20.05.2005
-
Impozite - Cota unica va creste
Jurnalul National
___
Integrarea in UE va aduce impozite mai mari pentru firme. Cota unica se va ridica peste 16% in urmatorii 2-3 ani.
Procentul de impozitare a profitului , acum de 16%, va fi marit intr-o perioada medie, a declarat Leonard Orban, negociatorul-sef al Romaniei, la seminarul 'Implicatiile semnarii tratatului de aderare', organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a municipiului Bucuresti (CCIRB). 'Nu cred ca procentul va fi marit pana la momentul aderarii, insa dupa aceasta data este posibil. Depinde de modul in care va evolua economia, de incasarile la buget, de evolutia impozitelor pe profit in tarile comunitare', a spus Orban.
FINANTELE CONFIRMA. 'Cota unica se va regandi pe un orizont mediu si lung de timp', a confirmat Cornelia Petreanu, director general in Ministerul de Finante. Ea i-a indemnat pe oamenii de afaceri sa profite cat mai pot de cota de 16%, pentru ca procentul s-ar putea majora. 'In momentul in care o societate rezidenta, sa spunem, in Olanda, infiinteaza o fiica (n.r. – filiala) in Romania pentru impozitul pe profit platit aici, in contabilitatea multinationalei din Olanda se da un credit fiscal. Prin urmare, daca mentinem actuala cota, diferenta de impozit se va duce in bugetul Olandei', a explicat Petreanu.
INTEGRARE IN 2007. Vestea proasta este ca Romania ar putea pierde 1,16 miliarde de euro daca nu va intra in UE in 2007, ci in 2008, a spus Orban. De aceea, el a cerut firmelor sa faca toate eforturile pentru a se adapta exigentelor de pe piata comunitara. 'Noi, mediul de afaceri, camerele de comert trebuie sa ne luptam sa ramanem si-n viitor', a spus Jose Iacobescu, prim-vicepresedinte al CCIRB.
MARCILE PROPRII. Cheia succesului este existenta marcilor locale, a explicat deputatul Vasile Puscas, fostul negociator-sef. 'Pe prima lista de brand-uri pe care am negociat-o erau 12. Am mai discutat cu producatorii si am ridicat numarul la 120', a spus Puscas.
Sursa: Jurnalul National, 20 mai 2005' -
Aeroportul Henri Coanda si Portul Constanta vor fi listate la Bursa
HotNews.ro
___
Prezent joi la o dezbatere organizata in cadrul Tirgului de Bani FINFAR 2005, presedintele Comisiei buget-finante-banci din Senat, Varujan Vosganian, a declarat ca, in trimestrul IV al acestui an vor fi listate la Bursa toate societatile la care statul detine o participare majoritara.
Printre aceste companii se numara Transelectrica, Distrigaz, Aeroportul International Bucuresti 'Henri Coanda' si Portul Constanta. Vosganian a declarat ca aceasta masura face parte dintr-un set mai mai mare de initiative care urmaresc dezvoltarea pietei de capital.
Vosganian a spus ca 'trebuie eliminata dezvoltarea inegala a sistemului financiar, in care bancile comerciale au acum o pondere mult prea mare. Ca atare, trebuie ca piata de capital sa se dezvolte, iar pe piata asigurarilor trebuie inlaturat monopolul statului in ceea ce priveste asigurarile sociale'.
Sursa: HotNews.ro, 19 mai 2005.' -
Retailul - principala provocare pentru sistemul bancar romanesc
Cronica Romana
___
La ora actuala, retailul este pentru majoritatea bancilor comerciale din Romania axa majora de dezvoltare si principala provocare aflata in fata sistemului bancar romanesc, a apreciat presedintele BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, care a vorbit in deschiderea editiei 2005 a Targului de Bani - FINFAIR, ce se desfasoara in perioada 18-21 mai la Bucuresti. Patrick Gelin considera ca piata de retail este abia la inceputul evolutiei sale in Romania. “Rata de bancarizare a Romaniei este inca redusa pe fondul tendintei puternice de crestere economica. Aceasta evolutie, trendul in scadere al ratei inflatiei si intrarea Romaniei in UE vor modifica profund situatia din sistemul bancar romanesc in urmatorii ani”, a spus Gelin. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Gratian Ghetea, a afirmat ca sistemul bancar romanesc este pregatit pentru intrarea in Uniunea Europeana, pentru sustinerea pietei cu o oferta care sa raspunda conditiilor de siguranta si calitate cerute de clienti.
Ghetea a precizat ca a fost data in functiune a doua componenta a sistemului electronic de plati interbancar pentru platile de mica valoare, dupa punerea in functiune, in urma cu cateva saptamani, a componentei pentru plati electronice de mare valoare.
Presedintele ARB considera ca sistemul bancar romanesc este sigur, beneficiaza de serviciile biroului de credit infiintat de banci, are un sistem de garantare pana la valoarea de 10.000 euro a depozitelor populatiei, iar pana in 2007 plafonul de garantare a sistemului bancar va fi majorat pana la 20.000 de euro pentru un depozit constituit de o persoana fizica.
Ghetea a aratat ca bancile au venit la targ cu produse moderne, dand exemplu depozitul cu plata dobanzii in avans, la care clientul poate beneficia inca de la deschiderea contului de dobanda aferenta intregii perioade de constituire a depunerii.
Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Sergiu Oprescu, a subliniat importanta pietei de capital pentru evolutia sistemului bancar romanesc, aratand ca aceasta a avut o dinamica puternica, pe primele trei luni din 2005 fiind inregistrat un volum de tranzactionare de peste noua milioane euro, fata de doua milioane de euro in 2004. FINFAIR reuneste peste 20 de banci comerciale care isi expun produsele si serviciile in standuri proprii, carora li s-au alaturat societati de asigurari si companii de leasing.
Marele absent de la editia 2005 a FINFAIR este Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca din Romania, la care statul este inca actionar majoritar. FINFAIR concentreaza ofertele financiare existente pe piata bancara romaneasca, ofera un contact direct intre institutiile financiar-bancare, iar scopul acestuia este de a oferi marelui public un contact direct cu serviciile si oferta bancara actuala. Organizatorul targului este trustul Finmedia, care editeaza publicatiile Piata Financiara, eFinance, Piata Pensiilor si Romania Top 100.
Sursa: Cronica Romana, 20 mai 2005
19.05.2005
-
CEC valoreaza pe hartie 200-250 de milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Valoarea contabila a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) se plaseaza intre 200 de milioane de euro si 250 de milioane de euro, a declarat ieri presedintele bancii Eugen Radulescu, citat de Mediafax. Acesta este unul din reperele de baza ale calculului pretului pe care l-ar putea plati un investitor interesat sa preia CEC. Potrivit presedintelui CEC, pana la sfarsitul acestei luni, consultantul JP Morgan va incheia raportul de evaluare si va propune Guvernului o strategie de privatizare. Executivul va lua o decizie privind varianta de privatizare si calendarul exact al procesului inainte de vacanta de vara.
Premierul Calin-Popescu Tariceanu spune ca intentia Exectivului este de a vinde un pachet mai mare de 50% din actiuni. In opinia lui Radulescu, daca etapele vor decurge fara probleme, privatizarea va fi incheiata in primavara anului viitor. El spune ca varianta de strategie vehiculata in prezent prevede si vanzarea unui pachet minoritar catre salariatii CEC, insa premierul Tariceanu exclude aceasta posibilitate.
In ceea ce priveste situatia financiara a CEC, presedintele institutiei sustine ca in urmatoarele 3-5 luni se va elimina pierderea de cateva miliarde de lei inregistrata in primul trimestru. El mizeaza pe o vanzare puternica a produselor de creditare, in special pe partea de persoane fizice, si a anuntat lansarea, in curand, a unui credit de nevoi personale in echivalent de 50.000 de euro cu o maturitate de 20 de ani.
Radulescu spera ca legea de modificare a statutului CEC sa fie aprobata in urmatoarea saptamana. In acest sens, Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de ordonanta pentru modificarea statutului CEC, care va permite institutiei sa efectueze toate operatiunile specifice bancilor comerciale, in timp ce serviciile pe care CEC le ofera in exclusivitate - cum sunt consemnatiunile sau plata unor taxe catre Politie - vor putea fi preluate si de oricare alta banca sau de Trezoreria statului.
De asemenea, conform afirmatiilor lui Radulescu, actul normativ stabileste ca institutia va pierde garantia integrala a statului pentru depozitele constituite de persoanele fizice, imediat din momentul incheierii privatizarii. Presedintele CEC sustine ca principalul argument pentru grabirea privatizarii CEC este nevoia de a opri tendinta de scadere a cotei de piata a bancii, care a coborat pana la 5,9% la sfarsitul lui 2004, fata de 10% in urma cu numai cativa ani. In prezent, CEC este a patra banca de pe piata, cu active lichide de peste un miliard de euro, conform lui Radulescu.
El sustine mentinerea numarului de unitati existente - in jur de 1.400, singurele restructurari fiind prevazute la nivelul personalului, dar fara miscari ample. Eugen Radulescu este de parere ca in contractul de privatizare a CEC ar trebui inclusa o clauza care sa-l oblige pe noul proprietar sa pastreze un anumit numar de unitati. In acest context, presedintele bancii a declarat ca Palatul CEC a fost evaluat de firma angajata in acest scop intre 8 si 20 de milioane de euro.
Pana la privatizare, CEC se pregateste sa intre pe piata cardurilor, selectand firma HP Romania pentru implementarea sistemului informatic necesar. Totodata, CEC isi va largi expunerea pe sectorul de firme, in principal mici si mijlocii. Pentru inceput, institutia va extinde numarul de sucursale in care sunt disponibile serviciile de creditare pentru companii. Oficialul CEC a mai spus ca in procesul de restructurare va exista si o perioada de disponibilizari, care va incepe inainte de privatizarea bancii.
Sindicalistii din cadrul CEC ar putea declansa prima greva din sistemul bancar romanesc, la inceputul lunii iunie, daca salariile celor 9.000 de angajati nu vor fi majorate cu 25%, mai mult decat dublu fata de oferta administratiei. Matei Bratianu, secretarul general al Blocului National Sindical (BNS) - la care sunt afiliate sindicatele de la CEC, a anuntat ieri intr-o conferinta de presa, ca venitul mediu brut al angajatilor Casei este de noua milioane de lei. Salariul mediu de incadrare este de sase milioane, adica sub media pe economie, a precizat Bratianu, aratand ca, din cei 9.000 de angajati, 300 au salarii foarte mari, unele chiar nejustificate. Angajatii CEC cer o crestere a salariilor cu 25% incepand din luna iunie, in conditiile in care, dupa negocierile purtate pana acum, administratia ofera doar 10%. Ei mai vor ca sumele platite la disponibilizare sa fie egale cu salariul mediu brut din CEC, in timp ce - potrivit lui Bratianu - administratia ofera doar salariul de incadrare (sase milioane de lei).
Sursa: Ziarul Financiar, 19 mai 2005. -
Numerotarea actiunilor cotate la Bursa nu se va mai realiza
HotNews.ro
___
Decizia CNVM privind inserierea si numerotarea actiunilor, care a starnit aprigi controverse din partea broker-ilor, nu poate fi realizata. Inserierea actiunilor, care nu se mai regaseste pe nici o alta bursa din lume, a fost una din temele emisiunii „Forum Bursier' realizata de Daniel Iancu la Radio Mix.
In cadrul emisiunii, Varujan Vosganian, Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante, Banci din Senat a precizat ca nu se va mai recurge la inserierea actiunilor.
Vosganian a mai discutat si despre pragul de detinere la SIF-uri, care va fi majorat pana la sfarsitul lunii iunie.
In prezent, acest prag este de 0,1% si urmeaza sa fie majorat printr-un proiect legislativ, depus in prezent la Senat, care se preconizeaza a fi votat pana la sfarsitul lunii iunie.
Consiliile de Administratie ale SIF-urilor vor modifica actele constitutive fara a mai fi necesara convocarea Adunarilor Generale Extraordinare ale Actionarilor.
Impozitul din tranzactii bursiere va fi aplicat pe castigul net
Investitorii la bursa vor depune la sfarsitul fiecarui an o declaratie pe proprie raspunde referitoare la castigurile realizate din piata de capital. Noi clarificari au fost aduse de Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante din senat, senatorul Varujan Vosganian in emisiunea „Forum Bursier' realizata de Daniel Iancu la Radio Mix.
De asemenea, Varujan Vosganian a precizat ca va fi mentinuta facilitatea acordata investitorilor care tin actiunile pe o perioada mai mare de 1 an, castigurile urmand a fi impozitate doar cu 1%.
Sursa: Radio MIX, 19 mai 2005, preluat de pe HotNews.ro' -
Tranzactiile vor ajunge la 20 milioane de euro/zi
Curentul
___
Anul-tinta pentru ca tara noastra sa devina membru al Uniunii Europene, si anume 2007, reprezinta o provocare si pentru institutiile pietei de capital, care vor trebui sa faca fata competitiei la nivel regional si sa se integreze unei piete de capital europene consolidate. Septimiu Stoica, vicepresedintele Bursei de Valori Bucuresti (BVB), a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa prilejuite de 'FINFAIR 2005 - Targul de Bani', ca ritmul de crestere a indicatorilor pietei bursiere din Romania trebuie sa il devanseze pe cel al indicatorilor burselor din UE. Astfel, in anul 2007, potrivit estimarilor, capitalizarea bursiera va depasi 30% din Produsul Intern Brut.
Investitorii persoane fizice si investitorii rezidenti detin in prezent majoritatea in structura de tranzactionare la BVB. Perioada urmatoare va aduce insa o intensificare a activitatii de tranzactionare a investitorilor persoane juridice si nerezidenti, ceea ce va atrage o crestere a valorii totale a tranzactiilor realizate la BVB. Valoarea medie zilnica a tranzactiilor va creste, sustine Septimiu Stoica, la 20 milioane de euro. Mentionam ca, in prezent, valoarea medie zilnica a tranzactiilor se cifreaza la 11,3 milioane de euro.
BVB ramane insa o piata de dimensiuni reduse, in raport cu marii jucatori de la nivelul UE (Euronext, London Stock Exchange, Deutsche Borse, OMX). 'Dupa consolidare, pentru bursele europene de dimensiuni mici, cuvantul magic va fi cooperarea', a adaugat vicepresedintele BVB.
Sursa: Curentul, 19 mai 2005.'
18.05.2005
-
Marea alegere: BCR sau CEC prima la privatizare?
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Cele doua comisii de privatizare a BCR si CEC urmeaza sa se reuneasca in aceste zile pentru a stabili ordinea in care cele doua banci vor fi scoase la vanzare, au declarat pentru ZF surse guvernamentale.
Sursele citate afirma ca la reuniune ar urma sa participe si premierul Calin Popescu-Tariceanu, astfel sa poata fi luata o decizie ferma.
In ultima perioada, autoritatile au intretinut o anumita confuzie in privinta ordinii de lansare a celor doua procese de privatizare. 'Trebuie sa stabilim clar care banca va fi scoasa mai intai la privatizare, nu mai putem amana. Pe de alta parte, nu vom putea astepta sa se incheie primul proces inainte de a-l incepe pe al doilea. Probabil ca a doua privatizare va fi lansata la un interval de una-doua luni de la inceputul procedurilor pentru prima banca aleasa', afirma sursele oficiale.
Pana de curand, era vehiculata varianta unificarii celor doua comisii de privatizare. In cele din urma, acestea au ramas diferite, desi mai multi membri se regasesc atat la BCR, cat si la CEC. La BCR, presedintele comisiei este seful AVAS (care reprezinta statul in actionariatul bancii), Gabriel Zbarcea, alaturi de ministrul finantelor, Ionut Popescu, seful Cancelariei premierului, Aleodor Francu, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, Sebastian Bodu - secretar de stat in Ministerul Finantelor si sef al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Nicolae Cinteza si Adrian Cosmescu - directori in Banca Nationala.
Ionut Popescu este si noul sef al comisiei de privatizare a CEC, unde statul este reprezentat ca actionar unic de Ministerul Finantelor. In aceasta comisie se mai regasesc din formula de la BCR Sebastian Bodu, Bogdan Olteanu si Nicolae Cinteza. Ceilalti membri sunt consilierul presedintelui ANAF, Emilia Dragu, consilierul ministrului finantelor, Mioara Ionescu, directorul adjunct al Directiei Autorizare din BNR, Emilian Antonescu, si directorul adjunct al Directiei Supraveghere, Adrian Cosmescu, vicepresedinta AVAS, Giliola Ciorteanu. Mihai Alexandru Voicu si Costel Tudor reprezinta Ministerul Justitiei.
Intarzierea unui anunt ferm in privinta ordinii de lansare a celor doua privatizari a generat confuzie in randul potentialilor investitori interesati, lasand loc speculatiilor legate de forta de lobby a unora, care ar putea influenta alegerea finala. Pe de alta parte, exista o serie de argumente de ordin practic care pledeaza in favoarea privatizarii mai intai a BCR, prin prisma faptului ca pregatirile sunt mai avansate. In cazul CEC inca nu a fost macar aprobata strategia de privatizare, insa situatia financiara a bancii se deterioreaza. Autoritatile considera ca intarzierea clarificarilor necesare nu reprezinta o problema, intrucat foarte putini dintre investitorii care si-au exprimat interesul pentru a participa la privatizari s-ar implica efectiv in ambele competitii.
Astfel, declaratii publice de interes privind ambele banci au venit pana acum doar din partea UniCredito si HVB Bank, insa aceasta din urma si-ar putea reconsidera pozitia in cazul in care incheie intre timp o tranzactie cu Banca Tiriac. Erste Bank se anunta ca unul dintre cei mai ambitiosi candidati pentru CEC, in timp ce in cazul BCR persista zvonurile privind implicarea Deutsche Bank, desi este cunoscuta lipsa de experienta a grupului german in operatiuni de retail. In acelasi timp, alti investitori se abtin de la anunturi publice pana cand nu sunt stabilite ferm ordinea de privatizare a celor doua banci si strategiile dupa care statul va organiza procedurile aferente.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 mai 2005.
' -
Rentabilitate de 40% la Biofarm
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti a inregistrat un profit net de aproximativ 1,3 milioane de euro (47,5 mld. lei) pe primele trei luni ale anului, reprezentand circa 40% din vanzarile totale ale companiei, care s-au ridicat la 3,28 milioane de euro (120 mld. lei).
Vanzarile Biofarm in perioada ianuarie-martie a anului trecut au fost de aproximativ 2,6 milioane de euro, iar profitul net al societatii a fost de circa 0,7 milioane de euro, conform datelor Rasdaq.
Compania a inregistrat un profit de peste 200.000 de euro (7,6 mld. lei) din activitatea financiara in primul trimestru al anului curent, comparativ cu profitul de circa 2.000 de euro, in aceeasi perioada a anului trecut. Reprezentantii companiei nu au comentat rezultatele obtinute.
In cadrul actionariatului companiei, Health Sciences Group si-a micsorat participatia sub pragul de 5%, fata de 24,33% din capitalul social, cat detinea la finele lunii februarie. La randul sau, International Pharmaceutical Group (Saphiro Bancorp) a vandut 5,5% din actiunile producatorului farmaceutic, detinand in prezent 15,52% din titluri.
Printre actionarii noi ai Biofarm se numara SIF Oltenia - 10,025%, SIF Banat-Crisana - 2,045%, SSIF Broker din Cluj-Napoca - 1,7% si SIF Muntenia - 2%. Robert Ferran mai detine aproximativ 5% din actiunile companiei. Actiunile societatii sunt tranzactionate in cadrul Bursei Electronice Rasdaq, ultimul pret fiind de 3.900 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera a companiei este de aproape 30 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 mai 2005
-
Privatizarea se va incheia pana la sfarsitul anului
Realitatea Romaneasca EPT
___
Trecerea in proprietatea privata a societatilor din subordinea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) se va incheia cel mai tarziu la sfarsitul acestui an, ne-a declarat presedintele institutiei, Gabriel Zbircea. Asta pentru ca in Fondul Proprietatea, care va fi infiintat pentru despagubirea fostilor proprietari, vor intra 'sute de societati comerciale din portofoliul AVAS'.
In prezent, functionarii AVAS lucreaza la intocmirea listei de societati cu care va fi alimentat Fondul Proprietatea, lista urmand sa fie supusa aprobarii Guvernului. Intrebat cum va arata aceasta lista, Gabriel Zbircea ne-a spus ca va cuprinde sute de companii, iar ideea pe care functionarii vor intocmi lista este 'fara societati moarte sau care nu sunt viabile.' Reamintim ca, in prezent, in portofoliul privatizabil al Autoritatii mai sunt aproximativ 500 de societati. Zbircea a explicat ca de-abia dupa alimentarea acestui fond se va decide daca va mai avea loc fuziunea AVAS cu Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI).
Actiunile societatilor mari, separate de Fondul Proprietatea
In opinia sefului AVAS, desi Autoritatea va folosi o 'formula de privatizare colectiva', in Fondul Proprietatea nu vor intra actiuni ale unor societati ca BCR, Electroputere, Tractorul sau Rulmentul. Pentru aceste companii, AVAS va cauta investitori strategici, 'jucatori cu experienta pe pietele respective'. Potrivit datelor AVAS, pentru Electroputere exista deja 5 scrisori de interes sosite pe adresa AVAS, iar pentru Tractorul si Rulmentul si-au prezentat ofertele de preluare alti 7, respectiv 8 investitori romani si straini.
La randul sau, vicepresedintele AVAS, Laszlo Gyerko, ne-a declarat ca in aceasta saptamana se va decide daca Electroputere va fi vanduta pe bucati sau in intregime. Gyerko ne-a mai spus ca in cazul in care majoritatea investitorilor vor cere divizarea societatii craiovene, procesul de divizare va dura aproximativ 7 luni. Responsabilul cu privatizarea a mai aratat ca sindicatele si conducerea societatii doresc ca divizarea Electroputere sa se faca nu in 4 fabrici, ci in 7 divizii.
Reprezentantii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului mai spun ca societatea Tractorul este din ce in ce mai dorita de investitorii straini si romani. Asta pentru ca, recent, uzina brasoveana a produs un tractor nou cu motor ecologic (65-100 cp), design nou si cabina ermetica. Produsul este in curs de omologare si este destinat pietei europene. In prezent, activele Tractorul se afla in procedura de reevaluare. Pana la 10 iunie, AVAS va publica anuntul de privatizare pentru uzina din Brasov, urmand ca pana la sfarsitul lunii sa anunte noul proprietar.
Pentru societatea Rulmentul Brasov, procedura de privatizare va decurge in paralel cu cea pentru Tractorul. Preferata in cursa pentru privatizarea societatii Rulmentul pare a fi societatea olandeza Koyo.
Ce este Fondul Proprietatea?
Fondul de investitii Proprietatea va fi constituit din actiunile statului la diverse societati detinute in prezent de AVAS, de OPSPI si de ministere, din creantele statului in strainatate, titlurile de participare urmand sa fie cotate pe bursele din tara si strainatate. Activul net al Fondului va fi impartit in titluri de participare transmise gratuit catre proprietarii imobilelor nationalizate sau, dupa caz, succesorilor acestora, proportional cu valoarea despagubirilor la care au dreptul si fara un plafon-limita al despagubirii.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 18 mai 2005.' -
Oligarhul rus ia Slatina cu totul
Averea ALR
___
Actiunile Alro au scazut ieri cu 2,17% la Bursa de Valori Bucuresti, din cauza scandalului declansat de procesul intentat companiei de catre fostul presedinte al Alro, Aleksander Krasner, si de fostul vicepresedinte Peter Braun.
Cei doi ex-manageri au dat in judecata Alro la Slatina, contestand hotararea din 29.04.2005 a Adunarii generale ordinare a actionarilor de a nu ii descarca de gestiune pentru perioada ianuarie-noiembrie 2004. Fostii manageri considera ca scaderea capitalizarii nu influenteaza valoarea si viitorul companiei, deoarece la Bursa din Bucuresti este listat un pachet infim de actiuni.
„Pentru o firma care mai are numai un pic peste 1% la Bursa cred ca efectele sunt nesemnificative', ne-a spus Peter Braun, care detine, la randu-i, sub 0.0001% din Alro.
Totodata, magnatul de origine rusa Vitali Matsitski a blocat cele aproximativ 20% din actiunile detinute la Alro de fostul presedinte al companiei, Alexander Krasner si exercita presiuni pentru a obtine acest pachet, au declarat pentru „Averea' surse din piata.
Krasner si Matsitski, spun sursele, au creat cu cativa ani in urma un holding de tip offshore pentru a evita publicitatea si plata unor taxe. Krasner detine 20% din Alro, iar Matsitski aproximativ 60% din actiunile companiei producatoare de aluminiu primar, sustin sursele citate. Krasner a intentat un proces la o Curte din Londra pentru a-si debloca actiunile, adauga aceleasi surse.
Krasner nu a confirmat, dar nici infirmat daca cere despagubiri lui Matsitski si daca obiectul procesului din Londra sunt cele 20% din actiuni al caror proprietar este. Matsitski nu a putut fi contactat.
„Litigiul a fost deschis intr-o Curte comerciala din Londra si prima infatisare va avea loc la sfarsitul lunii iunie. Procesul nu va afecta in nici un fel Alro', a spus Krasner.
In acelasi timp, Matsitski intentioneaza sa efectueze o majorare a capitalului social cu o suma care va reduce participatia statului in Alro de la 16.8% la circa 6%, spune Cristian Olteanu, consilierul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
„Actionarul majoritar a incercat sa opereze majorarea de capital la ultima adunare generala, insa nu a reusit pentru ca nu a prezentat actele necesare din timp catre AVAS. Conform legilor in vigoare, AVAS nu se poate opune unei majorari de capital la Alro, dar nici nu poate participa la majorari de capital.
„Vom vedea joi, in urmatorul Consiliu de administratie, cand va avea loc urmatoarea adunare generala, si cu cat se va majora capitalul social', a mai spus Olteanu. Braun a mentionat ca a demisionat anul trecut din functia de vicepresedinte intrucat „la Alro nu mai este un management cu care sa poti lucra.'
Marin Nastase, noul director general al Alro, ne-a declarat ca firma merge in castig, cu aproximativ 42 de milioane de dolari profit net pentru 2004 si 40 de milioane de dolari prognozati pentru 2005- in scadere usoara cauzata de aprecierea monedei nationale din ultimele sapte luni.
Sursa: Averea, 18 mai 2005
'
Pagina