de lei. Ceea ce inseamna ca evolutiile cotatiilor actiunilor din portofoliu au fost favorabile si au generat profit. De la 1 ianuarie, acest profit se impoziteaza cu 16%. In prezent, cota de impozit este de 1% si se prevede, conform ultimelor estimari ale Ministerului Finantelor, ca de la 1 iunie sa creasca la 10%. In situatia in care vinzarea portofoliului se face in pierdere nu se va mai aplica impozit, chiar daca pentru unele dintre actiuni cotele sint mai mari decit au fost in momentul achizitionarii.
Ce se intimpla acum
Actualmente, impozitul se aplica pe cistigul obtinut pe actiune. Brokerii si jucatorii de pe piata de capital au solicitat de nenumarate ori sa se renunte la acest mod de calcul, considerat de ei dezavantajos. Acestia au spus ca nu e normal sa se plateasca impozit pe actiunile care au avut o evolutie pozitiva a cotatiilor in timp ce pe portofoliu se inregistreaza pierderi. In Codul fiscal, varianta modificata, se stipuleaza ca titlurile de valoare detinute mai mult de 365 de zile vor fi impozitate in continuare cu 1%. Ministrul Ionut Popescu explica de ce s-a luat aceasta masura: “Vrem sa impozitam doar speculatiile fie ele pe piata de capital, fie la tranzactiile imobiliare”.
Referitor la tranzactiile imobiliare, acestea vor fi impozitate de la 1 ianuarie cu 16%, indiferent daca sint facute de persoane juridice sau fizice. Impozitul se va aplica insa numai acelor imobile, fie case de locuit, fie spatii comerciale, care sint instrainate in mai putin de trei ani.
Sursa: Cotidianul, 6 mai 2005. -
Desi cu pierderi, Petrom va plati impozit pe profit
Adevarul SNP
___
Petrom inregistreaza o pierdere neta de 9.737 miliarde lei - 246 milioane de euro. Profitul impozabil a ramas ridicat la 6.625 miliarde lei - 167 milioane euro in 2004, comparativ cu 7.626 miliarde lei in 2003. Motivele pierderilor sunt, in principal, schimbarea standardelor de contabilitate romanesti cu cele internationale, dar si aprecierea monedei nationale, care a determinat cresterea puternica a cheltuielilor financiare. Intrebat de ce o firma romaneasca, profitabila, inregistreaza pierderi atunci cand intra in componenta unei multinationale, Codrut Seres, ministrul Economiei, a replicat: 'Petrom-OMV a trecut la standarde internationale dupa care se ghideaza compania OMV. Desi are pierderi pe anul 2004, Petrom va plati totusi impozit pe profit in valoare de 1.400 miliarde lei'. La randul sau, Gheorghe Constantinescu, directorul general executiv al Petrom-OMV, explica pierderi prin inregistrarea corecta in contabilitate a datoriilor de mediu - 2.850 miliarde lei, a litigiilor - 839 miliarde lei, precum si a provizioanelor, in valoare de 3.551 miliarde lei. 'La sfarsitul lui 2004, compania a constituit suplimentar provizioane si pentru salariatii care urmeaza sa se pensioneze, conform cu prevederile CCM', a subliniat Gheorghe Constantinescu.
Sursa: Adevarul, 6 mai 2005.'
05.05.2005
-
Cu incasari triple, producatorul de tevi Artrom a facut 1,3 mil. euro profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorul de tevi Artrom Slatina, parte a grupului rusesc TMK - al doilea producator de tevi la nivel mondial -, a obtinut in primul trimestru al anului un profit de peste 1,3 milioane de euro (50 mld. lei). In primele trei luni ale lui 2004, profitul companiei a fost de 66.000 de euro (2,7 mld. lei). Aceasta crestere a substantiala a profitului s-a produs in conditiile triplarii cifrei de afaceri, care s-a ridicat in primele luni ale anului la 25,2 milioane de euro (932 mld. lei), comparativ cu 8,4 milioane de euro (339 mld. lei) in aceeasi perioada a lui 2004.
'Cea mai importanta contributie la cresterea profitului o are majorarea valorii adaugate a produselor furnizate clientilor', a comentat Adrian Popescu, directorul general al Artrom. 'Prin investitiile realizate in ultimii ani am vizat modificari ale fluxului tehnologic si diversificarea gamei de produse. In urma punerii in functiune a celor doua linii de tratament termic am inceput sa vindem si tevi in stare tratata. In aceste conditii pretul mediu de vanzare s-a majorat cu circa 20%, de la 700 de euro pe tona la 820-830 de euro pe tona', a explicat Popescu.
Concomitent cu majorarea preturilor, Artrom a realizat si o majorare a productiei cu 20% si isi propune sa atinga pana la sfarsitul anului un nivel de 79.000 de tone de tevi. 'Pentru acest an ne propunem continuarea programului de diversificare a gamei de produse prin realizarea unor investitii de 3,3 milioane de dolari, care vizeaza modernizarea fluxului tehnologic. Aceasta ne va permite o majorare cu 10% a volumului de productie, pana la circa 90.000 de tone in 2006 si o ajustare corespunzatoare a preturilor', spune Popescu.
Circa 80% din productia companiei merge la export, principala piata de desfacere reprezentand-o tarile UE. Artrom are puncte de desfacere in Italia, Germania, Austria si tarile Benelux si este in curs de a-si deschide reprezentante in Spania si Franta. Compania mai exporta in SUA si Canada. Fiind orientata catre export, compania este afectata de intarirea leului fata de euro si dolar. Potrivit lui Popescu, in primele trei luni ale anului, Artrom a inregistrat o influenta de curs negativa de 23 de miliarde de lei (circa 0,6 milioane de euro), in conditiile in care compania lucreaza cu materie prima din tara.
Conducerea Artrom a luat masuri de protectie impotriva fluctuatiilor nefavorabile ale cursului de schimb, una dintre acestea fiind cresterea vitezei de incasare a exportului, fiind agreate forme de plata la livrare sau in avans, care au eliminat multe dintre influentele negative.
Datoriile pe termen de un an ale societatii la sfarsitul lunii martie se ridicau la aproape 39,4 milioane de euro, aproape jumatate reprezentand avansuri incasate in contul comenzilor. La aceeasi data, compania avea de incasat de la clienti 16,5 milioane de euro.
Artrom Slatina este controlata de grupul rusesc TMK prin intermediul companiei Sinara Handel, inregistrata in Germania. Actiunile Artrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 27.100 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 9,2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 mai 2005.
' -
Scumpiri de benzina la comenzi private
___
Scapata complet din mana statului pe motiv ca a fost liberalizata, industria petroliera romaneasca functioneaza dupa regulile unei caste al carei tel este aducerea preturilor carburantilor la un nivel care sa asigure profituri consistente: cel putin un euro pe litru de benzina fara plumb.
Intr-o tara in care, atat Finantele, cat si comerciantii sunt lasati in plata Domnului, consumatorii devin marii perdanti. Pentru a colecta cat mai multi bani din accizele si taxele aplicate la carburanti, statul inchide ochii la majorarile alarmante de preturi. In aceste conditii, pana la sfarsitul acestui an, pretul mediu al unui litru de benzina si motorina va depasi valoarea de 1-1,1 euro.
Efectul de bumerang va fi cresterea inflatiei cu 0,4% sau poate mai mult, tinand cont de ponderea importanta pe care carburantii o au asupra preturilor de consum, dar si a balantei de plati externe, cu peste un miliard de dolari. Romania va importa anul acesta sase milioane tone de titei, lucru care, la un pret mediu de 50 de dolari barilul, inseamna un efort de aproape trei miliarde de dolari.
Un roman care, in medie, face trei plinuri a 45 de litri pe luna va scoate cu aproape un milion de lei mai mult din buzunar. Pragul critic de 40.000 lei litrul de benzina permite comerciantilor sa considere acest pret ca fiind de referinta. Acum, profitul brut pentru un litru de benzina fara plumb este de circa 3.500-4.000 de lei.
Tinta finala este un profit mediu de circa 7.000-8.000 de lei pe litru. In plus, rafinariile romanesti trebuie sa investeasca peste un miliard de euro pentru a se conforma reglementarilor de mediu stabilite de UE, in caz contrar urmand sa fie inchise. Acest lucru il stiu proprietarii lor care au obtinut o derogare de patru ani.
Euroscepticul Dinu Patriciu face declaratii alarmante, in spatele carora ascunde, de fapt, foamea de bani a rafinariei pe care o conduce. Petromidia Navodari are nevoie de peste o suta de milioane de dolari pentru a indeplini toate criteriile. Constantin Tampiza, presedintele Lukoil Romania, ne spune ca el trebuie sa cheltuiasca 18 milioane de dolari pentru a scapa de 300.000 de tone de deseuri.
Practic, in cazul in care se va ajunge la un euro litrul de benzina, comerciantii romani vor realiza unul dintre cele mai mari profituri. Cu o rata medie de rentabilitate a capitalului investit de doar 13%, Petrom isi gaseste scaparea in preturi mari. Si toate astea, beneficiind de sase milioane de tone de titei romanesc, extras la putin peste 100 de dolari tona.
Wolfgang Rutenstorfer, presedintele Petrom, admite asta, dar tace.
Cresterea galopanta a cotatiilor la benzina si motorina are in spate explicatii inselatoare. Romanii au toate sansele, pana la sfarsitul acestui an, sa se mandreasca cu faptul ca, cu un an inainte de a intra in Uniunea Europeana, platesc pentru un litru de benzina mai mult decat vecinii unguri. Pret stabilit in urma unor jocuri de culise ale marilor companii.
Dinu Patriciu tinde sa devina un Alan Greenspan al petrolului romanesc. Comparatia poate parea putin fortata, dar, sub paravanul declaratiilor care aparent vizeaza consumatorii, se ascund interese vadit personale ale companiilor petroliere.
In timp ce companii precum Mol sau OMV sunt extrem de rezervate in privinta unor prognoze privind evolutia preturilor si a industriei in general, Dinu Patriciu isi da cu parerea, mai mult decat dezinvolt, despre tot ce misca. Reprezentantii Mol au refuzat, de altfel, sa faca orice fel de comentarii pe aceasta tema.
Deducerea investitiilor facute in rafinarii pentru atingerea standardelor UE, alinierea accizelor pentru a se sustine cresterea vanzarilor de benzina, un euro litrul de benzina motivat de cotatiile internationale si cresterea preturilor la utilitati, accizarea la pompa. Aceste declaratii ascund tot atatea mesaje subliminale ale domnului Patriciu.
Pe scurt, mesajul direct ar fi: nu aveti unde sa fugiti de cea mai scumpa benzina din Europa Centrala si de Est.
Specialistii sustin ca, de fapt, prin privatizarea Petrom, statul nu a rezolvat problema liberalizarii reale a pietei producatorilor de carburanti „deoarece datorita costului mic al titeiului romanesc, Petrom are un avantaj concurential net in defavoarea tuturor celorlalti actori de pe piata'. Partea proasta este ca, acum, acest avantaj este utilizat in defavoarea romanilor.
Petrom foloseste cele circa sase milioane de tone de titei extrase (mai bine de jumatate din consumul anual) din Romania la o valoare aproximativa de 109 dolari tona. Media internationala a cotatiilor pentru tipul de titei Brent cu care este asimilat titeiul romanesc se mentine, in general, in jurul valorii de 300 de dolari tona.
Statul se mai multumeste acum doar cu o redeventa de circa 550.000 de lei tona de titei. In rest, vorbim de profit in buzunarul OMV. Petrom joaca, in acelasi timp, cartea mielului bland care lasa concurenta sa faca primii pasi intr-un razboi al preturilor la benzina si motorina.
Statul, prin Ministerul Economiei, inchide ochii: „Daca pretul materiei prime creste, cred ca este normal ca, in final, si pretul la pompa sa urmeze aceeasi traiectorie. Producatorii stiu bine care sunt costurile cu care se confrunta', spune cu nonsalanta ministrul Codrut Seres.
Gheroghe Constantinescu, directorul de comunicare al Petrom, sustine ca lucrurile nu stau chiar asa, dar refuza sa ne prezinte o explicatie consitenta. Media cresterii consumului de carburanti pe piata romaneasca va depasi 10% in urmatorii cinci ani, in special la motorina, datorita cresterii ritmului de investitii in proiecte de infrastructura si relansarii agriculturii.
Jucatorii din industrie sunt de parere ca, anul acesta, pe fondul exploziei vanzarilor de masini si implicit a cresterii cererii, rafinariile vor procesa 14 milioane tone de titei.
Atunci cand ne-a sfatuit sa amanam intrarea in UE, Patriciu n-a facut decat sa ascunda, in spatele euroscepticismului sau declarat, faptul ca nu are capacitatea de a-si aduce rafinariile Vega si Petromidia la standardele de mediu impuse de UE.
Surse guvernamentale sustin, de altfel, ca Patriciu ar fi cerut o derogare de patru ani a momentului in care trebuie sa indeplineasca aceste standarde, initiativa neconfirmata de presedintele Rompetrol.
Constantin Tampiza, presedintele Lukoil Romania, sustine ca pentru a se conforma cerintelor actuale ale UE, „o rafinarie romaneasca ar trebui sa aiba o marja a costului de productie de 150 dolari tona. Noi, acum, vindem cu 120-130 tona de produse petroliere finite, asa ca nu ne permitem sa investim din surse proprii'.
Asadar, singura solutie care mascheaza costurile mari de productie ar fi, atat pentru Lukoil, cat si pentru Petrom si Rompetrol, majorarea marjei de vanzare a carburantilor la poarta rafinariei care acum este, in medie, intre 5% si 7% pe litrul de benzina si motorina.
Marea problema a lui Dinu Patriciu este ca Petromidia e o rafinarie energofaga, motiv pentru care orice majorare a costurilor la utilitati se reflecta direct in costurile rafinariei. Pe de alta parte, tot Dinu Patriciu cere statului sa admita plata accizelor la pompa, si nu in momentul cumpararii carburantilor.
De ce? E simplu: acum, Rompetrol, de exemplu, este obligata sa achite accizele in momentul in care cumpara benzina de la Petromidia, adica e vorba de o plata in avans. Plata pe care nu o iubeste nimeni, dar, tinand cont de precedentul RAFO, statul nu vrea sa o accepte la 30 de zile.
Firmele mai vor si accize egale la benzina si motorina pentru ca, acum, pe fondul unei supraproductii de benzina la nivel global, s-a ajuns la un deficit de 200 milioane tone de motorina. Nimeni nu a prognozat, in urma cu doi ani, vanzarile record de masini pe motorina.
Apreciata drept varianta mai ieftina, motorina va deveni insa o capcana pentru consumatori, pentru ca in scurt timp va fi vanduta la acelasi pret cu benzina. Iar Dinu Patriciu stie asta.
Cum stam cu rafinarea
• Romania are zece rafinarii, care au o capacitate totala de 22,8 milioane de tone. Dupa 1989, cantitatile de titei procesate au scazut incontinuu, pana la 10,1 milioane de tone in 1999. Situatia s-a imbunatatit in 2000, an in care cantitatea de titei procesata a crescut cu 6,15%.
• Prin cele doua rafinarii Arpechim Pitesti si Petrobrazi, Petrom este cel mai important jucator, acontand 365 din capacitatea de rafinare a tarii. In 2003, cele doua rafinarii au procesat 6,12 milioane tone de titei (1,35 milioane de tone fiind importate), ceea ce a insemnat 56% din totalul titeiului rafinat in Romania.
Sursa: Capital, 5 mai 2005.'
Pagina