22.01.2004
-
Scadere pe RASDAQ din cauza lipsei ofertelor publice
Cotidianul
___
Valoarea tranzactiilor la Bursa Electronica RASDAQ (BER) a scazut in anul 2003. Astfel, pe parcursul anului trecut, la Bursa RASDAQ au avut loc tranzactii in valoare totala de 4110 miliarde de lei (123,5 milioane de dolari), cu 104 miliarde de lei (3,6 milioane dolari) mai putine decat in anul precedent. Scaderea a fost determinata in principal de diminuarea valorii ofertelor publice de vanzare, precum si de diminuarea valorii ofertelor publice de cumparare si preluare, spune conducerea BER. De altfel, scaderea valorii ofertelor publice de cumparare a fost compensata de cresterea tranzactiilor comune (care nu sunt parte a ofertelor publice) cu aproximativ 37 miliarde de lei, sustin sursele citate. Pe de alta parte, operatiunile derulate de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului prin intermediul RASDAQ, respectiv licitatiile electronice derulate au fost sporadice, ridicandu-se la numai un milion de dolari.
'In urma analizei valorii tranzactiilor, activitatea de baza (tranzactiile comune) a fost stabila si a inregistrat o usoara crestere in 2003, BER fiind, totusi, dependenta de operatiuni speciale (oferte publice), care ii influenteaza decisiv evolutia', spun analistii din cadrul RASDAQ.
Pe de alta parte, pe parcursul anului 2003, o parte dintre societatile tranzactionate pe RASDAQ au fost retrogradate la categoria baza, iar altele - suspendate de la tranzactionare. De altfel, una dintre problemele inca nerezolvate si ramase pentru anul 2004 este cea a suspendarilor pentru modificarea capitalului social, care, in majoritatea cazurilor, se masoara in luni si priveaza investitorii de serviciile pietei.
Din punct de vedere al operatiunilor, anul 2003 a gravitat in jurul ofertelor publice de preluare si cumparare, care au reprezentat 56% din cifra de afaceri a Bursei Electronice RASDAQ.
BER urmeaza sa fuzioneze in perioada urmatoare cu Bursa de Valori Bucuresti (BVB), in momentul in care va aparea o lege care sa permita transformarea BVB din entitate detinuta public in societate pe actiuni, asa cum sunt majoritatea burselor din lume.
Sursa: Cotidianul, 22 ianuarie 2004.' -
Lukoil interesata in continuare de Oltchim
Azi OLT
___
Compania Lukoil este interesata in continuare de privatizarea Societatii Petrochimice Oltchim Ramnicu-Valcea, care ar putea fi reluata peste doua – trei luni, a declarat, ieri, presedintele Lukoil Downstream SRL, Nicolae Ciornai. „Nu cred ca Societatea Oltchim trebuie sa fie cumparata neaparat de cel care va castiga privatizarea Petrom. Din cate am inteles, privatizarea Oltchim va fi reluata in urmatoarele doua trei luni', a adaugat Ciornai.
Combinatul din Ramnicu-Valcea a fost scos la privatizare la sfarsitul lunii octombrie 2003. Lukoil a depus oferte pentru privatizarea Oltchim, alaturi de Rompetrol si o alta companie preselectata.
Sursa: Azi, 22 ianuarie 2004.' -
Petrom isi detaliaza patrimoniul
Adevarul SNP
___
Referitor la informatiile aparute in ultima vreme privind aspecte legate de dreptul de proprietate asupra unor terenuri si datorita faptului ca in acest context este mentionat Petrom, pentru o buna informare a opiniei publice, conducerea SNP Petrom face precizari: Petrom este o companie petroliera integrata, care opereaza in explorarea zacamintelor petroliere, extractia hidrocarburilor, prelucrarea acestora si comercializarea produselor petroliere finite. Zacamintele petroliere din care Petrom extrage hidrocarburi sunt, in cea mai mare parte, descoperiri puse in evidenta dupa anul 1950. Cele trei combinate petrochimice care apartin Petrom - Petrobrazi, Arpechim si Doljchim - au fost construite dupa anul 1960, iar pentru terenurile aferente acestora s-au obtinut titluri de proprietate.
Petrom este o societate comerciala care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana in vigoare, care stipuleaza clar ca bogatiile subsolului apartin statului, legislatie care include si Legea Petrolului. Petrom are incheiate cu statul roman, prin ANRM, contracte de concesiune pentru zacamintele pe care le exploateaza, iar, in baza acestora, investeste pentru dezvoltarea productiei si plateste taxele si impozitele datorate. Prin Legea nr. 119/1948 au fost nationalizate intreprinderile din domeniul industriei petroliere si de gaze naturale, enumerate in lista anexa nr. IV a acestui act normativ, fiind stabilite totodata si modalitatile de acordare a despagubirilor proprietarilor si actionarilor acestora.
Dupa anul 1990, statul a creat cadrul legislativ si a stabilit conditiile care sa permita restituirea in natura sau acordarea de masuri reparatorii prin echivalent persoanelor indreptatite ale caror imobile - cladiri, terenuri sau, in cazul de fata, sonde sau alte mijloace folosite la extractia titeiului si a gazelor naturale - au fost preluate de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, sau au fost rechizitionate de stat si nerestituite. In aceste conditii, orice persoana fizica sau juridica ce se considera indreptatita la restituirea acestor imobile era obligata sa parcurga procedura administrativa instituita de Legea nr. 10/2001, prin formularea unei notificari in termenul prevazut de aceasta lege, respectiv pana la data de 13.02.2002.
Mentionam ca, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, respectiv art. 3, alin. 3 din Legea nr. 54/1998, privind circulatia juridica a terenurilor, persoanele juridice straine nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau prin mosteniri. In concluzie, in conditiile legislatiei in vigoare, o persoana juridica straina nu poate fi titulara dreptului de proprietate asupra unui teren din Romania, iar persoanele juridice romane nu mai pot, la aceasta data, sa formuleze notificari prin care sa solicite restituirea imobilelor preluate de stat in perioada sus-mentionata. De asemenea, prin Legea nr. 10/2001 sunt stabilite clar conditiile restituirilor de orice natura, chiar si in cazul unor solicitari de retrocedare prevazute de Codul de procedura civila.
In calitate de detinator de astfel de terenuri, Petrom nu a primit nici o solicitare de retrocedare din partea vreunei persoane juridice, in conformitate cu Legea 10/2001. In prezent, Petrom detine titluri de proprietate pentru mai mult de jumatate din imobilele pe care isi desfasoara activitatea. Celelalte imobile, pentru care nu s-au obtinut inca titluri de proprietate, nu sunt implicate in eventuale solicitari de retrocedare; pentru ele au fost deja demarate procedurile legale de obtinere a titlurilor de proprietate, acestea fiind in diverse stadii procedurale. Societatea Nationala a Petrolului Petrom SA Bucuresti este o companie stabila, puternica, in plina dezvoltare. Atat pentru anul 2004, cat si pentru viitor, conducerea Petrom a stabilit strategia concreta de dezvoltare a companiei, conceputa pe baza resurselor, a programelor de crestere a eficientei activitatii, precum si in contextul procesului de privatizare.
Conducerea S.N.P. Petrom S.A. Bucuresti
Sursa: Adevarul, 22 ianuarie 2004.
21.01.2004
-
Romania, pamantul fagaduintei pentru investitorii straini
Jurnalul National
___
In Romania au intrat, anul trecut, 1,1 miliarde de euro sub forma de investitii straine directe, tara noastra dovedindu-se cea mai atractiva dintre suratele ei din Europa de Sud-Est, se arata intr-un studiu al Institutului pentru Studii Economice Internationale din Viena (WIIW).
Totusi, raportat la dimensiunile tarii, volumul investitiilor straine directe este scazut, 'in mod tipic pentru o tara in care politica de tranzitie a fost ezitanta, iar privatizarea a fost lansata cu intarziere', se precizeaza in studiu.
Potrivit raportului, al doilea loc in regiune l-a ocupat Croatia, cu un volum al investitiilor straine directe de 900 de milioane de euro. Pe locurile urmatoare vin, in ordine, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Macedonia, Albania si Bosnia.
'Cel mai probabil, aceasta situatie se va mentine si in urmatorii cativa ani. Romania este atractiva, fiind o piata de mari dimensiuni, caracterizata prin salarii reduse exprimate in euro si constituind o locatie adecvata pentru productia de bunuri finite, dar si pentru cea de componente industriale', se precizeaza in studiu.
Sursa: Jurnalul national, 21 ianuarie 2004.' -
Companii americane interesate de turism si infrastructura
Adevarul
___
Mai multe companii americane sunt interesate sa investeasca in Romania, in special in turism si in infrastructura aferenta acestui domeniu, a declarat, ieri, Lawrence Spinelli, directorul de comunicare al OPIC (Overseas Private Investment Corporation), singura agentie guvernamentala a SUA ce garanteaza investitiile companiilor americane in alte tari. 'Sectorul energetic este, de asemenea, printre zonele de interes ale companiilor americane', a afirmat oficialul american intr-o intalnire cu presa, fara a oferi insa mai multe detalii in acest sens. Chiar daca privatizarea Petrom face ca multi investitori straini de calibru sa priveasca atent spre Romania, Spinelli spune ca, cel putin pana in acest moment, nu are cunostinta ca vreo companie americana de renume sa-si fi exprimat clar interesul fata de acest domeniu. 'Exista insa un interes deosebit pentru investitii in sectorul financiar, indeosebi in zona finantarilor destinate microintreprinderilor si a celor imobiliare', a adaugat Spinelli.
Oficialul american a explicat ca vizita sa la Bucuresti are ca scop pregatirea celui mai mare forum de investitii organizat vreodata de OPIC, care-si propune sa aduca la aceeasi masa oameni de afaceri si oficiali americani, experti internationali si oficiali din peste 15 tari din Europa Centrala si de Est. Forumul de investitii este programat pentru perioada 9-11 martie si va fi organizat de OPIC cu sprijinul guvernului american. 'Speram sa aducem la Bucuresti peste 100 de oameni de afaceri americani, experti ai Bancii Mondiale si ai BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) pentru ca, impreuna cu oamenii de afaceri locali si cu oficialii din tarile din intreaga regiune, sa gaseasca noi oportunitati de investitii, nu doar aici, dar si in alte regiuni. Ne gandim si la posibilitatea unor joint-venture-uri intre companii americane si romanesti pentru proiecte de investitii in Irak. 'Pana acum, pe lista s-au inscris 25-30 de companii americane, dar speram ca pana in martie sa fie mult mai multe', a mai spus Spinelli.
Sursa: Adevarul, 21 ianuarie 2004.'
20.01.2004
-
Banca Carpatica va acorda dividende pentru prima oara
Gardianul BCC
___
Banca Comerciala Carpatica (BCC) a obtinut, anul trecut, un profit brut de 151 miliarde lei, in crestere cu 40% fata de rezultatul inregistrat in 2002, ceea ce va permite acordarea de dividende pentru prima data de la infiintare, se arata intr-un comunicat al bancii. Consiliul de Administratie a convocat pentru 31 ianuarie Adunarea Generala a Actionarilor, avand pe ordinea de zi propunerea de majorare a capitalului bancii cu 250 miliarde de lei (aproximativ sase milioane de euro), prin subscriptie publica, dupa exercitarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. 'Majorarea de capital este destinata sustinerii programului strategic de crestere a bancii, conform caruia BCC va trebui sa atraga o cota de piata de 1,5% in 2007', se mai arata in comunicat. Pentru acest an, Carpatica are prevazut un program investitional de peste doua milioane euro, pentru extinderea retelei teritoriale cu zece unitati, achizitionarea a 30 de bancomate si dezvoltarea activitatii de carduri.
Sursa: Gardianul, 20 ianuarie 2004.' -
Finantele ar putea introduce un nou sistem de esalonare a datoriilor catre stat
Adevarul
___
Incepand cu 1 decembrie 2003, companiile cu datorii la stat nu mai pot solicita esalonari la plata, avand in vedere ca aplicarea Ordonantei 40/2002 care stabilea modul de acordare a acestor inlesniri a fost suspendata. Ministerul Finantelor a trimis inca de acum cateva luni la Bruxelles o propunere de modificare a ordonantei, astfel incat unele prevederi ale acesteia sa nu contravina prevederilor din capitolul de negociere privind 'Concurenta', insa pana acum nu a fost primit nici un punct de vedere din partea Comisiei Europene, ne-au declarat surse guvernamentale.
Problema care ar fi aparut o data cu incheierea capitolului respectiv se referea la asimilarea stergerii sau scutirii de la plata penalitatilor si majorarilor de intarziere pentru datoriile esalonate cu ajutorul de la stat, lucru interzis in legislatia europeana. Avand in vedere sumele recuperate anul trecut la buget de pe urma esalonarilor si mai ales disciplinarea firmelor care au beneficiat de aceste inlesniri, atat FMI, cat si oficialii Bancii Mondiale si ai UE agreeaza ideea mentinerii prevederilor ordonantei. Paradoxal insa, cel care refuza aceasta metoda de recuperare a banilor la buget este chiar Ministerul Finantelor.
Principalele companii dezavantajate vor fi cele private, avand in vedere ca Guvernul a avut grija sa stearga datoriile catre buget ale companiilor nationale din subordinea Ministerului Economiei si a Ministerului Transporturilor (printre cei mai mari datornici catre stat). 'Pana acum, piata nu ne-a semnalat niste tensiuni care sa ne determine sa punem din nou in practica sistemul esalonarilor. Companiile care au putut sa beneficieze de esalonari, au beneficiat. In momentul de fata sunt foarte relaxat. Acum ne concentram sa cream o competitie adevarata intre companii, o competitie loiala pe piata', a declarat pentru Adevarul Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor.
Totusi, potrivit unor surse oficiale, varianta pierderii unor venituri la buget prin eliminarea unui sistem foarte transparent (n.r. - computerul, pe baza unei grile de criterii, era cel care stabilea ce firme au dreptul de a primi esalonari) ii nemultumeste pe oficialii FMI, motiv pentru care acestia solicita gasirea unei formule de acordare in continuare a facilitatilor la plata. 'Nu exclud ca, in urma consultarilor cu FMI, sa gasim o formula acceptata de toata lumea pentru a putea continua o asemenea politica. Va trebui sa punem in loc o politica mult mai transparenta si mai focalizata, insa nu este inca foarte clar cum trebuie desenat acest mecanism. In perioada urmatoare pregatim un proiect care sa fie agreat de catre toate partile', a precizat Tanasescu. El a subliniat ca, pe viitor, nu se mai pune problema nici unui fel de 'amnistie fiscala', avand in vedere ca bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor de stat au fost construite astfel incat sa nu mai creeze pierderi, iar firmele private care nu-si achita obligatiile bugetare vor intra in executare silita.
Sursa: Adevarul, 20 ianuarie 2004.' -
Sase fonduri de investitii - suspendate de CNVM
Adevarul
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a hotarat suspendarea pentru 90 de zile a autorizatiilor de functionare a societatilor de administrare a investitiilor (SAI) Institutul Roman de Investitii si Administrare Fonduri (IRIAF) si Spor. De asemenea, au fost suspendate emisiunea si rascumpararea unitatilor de fond la fondurile deschise de investitii Active Dinamic, Plus Fidelity Fund, Fondul Mutual Ardaf, Allegro, Stabilo si Fondul Mutual Petrolier Roman. 'Masurile CNVM nu afecteaza investitorii la aceste fonduri deschise de investitii. Ei au inclusiv optiunea de a-si rascumpara integral unitatile de fond detinute', a declarat Dan Nicu, vicepresedintele Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Deciziile CNVM au fost luate dupa expirarea termenului pana la care societatile de administrare si fondurile de investitii erau obligate sa se conformeze prevederilor Regulamentului CNVM nr. 3/2003 privind organismele de plasament colectiv.
Regulamentul prevede un nivel maxim de capital social pentru societatile de administrare de 35.000 euro, iar pentru fondurile deschise de investitii un numar minim de 500 de investitori si active de cel putin 70.000 de euro. In cazul IRIAF, CNVM va numi un nou administrator pentru Fondul Mutual Petrolier Roman (FMPR). Societatea nu va putea derula alte activitati in afara de transferul unitatilor de fond catre noul administrator. CNVM va lansa o cerere de oferta catre societatile de administrare a investitiilor pentru preluarea FMPR. De asemenea, emisiunea si rascumpararea unitatilor de fond au fost suspendate. Dupa transferul activelor catre o alta societate de administrare a investitiilor, care va prelua administrarea fondului, CNVM va retrage autorizatia de functionare a IRIAF. Aceleasi masuri au fost luate si in cazul SAI Spor din Cluj, administrator al Fondului Mutual Ardaf. Intrucat Ardaf nu indeplineste conditiile privind numarul minim de investitori, CNVM va lansa o cerere de oferta pentru preluarea fondului, in vederea fuziunii cu un alt fond. In plus, CNVM a solicitat Active Management International sa rezolve problemele fondurilor Plus Fidelity Fund si Active Dinamic, care nu se incadrau in prevederile referitoare la numarul de investitori si nivelul activelor.
Sursa: Adevarul, 20 ianuarie 2004.'
19.01.2004
-
Amanarea de la Petrom repune pe masa privatizarea BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Cu privatizarea Petrom impotmolita in problema terenurilor si a creantelor de recuperat, guvernul are mai la indemana grabirea adevaratei vanzari a BCR, pentru a-si arata vointa politica de a renunta macar la unul din cei doi colosi de stat care inca domina economia.
Ideea a fost sugerata recent, oficial, chiar de premierul Adrian Nastase, care a afirmat ca Petrom nu va fi vanduta la orice pret, insa privatizarea BCR ar putea avansa mai repede.
Pastrarea de catre stat a controlului asupra ambelor companii ar pune din nou sub semnul intrebarii statutul de economie de piata functionala.
Luna viitoare, guvernul trebuie sa puna pe masa negociatorilor FMI justificari valabile pentru noua amanare a termenului de vanzare a Petrom si un eventual proiect alternativ cum este cel privind BCR. Petrom ar trebui sa aduca circa un miliard de dolari, care sa sutina finantarea dezechilibrului in crestere al balantei externe.
'Avem, intr-adevar, posibilitatea de a grabi privatizarea BCR chiar anul acesta. La Petrom mai dureaza, se vor face in continuare eforturi de modificare a legislatiei privind terenurile, precum si de gasire de solutii pentru problemele de mediu legate de terenurile exploatate. Nodul creantelor de incasat este o alta problema', afirma un inalt oficial guvernamental.
Autoritatile s-au angajat in fata institutiilor financiare internationale ca vor incheia privatizarea Petrom anul acesta, dupa ce vanzarea defintiva a BCR fusese amanata pana in 2006, in contextul acordului incheiat cu BERD si IFC.
Salvarea credibilitatii guvernului privind vointa de privatizare pare sa fi venit la inceputul acestui an cu intentia grupului german HVB, prin Bank Austria Creditanstalt, de a avansa o oferta de preluare a unui pachet din actiunile BCR, chiar daca statul roman nu a solicitat-o oficial.
'A aparut un investitor strategic potential asa cum l-a dorit toata lumea. Oficialii HVB si-au manifestat in mod deschis intentia de a prelua BCR in cadrul unei intalniri avute recent cu reprezentanti ai conducerii Bancii Nationale. Austriecii au lasat sa se inteleaga ca acum au bani suficienti pentru o asemenea tranzactie', afirma surse bancare.
Chiar daca pe piata de la Bucuresti circulau informatii inca de la sfarsitul anului trecut potrivit carora trei grupuri bancare se uita la BCR, HVB ar fi prima concretizare. Grupul german a derulat deja in 2002 operatiuni de due diligence la BCR, cunoscand indeaproape situatia bancii, insa situatia financiara nu i-a permis atunci sa se angajeze singur in tranzactie, ci in consortiu cu banca ungara OTP. Formula a fost insa respinsa de autoritatile romane.
'Nu stiu daca exista discutii. Tot ceea ce stiu este ca s-a stabilit ca banii obtinuti din emisiunea de actiuni lansata de banca mama la sfarsitul anului trecut - peste un miliard de euro, vor fi folositi pentru achizitii in Europa Centrala si de Est. Mai mult, potrivit ultimelor declaratii oficiale ale presedintelui bancii o parte importanta din acesti bani vor fi folositi pentru achizitii in Europa de Sud-Est', a declarat pentru ZF Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania.
Grupul german negociaza in aceasta perioada si preluarea Bancii Tiriac, tranzactie mult mai simplu si rapid de incheiat decat in cazul BCR, si considerata un pas sigur de extindere a prezentei pe piata romaneasca.
Statul roman mai detine in acest moment 43% din BCR, din care s-a angajat sa vanda angajatilor bancii pana la 8%. Vanzarea unui pachet de actiuni catre un investitor strategic nu intra in conflict cu prezenta BERD si IFC, care detin impreuna 25%. Vineri au fost semnate ultimele documente aferente contractului de vanzare-cumparare, urmand ca pana la sfarsitul lunii sa fie facuta plata de 250 milioane de dolari. In momentul inceperii discutiilor cu un investitor strategic si daca acesta doreste de la inceput pachetul majoritar, statul poate rascumpara actiunile de la BERD si IFC, platind insa un pret mai mare.
Sursa: Ziarul financiar, 19 ianuarie 2004.' -
APAPS privatizeaza prin lichidare
Cotidianul
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) lucreaza la un text de ordonanta de urgenta in completarea Legii pentru accelerarea privatizarii, prin care statul roman va incerca sa impuste doi iepuri dintr-o lovitura: sfarsitul privatizarii si privatizare fara disponibilizari. Astfel, anul electoral 2004 aduce si sfarsitul privatizarilor in Romania, metoda originala gasita de APAPS dorindu-se a fi salvatoare. Este vorba despre o modalitate noua, numita privatizare prin lichidare. Astfel, aproximativ 120 de societati comerciale, cate au mai ramas in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, vor fi privatizate prin lichidare, sustin surse implicate in proiect. Pe de alta parte, datoriile istorice la bugetul de stat si starea de degradare a acestor societati pentru care APAPS nu a gasit nici un cumparator justifica lichidarea lor, dar nu si masura ingenioasa gasita de autoritate, spun sursele citate. In acest sens, Consiliul de conducere al APAPS pregateste un proiect de ordonanta de urgenta care prevede ca societatile neprivatizabile ramase in portofoliu vor fi vandute ca active. Numai ca aceasta vanzare tip „bucata cu bucata” se va face cu o conditie: investitorul sa preia si forta de munca legata de acel activ. Este greu de inteles cum un posibil cumparator isi va asuma prin obligatii contractuale sa mentina numarul angajatilor pe care ii va primi o data cu bucata de fabrica pe care o cumpara.
Pe de alta parte, nu se cunoaste in intregime starea societatilor ramase in portofoliul autoritatii si nici activele pe care le are fiecare. Mai mult, pentru evaluarea temeinica a fiecarui activ in parte, va fi nevoie de perioade indelungate, in caz contrar existand toate sansele sa existe active subevaluate.
Aceasta ordonanta de urgenta, in forma actuala, nu ar putea fi decat o posibilitate de lichidare a unor proprietati a caror valoare de piata nu este cunoscuta prea bine, sustin sursele citate, care adauga ca, in unele cazuri, nici cuantumul datoriilor acumulate nu se cunoaste cu certitudine.
De remarcat ca acest proiect de ordonanta de urgenta urmeaza sa fie aprobat de Guvern in timpul vacantei parlamentare. Mai mult decat atat, proiectul intocmit de APAPS prevedea ca, intr-o prima faza, vanzarea bucata cu bucata a societatilor neprivatizate din portofoliu sa nu fie facuta publica, nici macar prin publicarea in Monitorul Oficial. Apoi, acestor societati li se iertau toate datoriile la bugetul statului, iar creditorii, firme private, urmau sa fie indestulati dupa vanzare de statul roman. Dupa o serie de discutii cu oamenii de afaceri, reprezentantii Autoritatii pentru Privatizare au ajuns la concluzia ca, timp de cinci zile de la publicarea in Monitorul Oficial, creditorii privati s-ar putea adresa APAPS ca sa emita pretentii pentru a-si recupera datoriile. Perioada de cinci zile a nascut deja controverse, pentru ca reprezentantii firmelor private spun ca nu este suficient timp pentru notificarea APAPS.
Adriana Tran, director de comunicare in cadrul APAPS, declara ca, intr-adevar, se pregatesc unele masuri pentru finalizarea privatizarii celor 122 de societati pe care APAPS le are in patrimoniu. „Proiectul de lege nu are o forma definitiva, iar in momentul in care va avea o forma coerenta, noi o vom face cunoscuta”, spune Adriana Tran. Reprezentanta Autoritatii pentru Privatizare sustine ca APAPS, inainte de a da Guvernului spre aprobare proiectul de ordonanta de urgenta, va discuta si cu reprezentantii sindicatelor, si cu reprezentantii Consiliului Investitorilor Straini, precum si cu ministerele implicate.
Sursa: Cotidianul, 19 ianuarie 2004.
Pagina