13.05.2005
-
LukOil investeste 11,6 milioane de dolari la Petrotel
Evenimentul Zilei
___
Actionarii rafinariei LukOil Petrotel Ploiesti au aprobat majorarea capitalului social cu 385,2 miliarde de lei (peste 11,6 milioane de dolari). 'Scopul acestei operatiuni este derularea unor investitii suplimentare pentru dezvoltarea rafinariei', se arata intr-un comunicat al LukOil Downsteam, coordonatorul operatiunilor grupului rus in Romania.
Prin majorarea decisa, capitalul social va ajunge la suma de 2.465 miliarde de lei, participatia grupului rus ajungind la 94,76% din actiuni.
Sursa: Evenimentul Zilei, 13 mai 2005.
'
12.05.2005
-
BRD accelereaza pe partea de retail, dupa un trimestru mai bun decat se astepta
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD - SocGen va publica la inceputul saptamanii viitoare rezultatele pe primul trimestru, acestea marcand cresteri importante, peste cele prognozate initial, a declarat ieri Sorin Popa, directorul general adjunct al bancii.
La publicarea rezultatelor pe anul 2004, directorul general al bancii, Patrick Gelin, estimase o crestere a profitului net pentru anul 2005 de 5-10%, in conditiile scaderii dobanzilor si a intensificarii concurentei.
Pentru anul trecut, banca a anuntat un profit net de 88,7 mil. euro, in crestere cu 40% fata de 2003.
BRD va deschide in perioada urmatoare mai multe sucursale intr-o succesiune rapida, astfel incat reteaua sa teritoriala va ajunge la 240 de unitati in termen de o luna, fata de aproximativ 220 in prezent.
'In curand vom avea 240 de unitati si vom continua sa ne extindem', a declarat Patrick Gelin, directorul general al bancii.
Dobanzile la lei ar trebui sa creasca usor in perioada urmatoare, in conditiile in care banca centrala se va vedea nevoita sa tempereze creditarea pentru a tine sub control cresterea preturilor.
'Probabil ca dobanzile se vor inscrie pe un trend ascendent in perioada urmatoare. Ritmul alert de scadere a dobanzilor din ultima vreme a fost impus de BNR, insa aceasta ar putea sa recurga la unele majorari, in conditiile in care inflatia a urcat. Noi ramanem atenti la evolutia pietei', a mai spus Sorin Popa.
BRD a redus ultima data dobanzile la depozitele in lei chiar la inceputul acestei luni.
Dupa aceasta modificare, dobanzile oferite de banca variaza intre 7% si 8,25% pe an, in functie de maturitatea depozitului. BCR, liderul pietei, ofera dobanzi curpinse intre 7% si 9% pe an, in timp ce Raiffeisen, a treia banca din sistem, ofera rate curpinse intre 6% si 7% pe an. Cele doua banci au redus dobanzile ultima data la jumatatea lunii aprilie.
BNR sterilizeaza leii din piata monetara la o dobanda de 8% pe an la depozitele pe o luna, nivel stabilit inca din aprilie. Bancherii considera insa acest nivel prea scazut si se asteapta ca banca centrala sa recurga la majorari.
BNR a impus un ritm alert de scadere a dobanzilor in primele luni ale anului pentru a reduce diferentialul fata de cele practicate pe pietele internationale, astfel incat sa diminueze interesul capitalurilor speculative de a intra pe piata romaneasca.
La mai bine de o luna de la liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele la termen in lei nu s-au inregistrat miscari masive de capitaluri, iar multi se asteapta la unele majorari de dobanzi, chiar daca acestea vor face investitiile in lei mai atragatoare.
Pe de alta parte, bancherii spun ca si in conditiile in care dobanzile au coborat pana la niveluri de 7%-9%, care inseamna
randamente real negative in conditiile in care inflatia a revenit la peste 10%, nu se resimte inca o reducere sensibila a economisirii. Majoritatea bancilor se confrunta cu supralichiditati, dupa ce investitiile in titluri de stat sau in plasamente la banca centrala au devenit nerentabile, iar capacitatea de a plasa fondurile in credite acordate clientilor este limitata.
Scaderea mai rapida a dobanzilor la depozite fata de cele la credite a permis insa bancilor sa obtina marje mai mari de profit.
BRD desfasoara de aproximativ trei ani un acord de colaborare in vederea finantarii cu Unimpresa, o asociatie a antreprenorilor intalieni din Romania, majoritatea reprezentand intreprinderi mici si mijlocii. Banca detine o cota de 20% pe piata finantarii IMM-urilor, in conditiile in care, la nivelul anului trecut, imprumuturile acordate acestor firme au insumat 600 de milioane de euro.
BRD - SocGen detinea la sfarsitul anului trecut active totale in valoare de 3,5 miliarde de euro, care ii asigurau al doilea loc in sistem si o cota de piata de peste 13%.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 mai 2005' -
Afaceri peste nivelul bugetat la Comelf Bistrita
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMF
___
Compania Comelf din Bistrita, producatoare de echipamente pentru protectia mediului, a inregistrat pe primele trei luni ale acestui an o crestere de 40% a cifrei de afaceri, in lei. La sfarsitul lunii martie, compania a anuntat o cifra de afaceri neta de peste 215 miliarde de lei (aproximativ 6 mil. euro), fata de 153 de miliarde de lei (3,7 mil. euro) inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut.
Anul acesta, compania din Bistrita si-a stabilit ca obiectiv atingerea unei cifre de afaceri de peste 19,3 mil. euro, ceea ce reprezinta o crestere de doar 13,2% fata de 2004. In 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de 17 mil. euro, cu 10,5% mai mare decat in 2003. Si profitul Comelf a crescut cu 14% fata de luna martie a anului trecut, ajungand la aproape 12 miliarde de lei (0,3 milioane de euro), fata de 10,2 miliarde de lei, in martie 2004.
Activitatea Comelf Bistrita se desfasoara in cadrul a patru fabrici, organizate ca centre de profit: fabrica de filtre, electrofiltre si utilaj tehnologic, fabrica de utilaj si echipament terasier, fabrica de componente terasiere, fabrica de scule, dispozitive, accesorii si utilitati.
Planul de investitii de peste 400.000 de euro in retehnologizare, initiat anul trecut, va continua si in acest an cu un buget de aproximativ 600.000 de euro.
Peste 85% din productia companiei este destinata exportului in Italia, Franta, Austria, Germania, Belgia si Egipt, printre cei mai importanti clienti ai producatorului bistritean numarandu-se General Electric Energy Power (Franta), Braden Europe (Olanda), Lurgi (Germania), Komatsu Utility Europe, Marini, Colmar din Italia si Hartl (Austria).
Pe piata interna echipamentele produse de societate sunt utilizate in industria energetica, metalurgica si a materialelor de constructii.
Comelf s-a privatizat integral in 1999, prin cumpararea de catre Uzinsider Bucuresti a pachetului majoritar de 76,63% dintre actiuni. Restul de 23,37% sunt detinute de diverse persoane fizice.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 mai 2005 -
Petrotrans preia Conpet
Azi COTE
___
S.C. Petrotrans S.A. preia in patrimoniu, ca aport in natura al statului la capitalul social, bunurile aferente sistemului de transport al produselor petroliere aflate in prezent in patrimoniul S.C. CONPET S.A.
Guvernul a desemnat Societatea Comerciala Petrotrans S.A. Ploiesti ca operator licentiat si concesionar al sistemului de conducte destinat transportului de produse petroliere. Sistemul de transport prin conducte al produselor petroliere se afla in proprietatea publica a statului. Acest sistem va fi concesionat, in vederea exploatarii, S.C. Petrotrans S.A. preia in patrimoniu, ca aport in natura al statului la capitalul social, bunurile aferente sistemului de transport al produselor petroliere aflate in prezent in patrimoniul S.C. CONPET S.A.. Predarea-preluarea acestor bunuri se face pe baza de protocol, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. De asemenea, personalul CONPET S.A. aferent activitatii de transport al produselor petroliere se preia de catre S.C. Petrotrans S.A. cu data incheiere protocolului de predare-preluare a bunurilor.
Tot atunci, CONPET S.A. va cesiona catre societatea Petrotrans toate contractele de transport produse petroliere la incheierea protocolului de predare-primire. In termen de 90 de zile de la data publicarii actului normativ, Ministerul Economiei si Comertului va organiza procedura legala de concesionare a serviciului de transport prin conducte ale produselor petroliere.
Sursa: Azi, 12 mai 2005
11.05.2005
-
Braiconf, profit de 5% din cifra de afaceri
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRCR
___
Producatorul de confectii Braiconf Braila a incheiat primul trimestru al anului cu un profit net de circa 7,2 miliarde de lei (0,2 milioane de euro). Profitul brut al societatii s-a cifrat la 8,3 miliarde de lei (230.000 de euro). 'Rezultatele obtinute in primul trimestru sunt pozitive si arata ca societatea desfasoara o activitate eficienta. Profitul este multumitor avand in vedere ca trimestrul intai nu este semnificativ pentru activitatea societatii, in aceasta perioada avand loc finalizarea programului de primavara-vara si pregatirea productiei pentru perioada urmatoare', a declarat Anica Nisioi, directorul general al Braiconf. Cifra de afaceri realizata de Braiconf in primele trei luni ale anului s-a ridicat la 126,5 miliarde de lei (3,5 milioane de euro), veniturile totale din exploatare cifrandu-se la peste 138 de miliarde de lei (3,8 milioane de lei). In aceste conditii, profitul brut obtinut din activitatea de exploatare a fost de 10,5 miliarde de lei (290.000 de euro), fiind diminuat insa de rezultatul financiar negativ - o pierdere de 2,2 miliarde de lei (61.000 de euro).
Societatea a resimtit in aceasta perioada influenta negativa a cresterii costurilor la utilitati: energie electrica si combustibil, precum si intarirea leului fata de euro si dolar, in conditiile in care un procent important din productie merge catre export. Principalele preocupari ale societatii in aceasta perioada au fost acoperirea capacitatilor de productie prin contracte si extinderea retelei de magazine de desfacere in marile orase.
In primele trei luni ale anului, Braiconf a deschis trei noi magazine, in Cluj-Napoca, Ploiesti si Bucuresti. Pana la sfarsitul anului societatea urmareste majorarea numarului de magazine proprii la 20, fiind vizate in principal marile orase: Brasov, Buzau, Pitesti Timisoara sau Oradea. Anul trecut societatea a incheiat cu un profit net de 1,4 milioane de euro (58,2 miliarde de lei), in scadere cu 18% comparativ cu 2003. Cifra de afaceri a societatii a crescut insa cu circa 10%, ajungand la 12,4 milioane de euro.
Braiconf Braila este cunoscuta, in principal, pentru fabricarea camasilor barbatesti, care reprezinta circa 70% din vanzari. Aproape 90% din productia societatii este exportata in statele Uniunii Europene. Printre clientii externi ai Braiconf se numara firme cu renume, precum Benneton (Anglia), Stefanel (Italia), Bodoni (Germania) sau Oliver Grant (Franta), societatea producand si pentru brand-uri celebre ca Valentino, Kenzo, Rochas, Gianfranco Fere, Versace Sport sau Givenchy.
Braiconf este listata in prezent pe Bursa Electronica RASDAQ, insa surse apropiate societatii spun ca aceasta pregateste listarea la Bursa de Valori. Compania a facut deja un prim pas in aceasta directie, pregatind majorarea capitalului cu peste 1 milion de euro, prin incorporarea rezervelor constituite din profitul anilor trecuti. Acest proiect urmeaza sa fie votat astazi in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a actionarilor. Ultima tranzactie cu actiuni Braiconf Braila s-a derulat la pretul de 58.500 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii se ridica la peste 12 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 mai 2005.' -
Rata inflatiei a crescut semnificativ in aprilie
Gardianul
___
Rata inflatiei a sarit in luna aprilie la 1,9%, readucand cresterea anualizata a preturilor de consum (aprilie 2004-aprilie 2005) peste pragul de 10%, informeaza Mediafax. Curba ascendenta a inflatiei a fost partial anticipata de BNR, intrucat in aprilie au fost operate majorari la preturile administrate si s-a aplicat in avans programul de crestere a accizelor stabilit initial pentru jumatatea anului. Cu toate acestea, cele mai pesimiste previziuni ale analistilor situau rata inflatiei din aprilie la maximum 1,2%.
Sursa: Gardianul, 11 mai 2005. -
Companiile romanesti, invitate sa-si listeze actiunile la London Stock Exchange
Adevarul
___
Companiile romanesti au fost ieri invitate sa-si listeze actiunile pe piata extrabursiera londoneza AIM, o categorie aparte a bursei londoneze, cu reguli mai relaxate si mai usor accesibila companiilor de marime medie. Stere Farmache, directorul general al Bursei din Bucuresti, considera ca, desi 'nimeni nu e prizonier in tara lui si companiile se pot misca liber', e mai bine ca emitentii sa-si invete lectia in tara lor, unde inseamna ceva: 'Mai bine in satul tau fruntas decat codas la oras', afirma directorul BVB. Martin Thomas, partener la Biroul de avocatura Hunton&Williams, ne-a declarat ca la Londra exista un mare interes pentru economiile foarte dinamice si exista fluxuri financiare disponibile pentru titlurile de valoare emise de firmele romanesti. Avantajul listarii la Londra consta in vizibilitatea sporita, in plus nu se pune problema revanzarii actiunilor lichide. Pentru un investitor strain o piata mica, precum piata bursiera romaneasca are dezavantajul unei lichiditati scazute, considera Martin Thomas. 'E usor sa cumperi, dar e greu sa vinzi ulterior, asta e temerea investitorilor. Pe cand la Londra cererea este atat de mare, incat aceasta problema nu se pune', ne-a declarat Martin Thomas. Directorul general BVB apreciaza ca la acest moment nu exista nici o companie romaneasca ce poate fi listata cu succes pe principalul ring bursier londonez. 'Daca vorbim de listarea la cota London Stock Exchange, n-am in cap nici o companie care sa respecte conditiile. Dar bursa londoneza are mai multe categorii. Pana la urma, e alegerea fiecaruia', conchide Stere Farmache.
Sursa: Adevarul, 11 mai 2005.' -
O noua categorie de listare la Bursa de Valori Bucuresti pentru IMM-uri
Adevarul
___
Bursa de Valori Bucuresti va lansa o noua categorie de listare pentru companiile romanesti mici si mijlocii.
Categoria va fi destinata companiilor care isi desfasoara activitatea in domenii dinamice, desi nu au un istoric semnificativ.
'Noua categorie - New Market - este in constructie si va functiona in cadrul sectorului valorilor mobiliare romanesti. Se va adresa companiilor mici si mijlocii care nu au istoric, dar reprezinta sectoare dinamice ale economiei, cu perspective de crestere. Aceste companii trebuie sa aiba planuri de afaceri credibile si viabile', a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, directorul general al BVB, Stere Farmache. El a adaugat ca implementarea acestei categorii corespunde necesitatilor companiilor romanesti care au nevoie de finantare. 'Probabil vom solicita ca societatile care vor fi listate la aceasta categorie sa aiba o perioada de activitate de minim un an, iar limita de capital va fi stabilita in functie de nivelul de dezvoltare. Cerintele financiare nu pot fi atat de detaliate ca la o societate listata la categoria I', a mai spus Farmache.
Sursa: Adevarul, 11 mai 2005.'
10.05.2005
-
Majorare de capital de 2,2 mil. euro la Biofarm
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti intentioneaza sa isi majoreze capitalul social cu aproximativ 2,25 milioane de euro (82 mld. lei), conform Rasdaq. Fondurile reprezinta rezervele constituite din profitul net aferent anului 2004.
La inceputul acestui an, actionariatul Biofarm a suferit schimbari semnificative, in urma unor tranzactii bursiere. Cea mai semnificativa schimbare a fost diminuarea participatiei presedintelui consiliului de administratie, Robert Ferran, de la 49,9% la 5,01% din titluri. Totodata, compania americana Health Sciences Group si-a micsorat participatia sub pragul de 5%, de la 24,33% din capitalul social, cAct detinea la finele lunii februarie. La rAcndul sau, International Pharmaceutical Group (Saphiro Bancorp) a vAcndut 5,5% din actiunile producatorului farmaceutic, detinAcnd in prezent 15,52% din titluri.
Printre actionarii noi ai Biofarm se numara SIF Oltenia - 10,025%, SIF Banat-Crisana - 2,045%, SSIF Broker din Cluj-Napoca - 1,7% si SIF Muntenia - 2%.
Actiunile Biofarm sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare fiind de 4.000 de lei/actiune. Capitalizarea bursiera a Biofarm este de aproximativ 30 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 mai 2005. -
Cinci oferte pentru Electroputere
Realitatea Romaneasca EPT
___
Pana ieri, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului primise cinci oferte pentru preluarea Electroputere Craiova. Pe lista celor cinci investitori sunt atat nume noi, cat si vechi. Asociatia Salariatilor Electroputere, ELPAS, intr-un consortiu cu unul sau mai multi potentiali investitori, este unul dintre ofertantii vechi pentru preluarea uzinei. Tot vechi este si Siemens, care a participat la aproape toate incercarile de privatizare. Consortiul format din Serviciile Comerciale Romane, Telemenia Ltd Israel si Koncar Electroindustr Croatia nu exprima decat o veche intentie a controversatului om de afaceri Stefan Vuza de a detine controlului la Electroputere. Ceilalti doi investitori interesati de uzina craioveana sunt consortiul format din firmele DAB Ltd si Electromec din Grecia si firma Horvath Holding Investment Co. Inc. Ungaria.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 10 mai 2005.
Pagina