26.08.2003
-
Efectele restructurarii la Policolor: triplarea profitului
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vopsele Policolor Bucuresti a incheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 27,7 miliarde de lei, fata de 9,9 miliarde de lei in primul semestru al anului trecut. Cresterea profitului nu s-a datorat cresterii vanzarilor, ci unui program de restructurare. “Anul trecut am trecut printr-un program de restructurare ce a avut ca scop reducarea costurilor, iar efectele se vad acum, in cresterea profitului,” a declarat Marius Golopenta, directorul companiei.
Programul de restructurare a insemnat anul trecut disponibilizarea a aproape 40% din personal si inchiderea sectiei de producere a rasinilor sintetice, principala materia prima pentru vopsele. Productia a fost transferata in Bulgaria, la compania Orgachim, la care Policor este actionar majoritar cu 65% din actiuni. Alaturi de acestea Policolor a reusit reduceri semnificative ale costurilor cu gazul metan sau enegria electrica.
Cifra de afaceri a Policlor pe primul semestru a ramas la nivelul de 10 milioane de dolari, iar compania a reusit sa isi mentina cota de piata la majoritatea produselor .” Nu s-au produs modificari majore in privinta cotei de piata. Ca in fiecare an, cele mai importante miscari s-au produs pe segmentul produselor de baza cu preturi reduse, iar pe acest gegment noi am reusit sa castigam teren,” a spuns Golopenta.
Conducerea companiei estima pentru finalul acestui an un profit net de 72 miliarde de lei, fata de 5,7 miliarde de lei. Desi primul semestru a adus o crestere importanta a profitului, obiectivul pare inca greu de atins mai ales ca a doua jumatate a anului este de obicei mai slaba pentru companiei datorita scaderii cererii de pe piata. La fel s-a intamplat si anul trecut, cand Policolor a mers in pierdere in a doua jumatate a anului.
Rezultatele programului de restructurare a grupului Policolor – Orgachim au fost simtine mai intai in Bugaria. Anul trecut a fost primul in care Orgachim a contribuit cu un rezultat pozitiv la realizarile grupului. Rezultatele financiare pentru 2002 ale subsidiarei aratau o crestere a cifrei de afaceri cu 39% pana la 25,4 milioane euro si un profit net de aproximativ 3,7 milioane euro. Directorul Policolor spune ca Orgachim functioneaza si in acest an pe profit.
Policolor a reusit in prima jumatate a anului si o imbunatatire a rezultatelor din activitatea financiara. Dobanzile si diorerentele de curs valutar au insem,nat pentru conmpaniei in primele sase luni o pioerdere de 14 miliarde de lei, fata de 24 miliarde de lei in perioada similara a anului anterior.
Actionarii Policolor au avut in ultimele doua luni un castig de aproape 70% datorita majorarii cotatiei actiunilor. Brokerii spun insa ca ascensiunea cotatiei Policolor la Bursa nu se datoreaza numai rezultatelor financiare bune. Pe piata circula informatii conform carora fondurile de investitii care deitin pachetul majoritar de actiuni - Romanian Investment Fund si Romanian American Enterprise Fund cauta un cumparator, iar unii brokeri au interpretat programul de restructurare al Policolor ca o incercare a fondurilor de a obtine un pret mai bun. Transferul pachetului majoritar ar insemna o oferta publica de preluare, iar o parte a celor care cumpara acum actiuni ale producatorului de vopsele spera ca pretul dintr-o eventuala oferta sa fie mai mare fata de cotatia de pe piata. Actiunile Policolor au ajuns in ultimele zile la 6.000 lei/actiune, pret la care capitalizarea bursiera a companiei este de 13 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 august 2003. -
Au inceput negocierile pentru privatizarea Siderurgica si Petrotub
Azi SIDG
___
Grupul LNM a inceput, ieri, negocierile cu Autoritatea pentru Privatizare pentru preluarea pachetelor majoritare de actiuni detinute de stat la societatile Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman, au declarat surse din APAPS. 'Aceasta prima runda de discutii a vizat aspectele tehnice si financiare ale ofertei depuse', au precizat sursele citate.
Compania LNM Holdings BV, proprietarul Ispat Sidex Galati si al Tepro Iasi, a depus singura oferta pentru privatizarea Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman. Ambele firme se afla in procedura de administrare speciala si au fost scoase la privatizare, la 23 iulie, in acelasi pachet.
Sursa: Azi, 26 august 2003.'
25.08.2003
-
21 de societati din portofoliul APAPS sunt in proces de privatizare
Romania libera SIDG
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) se afla in prezent in proceduri de negociere pentru privatizarea a 21 de societati din portofoliu, aflate in procedura de administrare speciala, conform Legii nr. 137/2002.
Pentru 12 dintre aceste societati, cu un capital social total de 3.755 miliarde lei si 19.435 de angajati, comisiile desemnate de presedintele APAPS, Ovidiu Musetescu, se afla, de la caz la caz, in etapa de analiza a documentelor de precalificare si de participare, a ofertei tehnice si financiare sau in negocieri.
Pentru trei dintre societati, incluse in programul PSAL I cu Banca Mondiala, APAPS a primit oferte de cumparare din partea unor investitori straini, respectiv LNM Holdings din Antilele Olandeze pentru Siderurgica Hunedoara si Petrotub Roman, Landini din Italia pentru Tractorul Brasov si Cross Lander din SUA, interesat de uzina ARO Campulung.
Pentru alte doua societati, incluse tot in PSAL I, ofertantii sunt persoane juridice romane, respectiv Contactoare Buzau este interesata de Moldosin Vaslui si Asociatia Salariatilor 'Timpuri Noi' a depus oferta pentru preluarea fabricii Timpuri Noi din Bucuresti. Pentru alte sase societati, cuprinse in programul de privatizare prin forte proprii al APAPS, ofertantii interesati de preluarea pachetelor majoritare de actiuni sunt: consortiul format din firmele Agrofertil EP Commerce si Transvagon si, respectiv, firma Universal Holding Belgrad pentru combinatul Turnu din Turnu Magurele firma Tender Timisoara si compania Ogarith din Siria pentru IPRS Baneasa Quorum Palace impreuna cu Gheorghe Ciobanu pentru Moldova Tricotaje Iasi firma Lazar din Reghin pentru Metalurgica Reghin Vasile Mihut, ca persoana fizica, pentru Infratirea Oradea Begacom Timisoara pentru Dermatina Timisoara. In perioada urmatoare, APAPS asteapta oferte de cumparare pentru alte noua societati, avand un capital social de 4.139 miliarde lei si peste 11.000 de angajati.
Dintre aceste societati, una este cuprinsa in programul PSAL I (Roman Brasov), cinci vor fi privatizate prin PSAL II (TUBINOX Bucuresti, HIPERION Stei, HART Miercurea Ciuc, PREMAGRO Oradea si COMEFIN Costesti), iar trei sunt cuprinse in programul de privatizare prin forte proprii al APAPS, respectiv FAMOS Suceava, Polirom ROMAN si AGROMEC Aiud.
Sursa: Romania Libera, 25 august 2003.' -
Ispat Sidex si SIF Moldova se cearta pe actiuni
Realitatea Romaneasca SIF2
___
Societatea de Investitii Financiare Moldova se confrunta cu o noua problema majora. Actionarul majoritar al Ispat Sidex Galati, LNM Holding N.V., a lansat o oferta publica de preluare a actiunilor aflate la alti detinatori in vederea inchiderii societatii. Pretul de oferta este insa de numai 10.000 de lei/actiune, la o valoare nominala de25.000 de lei. Pentru fostul Fond al Proprietatii Private II, este o lovitura.
Participatia la Ispat Sidex Galati este o piatra tare pentru SIF Moldova. Ea provine inca de pe vremea cand firma era condusa de controversatul om de afaceri Corneliu Iacobov si pe cand s-a facut impartirea domeniilor de activitate intre cele cinci fonduri ale proprietatii private. FPP II Moldova s-a procopsit cu participatii la societati din chimie, petrochimie si metalurgie. In timp, ele s-au dovedit cele mai proaste. Toate societatile din domeniu inregistrau pierderi, erau greu de privatizat si, pe cale de consecinta, actiunile lor erau greu de valorificat. Pana la urma, societatea de investitii financiare a vandut participatiile fara profit, cum au fost cele de la Carom Onesti si Uton Onesti. Acum, SIF Moldova nu vrea sa-si instraineze cele 6,8 procente din capitalul social al Sidex Galati la pretul oferit de Ispat. La valoarea nominala de 25.000 de lei, cele 52.974.418 actiuni dau o inregistrare contabila de 1.324.360.450 de lei. SIF Moldova are grad ridicat de risc al activului net, iar actiunile Ispat Sidex contribuie hotarator la aceasta. De asemenea, niciodata ele nu au adus dividende, iar SIF-ul nu a avut mare lucru de spus intr-o firma in care are totusi o participatie semnificativa. Relatiile dintre SIF Moldova si actuala conducere a combinatului sunt tensionate. SIF-ul acuza ca nu a fost informat in legatura cu faptul ca intreg patrimoniul combinatului a fost gajat pentru a se obtine un imprumut de peste 500 de milioane de dolari.
Actionarul majoritar al LNM Holding a mai lansat oferte publice de preluare, dar preturile oferite nu au trecut nici atunci de 7.500 de lei. Ca urmare, SIF Moldova a contestat ofertele de preluare. Au fost facute evaluari din partea combinatului, SIF-ul a comandat propria-i expertiza, pentru ca in final sa se faca una independenta. Pretul rezultat la aceasta din urma este de numai 14.000 de lei/actiune. Acum LNM Holding face oferta la 10.000 de lei/actiune. Conducerea SIF Moldova insa nu accepta ideea de a vinde actiunile Ispat Sidex la acest pret. Recuperarea celor peste 800 de miliarde de lei ce s-ar pierde in situatia in care SIF Moldova ar accepta pretul oferit de Ispat ar dura cativa ani, iar datele de bilant s-ar schimba catastrofic, cu tot cortegiul de consecinte negative. Deocamdata, conducerea SIF Moldova nu subscrie in oferta publica a LNM Holding, daca nu are certitudinea ca o poate acoperi altfel in timp scurt. Firma a inregistrat deja un rezultat negativ prin anuntarea reducerii profitului cu 45%, ca urmare a constituirii de provizioane pentru executarea unora din biletele la ordin avalizate la Bankcoop.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 25 august 2003. -
Petrotub Roman a inregistrat o pierdere de 190 miliarde lei
Adevarul
___
Pretul materiilor prime, cel mai mare din ultimii 5-6 ani
Petrotub Roman a contabilizat in semestrul I al acestui an o cifra de afaceri de circa 1.600 miliarde lei, in scadere cu circa 28% fata de aceeasi perioada din 2002, se arata in raportul semestrial al societatii. Societatea a inregistrat o pierdere de circa 190 miliarde lei, fata de un profit de 233 miliarde lei in semestrul I din 2002.
'Rezultatele noastre sunt grevate de cresterea violenta, incepand din luna decembrie, a preturilor la materia prima, din cauza conjuncturii de pe piata internationala', ne-a declarat Dorel Barsan Romano, directorul general al Petrotub Roman, care a spus ca acest pret este cel mai mare din ultimii 5-6 ani. Pretul taglei patrate pentru relaminare a crescut de la 145-155 dolari/tona in luna decembrie, la 250-260 dolari/tona in prezent, antrenand si pretul taglei pentru tevi.
Petrotub, principalul producator de tevi din otel fara sudura din tara, functioneaza la ora actuala la 30% din capacitate. Un alt motiv de ingrijorare pentru conducerea Petrotub este reducerea drastica a comenzilor din partea Petrom, principalul client in anii precedenti. APAPS a anuntat recent vanzarea pachetului de 69,8% din actiuni detinute la Petrotub.
Sursa: Adevarul, 25 august 2003.'
22.08.2003
-
Fondurile de investitii si-au reamintit de Romania
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD CMP LION SIF2 SIF3 SIF4 SNP TLV
___
In urma cu doua luni, pe piata romaneasca de capital au aparut informatii ca un fond de investitii de talie europeana se pregateste sa intre pe bursa autohtona. Primita cu scepticism de investitorii si brokerii ne?ncrezatori ?n oportunitatile Bursei de Valori, informatia se dovedeste adevarata. Primele tinte: obligatiuni Timisoara si actiuni Compa Sibiu. Investitia initiala: peste 1 milion de dolari.
Hyposwiss, unul din cele mai importante grupuri de investitii elvetiene, a intrat pe piata romaneasca de capital prin intermediul unuia din fondurile sale de investitii - Hyposwiss Fund - Danube Tiger.
Hyposwiss a facut parte pana anul trecut din UBS, cea mai mare banca elvetiana de investitii, si are ?n administrare mai multe miliarde de dolari.
Hyposwiss Fund - Danube Tiger a cumparat de curand aproape 10% din actiunile producatorului de piese auto Compa Sibiu de la un alt fond de investitii si a subscris ?n cadrul emisiunii de obligatiuni municipale lansate ?n iunie de primaria orasului Timisoara. Investitia ?n actiunile Compa s-a ridicat la 600.000 de dolari iar cea ?n obligatiuni, la 450.000 de dolari. In plus, surse din piata, elvetienii au cumparat actiuni ale societatilor din domeniul bancar si al medicamentelor.
Fondul a intrat ?n Romania prin intermediul Raiffeisen Capital Investment, societatea de brokeraj a bancii austriece Raiffeisen. Fondul foloseste ca banca custode Citibank Romania, filiala romaneasca a unei din cele mai mari banci din lume, spun sursele citate.
Conform informatiilor din piata, Hyposwiss Fund are alocata pentru zona Europei de Est o suma de cateva zeci de milioane de dolari. Nivelul investitiilor pe piata romaneasca, 1 - 2 milioane de dolari ?n prezent, va fi stabilit ?n functie de oportunitati.
Reprezentantii Hyposwiss si ai Raiffeisen Capital Investment nu au putut fi contactati pentru a comenta informatiile.
Intrarea Hyposwiss pe bursa romaneasca are loc la aproximativ un an dupa ce un alt mare fond (american), Julius Baer International Equity Fund a investit peste 10 milioane de dolari ?n actiuni Petrom si Banca Romana pentru Dezvoltare.
Aparitia unor investitori straini mari pe piata romaneasca de capital are loc ?ntr-un moment ?n care, atat Bursa de Valori cat si piata Rasdaq, sunt foarte sarace ?n oportunitati de plasare a banilor.
In afara de SNP Petrom, Societatile de Investitii Financiare, Banca Romana pentru Dezvoltare si Banca Transilvania, pe pietele romanesti de actiuni nu mai exista aproape nici o societate ale carei actiuni sa ofere o lichiditate suficienta marilor investitori. Practic, intrarea unui fond care intentioneaza sa plaseze cateva milioane de dolari ?n actiuni romanesti poate duce la cresterea rapida a preturilor.
Noii intrati pe piata ar putea profita, pe de alta parte, de miscarea inversa (adica iesirea) fondurilor de investitii care au cumparat ?n perioada 1998 - 1999. Unul dintre acestea, Romanian Investment Company, a fost de fapt vanzatorul ?n tranzactia prin care Hyposwiss a devenit actionar al Compa.
Intrarea grupului elvetian pe piata romaneasca este vazuta ca o oportunitate atat de investitorii ?n actiuni (care vor avea cui sa vanda) cat si de companii.
'Nu stiam ca Hyposwiss a cumparat actiuni Compa ?nsa prezenta unui astfel de grup financiar ?n structura actionariatului nu poate avea decat efecte bune. Mai ales ca avem proiecte mari pentru viitor si s-ar putea sa aven nevoie de majorari de capital', spune Ioan Deac, director general al Compa.
Piata de capital romaneasca a fost dominata ?n perioada 1997 - 1999 de fonduri de investitii ridicate special pentru actiuni romanesti: Romanian Investment Fund, Romanian Investment Company, Societe Generale Romania Fund, Romanian Reconstruction Capital, Romanian Growth Fund sau Danube Fund. Intrarea acestor fonduri a fost principala cauza a exploziei burselor romanesti ?n 1997 si 1998. Pe masura ce fondurile de tara au terminat banii, bursa a ?nceput sa scada, ca preturi si lichiditate ?ntre 1999 si 2001. Revirimentul din 2002 s-a datorat ?n mare parte intrarii unor fonduri noi, de data acesata regionale sau chiar internationale, gen Julius Baer.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2003.' -
Grupul Rompetrol a pus in functiune primul BenzO-mat din Romania
Gardianul RRC
___
Grupul Rompetrol, Regia Autonoma de Transport Constanta si Carware SRL au pus in functiune primul 'BenzO-mat' din Romania, unul dintre cele mai performante sisteme de gestiune a carburantilor.
'BenzO-mat'-ul este un sistem automatizat care inregistreaza automat in timpul alimentarii datele de la bordul vehiculului (numarul de kilometri, orele de functionare motor, data si ora alimentarii etc.) si le transmite prin Internet managerului de flota sub forma de rapoarte, asigurand un control total si in timp real al consumului cu carburant si gestiunea eficienta a flotei de autovehicule.
Iata numai cateva din beneficiile pe care proprietarii de flote auto le pot avea de pe urma instalarii sistemului 'BenzO-mat': permite alimentarea numai pentru vehiculele din flota previne fraudele si furtul de combustibil din rezervoarele masinilor controleaza utilizarea si eficienta combustibilului asigura o evidenta precisa a kilometrajului rationalizeaza folosirea timpului si a mainii de lucru in managementul si contabilitatea flotei genereaza in mod automat rapoarte exacte.
Pentru managerii de flote, rapoartele generate de sistemul BenzO-mat ofera toate informatiile necesare pentru a controla cheltuielile cu carburantul precum: cantitatea alimentata si costul pentru fiecare vehicul consumul mediu de carburant pentru fiecare vehicul citirea kilometrajului la fiecare alimentare ora, data si locatia pentru fiecare alimentare, precum si alte date specifice in functie de interesele specifice.
De asemenea sistemul 'BenzO-mat' prezinta avantaje si pentru soferi deoarece nu este necesar ca ei sa dispuna de lichiditati sau sa realizeze deconturi nu este necesara detinerea unui card de credit sau efectuarea platii printr-o alta metoda (bonuri de combustibil) economiseste timpul printr-o alimentare rapida si nu in cele din urma previne alimentarea accidentala cu carburant necorespunzator.
Sursa: Gardianul, 22 august 2003.' -
Profitul Alprom, in crestere
Curierul National ALR
___
Cifra de afaceri a societatii Alprom Slatina a crescut cu 444 miliarde de lei in primul semestru al acestui an, se arata in raportul financiar al companiei. Profitul net al Alrpom s-a situat la 25,6 miliarde de lei, in primele sase luni ale lui 2003, fata de 12 miliarde de lei in perioada similara a anului trecut. „Vanzarile de laminate de aluminiu au fost mai mari cu 6.574 tone, iar ponderea exporturilor in cifra de afaceri este de 69,83 la suta“, se mai arata in raport. Alprom a facut investitii din surse proprii, de 35 de miliarde de lei in primul semestru al acestui an in constructii si in utilaje.
La sfarsitul lunii trecute s-a aprobat fuziunea prin absorbirea dintre Alro si Alprom. Consortiul format din Marco Acquisitions Ltd. din Anglia, Marco International Inc. din SUA si Conef Bucuresti este actionarul majoritar al combinatului Alro Slatina din luna martie a anului trecut, cand a preluat, pentru 11,4 milioane dolari, un pachet suplimentar de 10% din actiunile societatii de la Autoritatea pentru Privatizare. Valoarea totala a tranzactiei a fost de aproximativ 73 de milioane de dolari, iar 45 de milioane de dolari reprezinta volumul investitiei asumate. Alro Slatina a realizat, in 2002 un profit brut de 1.018 miliarde de lei, in scadere cu 37,31% comparativ cu 2001. Evolutia nefavorabila a profitului brut a fost determinata de ritmul de crestere mai alert al cheltuielilor comparativ cu cel al veniturilor. Astfel, la 31 decembrie 2002, societatea a avut venituri totale de 10.553 miliarde de lei, in crestere cu 9,82 la suta comparativ cu cele consemnate la aceeasi data a anului precedent. Cheltuielile s-au majorat cu 19,41 la suta, ajungand la 9.535 de miliarde de lei. Rezultatul net pentru anul 2002 a fost de 842,3 miliarde de lei, in scadere cu 41,03% fata de sfarsitul anului 2001.
Sursa: Curierul National, 22 august 2003.
21.08.2003
-
Policolor: se apropie vanzarea, cresc actiunile
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Actionarii producatorului de vopsele Policolor Bucuresti au inceput discutiile pentru vanzarea companiei, de achizitie fiind interesati mai multi investitoril, afirma surse din piata.
Desi procesul de vanzare se afla inca la stadiul de vizite prin fabrica, actiunile Policolor au crescut deja puternic in ultima perioada, fiind printre performerele Bursei de Valori. Pretul titlurilor a inregistrat un salt de aproape 30% in aceasta luna, valoarea tranzactiilor din ultimele doua saptamani depasind cu mult lichiditatea normala a actiunilor PCL.
Ascensiunea titlurilor a fost alimentata si de faptul ca la inceputul acestui an, actionarii majoritari ai Policolor si managementul companiei au anuntat oficial ca gasirea unei oportunitati de vanzare se afla printre prioritatile anului 2003. de aemenea, unul dintre fondurile de investitii care detine un pachet important de actiuni in companie isi incheie durata de viata in acest an, motiv pentru care trebuie sa vanda toate participatiile de pe piata romaneasca.
'Exista discutii de vanzare cu mai multi investitori, insa nici una din ele in stadiu avansat. Nu stim de ce au crescut actiunile si nici numele celor care au cumparat de pe bursa', afirma Horia Manda, vicepresedintele Romania American Enterprise Fund (RAEF), care detine 33 % din Policolor.
Este posibil ca Policolor sa se afle in vizorul unor investitori greci, in piata existand zvonuri ca de achizitia producatorului de vopsea este interesata si o companie greceasca.
De asemenea, Policolor a fost analizata si de cateva fonduri de investitii germane, interesate insa numai de plasamente de portofoliu.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 august 2003.' -
APAPS revoca oferta pentru Electroputere Craiova
Romania libera EPT
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a decis sa revoce oferta de privatizare pentru societatea Electroputere Craiova, care expira pe 27 august 2003, pentru a putea modifica strategia de privatizare. 'Anuntul de revocare a ofertei a fost publicat ieri, in termenul legal prevazut de Legea nr. 137/2002, urmand ca APAPS sa schimbe strategia de privatizare, potrivit memorandumului prezentat in sedinta de guvern de saptamana trecuta', ne-au declarat surse din cadrul APAPS.
Potrivit acestora, dupa relansarea uzinei Electroputere la privatizare, in cursul anului 2003, APAPS a primit in total noua scrisori de intentie din partea unor investitori romani si straini, insa nici unul dintre acestia nu este interesat si nu are puterea financiara sa preia intreaga societate, fiind interesati numai de anumite divizii de productie. Printre cei care au depus scrisori de intentie se numara si concernul General Motors, care a anuntat ca este interesat sa preia numai divizia de locomotive din cadrul Electroputere.
'APAPS a prezentat o nota in sedinta de guvern, in urma discutiilor cu potentialii cumparatori, in care este prevazuta si varianta divizarii societatii Electroputere, urmata de vanzarea separata, pe module, a acestora', ne-a declarat Petru Sabaila, directorul general al Electroputere. Potrivit acestuia, 'nu este exclusa varianta privatizarii Electroputere Craiova prin vanzarea pe bucati, care ar aduce si avantaje, si dezavantaje, dar decizia finala apartine Guvernului'. Electroputere Craiova, inclusa in programul PSAL I cu Banca Mondiala, se afla la ora actuala in administrare speciala.
Pe primele sase luni din 2003 Electroputere a obtinut venituri de circa 900 miliarde de lei, dar a avut pierderi de circa 5 miliarde de lei din cauza penalitatilor si majorarilor la datoriile restante, care se ridica la 1.168 miliarde de lei.
Sursa: Romania Libera, 21 august 2003.'
Pagina