12.09.2003
-
In primul semestru, pierdere financiara de 19 miliarde de lei la Alprom
Curierul National ALR
___
In primele sase luni ale anului, societatea Alprom SA a inregistrat o pierdere financiara de 19 miliarde de lei, se arata in raportul semestrial al companiei. “Pierderea financiara a fost determinata, in cea mai mare parte, de dobanzile platite la creditele bancare contractate (12.007 milioane lei) si costuri de finantare pentru materia prima aprovizionata, in suma de 18.997 milioane lei”, se mai arata in raport.
Datoriile la 30.06.2003 sunt in suma de 533,176 miliarde de lei.
Societatea a inregistrat, totusi, un profit din exploatare in valoare de 53.528 milioane de lei.
“In luna iunie, ca urmare a auditului efectuat de firma DELOITTE & TOUCHE s-au inregistrat provizioane pentru clienti incerti interni si externi in suma de 8.092 milioane lei,aferenti anului 2003, care au influentat profitul din exploatare si respectiv profitul brut”, mai precizeaza raportul. Cifra de afaceri realizata pe primul semestru al anului 2003 este de 1.318 de miliarde de lei, din care exportul a reprezentat 921 de miliarde de lei (69,83%).
Datoriile societatii la 30.06.2003 sunt in suma de 533 de miliarde de lei, din care catre S.C. ALRO S.A. Slatina, 328 de miliarde de lei.
Investitiile puse in functiune in perioada 01.01-30.06.2003 sunt in valoare de 24 de miliarde de lei. “Vanzarile de laminate de aluminiu au fost mai mari cu 6.574 de tone, iar ponderea exporturilor in cifra de afaceri este de 69,83 la suta”, se mai arata in raport. Alprom a facut investitii din surse proprii, de 35 de miliarde de lei in primul semestru al acestui an, in constructii si in utilaje. La sfarsitul lunii trecute, s-a aprobat fuziunea prin absorbirea dintre Alro si Alprom. Consortiul format din Marco Acquisitions Ltd. din Anglia, Marco International Inc. din SUA si Conef Bucuresti este actionarul majoritar al combinatului Alro Slatina din luna martie a anului trecut, cand a preluat, pentru 11,4 milioane de dolari, un pachet suplimentar de 10 la suta din actiunile societatii de la Autoritatea pentru Privatizare. Valoarea totala a tranzactiei a fost de aproximativ 73 de milioane de dolari, iar 45 de milioane de dolari reprezinta volumul investitiei asumate.
Alprom a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 1.985 miliarde de lei, comparativ cu 1.728 miliarde de lei in 2001. Profitul net a scazut la 35,3 miliarde de lei, fata de 43,2 miliarde lei in 2001 si 54,5 miliarde de lei in 2000.
Profitul Alro, in scadere
Alro Slatina a realizat, in 2002, un profit brut de 1.018 miliarde de lei, in scadere cu 37,31 la suta comparativ cu 2001. Evolutia nefavorabila a profitului brut a fost determinata de ritmul de crestere mai alert al cheltuielilor comparativ cu cel al veniturilor. Astfel, la 31 decembrie 2002, societatea a avut venituri totale de 10.553 miliarde de lei, in crestere cu 9,82 la suta comparativ cu cele consemnate la aceeasi data a anului precedent. Cheltuielile s-au majorat cu 19,41 la suta, ajungand la 9.535 de miliarde de lei. Rezultatul net pentru anul 2002 a fost de 842,3 miliarde de lei, in scadere cu 41,03% fata de sfarsitul anului 2001.
Sursa: Curierul National, 12 septembrie 2003. -
IAR Brasov va livra MApN sase elicoptere Puma pana la sfarsitul anului
Adevarul IARV
___
IAR Brasov va livra Ministerului Apararii Nationale, pana la sfarsitul anului, un numar de sase elicoptere Puma in cadrul programului SOCAT, care se alatura celor doua deja furnizate de la inceputul anului, a declarat agentiei Mediafax Ion Dumitrescu, directorul comercial al companiei.
'In primul semestru, am finalizat si o comanda din partea Coastei de Fildes, fiind livrate inca patru elicoptere Puma. Toate aceste livrari au avut ca efect cresterea volumului de productie, fapt ce a influentat pozitiv si rezultatele companiei', a mentionat Dumitrescu. Valoarea comenzii pentru cele patru elicoptere Puma livrate autoritatilor guvernamentale din Coasta de Fildes s-a ridicat la 12 milioane de dolari.
Programul SOCAT reprezinta o comanda primita in 1997 din partea Ministerului Apararii Nationale privind modernizarea si realizarea de reparatii capitale la 24 de elicoptere. Potrivit reprezentantului IAR, producatorul de elicoptere a incheiat primul semestru cu o cifra de afaceri de 544,3 miliarde lei (circa 16,5 milioane dolari), comparativ cu 72,7 miliarde lei in perioada similara a anului 2002.
'De asemenea, compania a raportat un profit brut de 117,4 miliarde lei, fata de un nivel al pierderilor de 35,2 miliarde lei la 30 iunie 2002. Rezultatele primului semestru depasesc previziunile de la inceputul anului', a afirmat directorul comercial al IAR. Pentru intreg anul 2003, Dumitrescu estimeaza o cifra de afaceri de circa 1.300 miliarde lei si un profit de 170-180 miliarde lei. 'Si anul 2004 este unul acoperit in privinta comenzilor', a mai spus reprezentantul IAR Brasov.
Sursa: Adevarul, 12 septembrie 2003.'
11.09.2003
-
Companie mixta Aerostar - Stork Fokker
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARS
___
Aerostar Bacau si compania olandeza Stork Fokker Aesp BV au semnat documentele privind infiintarea unei societati mixte, profilata pe realizarea de componente mecanice pentru aeronave, informeaza un comunicat al Aerostar. Noua societate va avea un capital social total de maxim un milion de euro, constituit prin majorari succesive pe parcursul unui an, detinut in proportie de 51% de Aerostar, iar restul de 49% de Stork Fokker. 'Cele doua parti vor contribui cu aport in natura si in numerar pentru o linie tehnologica avansata de prelucrare a componentelor mecanice pentru aeronave', precizeaza comunicatul. Aerostar si Stork Fokker au semnat si un acord de cooperare pe termen lung, precum si contractul comercial in baza caruia partea romana va furniza firmei olandeze piese de aviatie. Colaborarea dintre Aerostar si Stork Fokker a fost initiata cu sprijinul Senter, o agentie a Ministerului Economiei din Olanda. Stork Aerospace activeaza in domeniul proiectarii si productiei de aerostructuri si sisteme electrice pentru avioane militare si comerciale. Divizia sa Fokker Aerostructures BV are peste 3.200 de angajati, iar anul trecut a realizat o cifra de afaceri de 411 milioane euro. Grupul Stork a raportat o cifra de afaceri de doua miliarde euro. Mediafax
Sursa: Ziarul Financiar 11.09.2003 ' -
SIF Banat-Crisana cumpara combinatul Somes Dej
Curierul National LION
___
In aceasta saptamana, SIF Banat-Crisana a angajat negocieri cu grupul canadian MFC Bancorp Ltd. pentru achizitionarea pachetului de 76% din actiunile Combinatului 'Somes' din Dej detinut de acest grup financiar, prin preluarea actiunilor detinute de compania austriaca 'Hovis' (care, in 2001, avand mari probleme financiare, a fost preluata, prin MFC Commodities GmbH, de grupul canadian). Noul detinator al pachetului majoritar de actiuni nu si-a respectat insa contractul semnat cu APAPS, cuprinzand obligatia unor masive investitii in retehnologizare, cu o prima transa de peste 1,5 milioane dolari. Pentru a-l face competitiv pe plan international, combinatul are nevoie de o investitie de peste 50 milioane dolari, desfasurata pe zece ani, pe de o parte pentru inlocuirea vechii tehnologii a albirii cu clor (interzisa in marea majoritate a tarilor industrializate, in primul rand in cele din UE) si apoi pentru o crestere a productivitatii care sa apropie pretul celulozei de cel al pietei europene, aflat undeva la aproximatix 300 euro tona. Din anul 2002, Combinatul de Celuloza si Hartie 'Somes' a facut investitii din resurse proprii la nivelul a peste 180 miliarde lei, ceea ce a dus la cresterea capacitatii de productie cu 1.000 tone hartie lunar si o scadere substantiala a consumului energetic, combinatul reusind sa obtina certificatul de calitate ISO 9002, aflandu-se in faza de finalizare a obtinerii certificatului de management de mediu IOS 14001. La ora actuala, 72,3% din productia de aproximativ 60.000 tone celuloza este exportata (in principal in Rusia si China). Prin preluarea pachetului de actiuni detinut de MFC Bancorp Ltd. SIF Banat-Crisana va fi in posesia unui pachet de 91,9% din actiunile firmei dejene, canadienii fiind interesati si de un eventual schimb de actiuni, acceptand actiuni din industria chimica. Daca negocierile de preluare vor esua, grupul canadian se va intalni in instanta cu APAPS, declansand pasul urmator procedurii de reorganizare judiciara, in care se afla Combinatul din Dej din 1999, timp in care numai principalii opt creditori au recuperat 213 miliarde lei, avand la inceputul acestei toamne de recuperat un rest de 52 de miliarde lei.
Sursa: Curierul National 11.09.2003' -
Vanzarea a 25% din actiunile BCR - parafata pana pe 25 septembrie
Adevarul EBS LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Contractul de vanzare a 25% din capitalul BCR catre BERD si IFC va fi parafat in urmatoarele doua saptamani, a anuntat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor. 'Ieri (n.r. - in urma cu doua zile), au inceput negocierile pentru preluarea pachetului de actiuni. Toate intelegerile de fond trebuie incheiate pana la 25 septembrie. Dupa aceasta data, contractul va fi analizat de catre conducerile celor doua institutii si apoi va urma semnarea contractului', a precizat Tanasescu. Consultantul angajat de cele doua institutii internationale va prezenta evaluarea bancii, pretul estimat de acesta urmand sa reprezinte un punct de plecare in derularea negocierilor. Strategia de privatizare a BCR prevede vanzarea catre BERD si IFC a 25% din actiuni plus inca doua actiuni, iar un pachet de 8% va fi vandut, prin negociere directa, fara selectie de oferte, Asociatiei Salariatilor BCR.
Sursa: Adevarul 11.09.2003'
10.09.2003
-
Romcarbon a avut cerere de masti, dar nu le-a putut onora
ZF RO - FONDURI MUTUALE ROCE
___
Singurul producator roman de masti de gaze, Romcarbon Buzau, a inregistrat in prima jumatrate a anului un profit dublu fata de perioada similara a anului 2002. Chiar daca este unul dintre putini producatori din Europa de Est de masti de gaze, compania nu reusit sa profite de pe urma cresterii cererii pentru acestea din perioada razboiului din Irak pentru ca nu a avut finantare sa le produca.
Profitul companiei, care activeaza in domeniul maselor plastice si al filtrelor cu carbon activ, a fost in prima jumatate a anului de 5 miliarde de lei, fata de 2,5 miliarde de lei in perioada simuilara a anului trecut. Cifra de afaceri exprimata in lei s-a mentinut insa la acelasi nivel, 131 miliarde de lei (4 milioane de dolari). “In perioada razboiului din Irak au existat o crestere importanta a cererilor pentru masti de gaze, dar socieatea nu a reusit sa le onoreze datorita crizei de lichiditati,” a declarat Cristinel Dobrota, reprezentantul actionarului majoritar.
Acesta a mai precizat ca societatea are in vedere adaptarea in viitor a mastilor de gaze la standardele NATO. La Romcarbon este in derulare o investitie pentru producerea polistirenului expandat, care, conform lui Dobrota va fi pusa in functiune in urmatoarele doua luni, fapt care va genera o crestere a cifrei de afaceri. Polistirenul expandat este folosit de exemplu pentru ambalarea fructelor si a carnii in supermarketuri. Investitia in noua linie de productie este de 0,3 milioane de euro. Un alt domeniu in care compania are in vedere investitii este cel al filtrelor auto, domeniu in care se are in vedere o crestere a calitatii produselor.
Romcarbon este controlata incepand din luna mai de doua companii cu capital taivanez, care detin impreuna 51% din actiunile Romcarbon. Living Plastic Industry (LPI), are o participare de 38,3% in timp ce Unitai International, detine alte 12,5%. Living Plastic Industry (LPI) a preluat in luna mai de la Asociatia Salariatilor Romcarbon pachetul de 32% printr-un contract de novatie, adica odata cu preluarea actiunilor si-a asumat si obligatiile aferente contractului de privatizare. Compania a returnat salariatilor cele 6,8 mld. lei deja platiti catre APAPS, a achitat ratele restante in valoare de 4 mld. lei si urmeaza sa plateasca inca trei rate a 2,5 mld. lei, la care se vor adauga si dobanzi, adica peste 18 mld. lei (0,5 mil. euro).
Actiunile Romcarbon sunt listate la Bursa Electronica RASDAQ, unde in ultilmele 12 luni au oscilat intre 9.100 si 32.000 lei/actiune, tendinta fiind usor ascendenta. Living Plastic Industries mai detine compania Greentech Buzau, singura din Romania care activeaza in domeniul reciclarii ambalajelor PET.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 septembrie 2003. -
FMI falimenteaza industria romaneasca de ingrasaminte
Curentul AMO
___
Masura impusa de FMI de majorare a tarifelor la gazele naturale la 115 dolari/1.000 mc va determina falimentul combinatelor romanesti de ingrasaminte chimice, ceea ce va duce la proteste de strada ale angajatilor acestora, au averizat ieri liderii Federatiei Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie (FSLCP).
'La Amonil Slobozia se preconizeaza deja disponibilizarea a 1.000 dintre cei 1.170 de angajati', a exemplificat presedintele federatiei, Achille Dutu. Domnia sa a aratat ca intreprinderile din acest domeniu, fiind cu capital privat, nu-si pot permite sa lucreze in pierdere. Aceasta deoarece, luand in calcul noul tarif la gaze, pretul cu care ureea va iesi pe poarta fabricii va fi de aproximativ 145 dolari/tona, in conditiile in care preturile practicate de tarile riverane Marii Negre se situeaza in jurul a 110-120 dolari/tona.
Nu numai combinatele particulare vor avea de suferit, ci si cele aflate in curs de privatizare, cum ar fi Turnu SA Turnu Magurele, sindicalistii opinand ca cei doi ofertanti existenti (din Bulgaria si Serbia) se vor retrage din cursa, considerand ca nu pot derula o afacere viabila din punct de vedere economic in Romania. Trebuie luat in calcul si faptul ca incalzirea centralizata a oraselor in care sunt situate combinatele respective depinde de acestea. Este vorba, de exemplu, de Turnu Magurele, Slobozia sau Victoria. In legatura cu acest din urma oras, merita amintit ca el a fost construit special, in anii ?50, pentru combinatul Viromet. In consecinta, inchiderea lui ar insemna moartea orasului.
Programul de actiuni de protest va debuta, maine, cu mitinguri si marsuri in orasele Slobozia, Victoria, Fagaras, Bacau, Turnu Magurele si Ocna Mures. Apoi, sindicalistii de la combinatele afectate vor instala pichete de protest la sediile prefecturilor si la cel al Ministerului Economiei si Comertului, a mai anuntat Achille Dutu.
Sursa: Curentul, 10 septembrie 2003, preluat de pe www.revistapresei.ro.' -
Finantele vor lansa obligatiuni cu dobanda flotanta si scadenta la cinci ani
Adevarul
___
Ministerul Finantelor Publice va lansa, in perioada urmatoare, obligatiuni de stat cu dobanda flotanta si un termen de cinci ani, informeaza un comunicat al institutiei. Potrivit acestuia, dobanda va fi calculata ca rata inflatiei pe ultimele sase luni plus o marja care urmeaza sa fie stabilita la licitatie. Perioada de calcul a ratei inflatiei va fi decalata, din motive tehnice, cu doua luni. Ministerul Finantelor apreciaza ca acest tip de obligatiuni va satisface atat investitori care doresc randamente ridicate pe termen scurt, cat si pe cei care doresc investitii de portofoliu, cu maturitate mai mare.
Sursa: Adevarul, 10 septembrie 2003.
09.09.2003
-
LukOil vrea Petrom
Ziua SNP
___
Presedintele LukOil, Vagit Alekperov, a reafirmat, ieri, interesul grupului rus fata de privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom, mentionand ca variantele luate in calcul se refera la prezentarea unei oferte independente sau in cadrul unui consortiu, transmite Mediafax citand un interviu acordat de presedintele LukOil publicatiei Kommersant. 'Analizam posibilitatea de a participa la privatizarea sectorului petrolier romanesc. Nu am hotarat inca daca vom actiona ca entitate independenta sau daca ne vom alatura unui consortiu. Grupul LukOil este interesat de activitatea de productie si rafinare, iar activele Petrom satisfac ambele cerinte', a declarat Alekperov. Reamintim, in luna iunie, Alekperov a declarat, la Bucuresti, ca LukOil va lua o decizie dupa ce va analiza o serie de documente referitoare la situatia Petrom. Anterior, premierul Mihail Kasianov afirmase, tot la Bucuresti, ca Guvernul pe care il conduce va sprijini orice companie cu capital rusesc care va dori sa participe la privatizarea Petrom.
Privatizarea celei mai mari companii din Romania a atras atentia mai multor investitori. Saptamana trecuta, grupul polonez PKN Orlen a anuntat ca analizeaza posibilitatea de a participa la licitatia pentru Petrom printr-o oferta comuna cu compania ungara MOL. Potrivit ministrului Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, grupul austriac OMV ar fi interesat, la randul sau, de activele companiei petroliere. Un alt potential candidat este grupul TNK-BP, al treilea producator de petrol din Rusia, companie detinuta de British Petroleum si compania rusa TNK.
In luna august, Guvernul a scos la vanzare 33,4% din capitalul companiei petroliere. Privatizarea cuprinde o etapa de precalificare, pe baza scrisorilor de intentie, care urmeaza sa fie depuse pana la 19 septembrie 2003. Investitorul strategic care va castiga licitatia va detine, ulterior, la 51% din actiuni, printr-o majorare de capital.
Sursa: Ziua, 9 septembrie 2003.' -
Bancile straine detin jumatate din piata romaneasca de profil
___
Valoarea cumulata a activelor sectorului bancar romanesc este de 13,6 miliarde de euro, din care activele bancilor straine reprezinta 6 miliarde de euro, valoare egala cu cea din Bulgaria, unde insa activele totale din sistem s-au ridicat in 2002 la 7,4 miliarde de euro. In raportul Bank Austria Creditanstalt se arata ca activele Societe Generale/Banca Romana pentru Dezvoltare au fost, in 2002, de 984 milioane de euro, respectiv 16,4% din activele totale ale bancilor straine, iar cele ale ABN Amro au atins 687 milioane de euro, respectiv o cota de 11,4%. In decembrie 2002, Raiffeisen a inregistrat, la randul sau, active de 681 miliarde de euro (11,3% din total active), ING - 674 miliarde de euro (11,2%), iar Bank Austria Creditanstalt/HVB - 546 miliarde de euro (9,1%).
Clasamente regionale
Dupa criteriul activelor, Banca Comerciala Romana s-a situat pe locul 20 (locul 21 in 2001) in clasamentul bancilor regionale, avand active de aproximativ cinci ori mai reduse decat lidera clasamentului - banca poloneza PKO BP (20,663 miliarde de euro). In primele zece locuri s-au mai situat bancile CSOB (Republica Ceha), Bank Pekao (Polonia), Ceska Sporitelna (Republica Ceha), Komercni Banka (Republica Ceha), PBH BPK (Polonia), OTP (Ungaria), Bank Handlowy Nova (Polonia), Ljubljanska Banka (Slovenia) si ING Bank Slaski (Polonia).
In 2002, activele bancare totale din Europa Centrala si de Est au fost de 341 miliarde de euro, in scadere cu 3,1%, cele apartinand bancilor straine cifrandu-se la 210,5 miliarde de euro (62% din total). Fata de 2001, activele totale din regiune ale bancilor internationale au crescut cu 2%, ceea ce semnaleaza ca expansiunea regionala a acestor institutii continua, desi intr-un ritm mai lent decat in anii trecuti. In 2001, cota bancilor straine a avansat cu 34%.
Estimari optimiste
Expertii BA-CA prognozeaza ca piata bancara central si est-europeana va consemna o rata medie anuala de crestere de 9% pana in 2006. Estimarile au la baza faptul ca rolul institutiilor financiare este inca redus in aceste tari. Activele bancare raportate la PIB reprezinta putin peste 75%, comparativ cu 200% in zona euro. In 2002, activele bancare totale din Europa Centrala si de Est au fost de 341 miliarde de euro, in scadere cu 3,1%, cele apartinand bancilor straine cifrandu-se la 210,5 miliarde de euro (62% din total). Fata de 2001, activele totale din regiune ale bancilor internationale au crescut anul trecut cu 2%, fapt ce denota continuarea expansiunii regionale a acestor institutii. Directorul diviziei Europa Centrala si de Est la BA-CA, Martin Grull, a afirmat ca piata bancara din Europa Centrala si de Est a sfidat incetinirea cresterii economice globale si a inregistrat crestere, spre deosebire de alte piete. Potrivit lui Grull, cresterea va continua in anii urmatori, iar expertii BA-CA estimeaza ca sectorul bancar regional va fi impulsionat si de apropiata extindere a UE, integrarea urmand sa mareasca stabilitatea sistemului financiar.
BCR ramane 'regina'
Printre bancile apreciate in raport drept 'de top' se numara Banca Comerciala Romana, cu active de 4,195 miliarde de euro, reprezentand 30,8% din activele sectorului bancar, BRD - 1,923 miliarde de euro (14,1% din total active), Casa de Economii si Consemnatiuni - 1,027 miliarde de euro (7,5%), ABN Amro - 687 miliarde de euro (5%) si Raiffeisen (681 milioane de euro - 5%).
Sursa: Gardianul, 9 septembrie 2003.'
Pagina