09.09.2003
-
Bancile straine detin jumatate din piata romaneasca de profil
___
Valoarea cumulata a activelor sectorului bancar romanesc este de 13,6 miliarde de euro, din care activele bancilor straine reprezinta 6 miliarde de euro, valoare egala cu cea din Bulgaria, unde insa activele totale din sistem s-au ridicat in 2002 la 7,4 miliarde de euro. In raportul Bank Austria Creditanstalt se arata ca activele Societe Generale/Banca Romana pentru Dezvoltare au fost, in 2002, de 984 milioane de euro, respectiv 16,4% din activele totale ale bancilor straine, iar cele ale ABN Amro au atins 687 milioane de euro, respectiv o cota de 11,4%. In decembrie 2002, Raiffeisen a inregistrat, la randul sau, active de 681 miliarde de euro (11,3% din total active), ING - 674 miliarde de euro (11,2%), iar Bank Austria Creditanstalt/HVB - 546 miliarde de euro (9,1%).
Clasamente regionale
Dupa criteriul activelor, Banca Comerciala Romana s-a situat pe locul 20 (locul 21 in 2001) in clasamentul bancilor regionale, avand active de aproximativ cinci ori mai reduse decat lidera clasamentului - banca poloneza PKO BP (20,663 miliarde de euro). In primele zece locuri s-au mai situat bancile CSOB (Republica Ceha), Bank Pekao (Polonia), Ceska Sporitelna (Republica Ceha), Komercni Banka (Republica Ceha), PBH BPK (Polonia), OTP (Ungaria), Bank Handlowy Nova (Polonia), Ljubljanska Banka (Slovenia) si ING Bank Slaski (Polonia).
In 2002, activele bancare totale din Europa Centrala si de Est au fost de 341 miliarde de euro, in scadere cu 3,1%, cele apartinand bancilor straine cifrandu-se la 210,5 miliarde de euro (62% din total). Fata de 2001, activele totale din regiune ale bancilor internationale au crescut cu 2%, ceea ce semnaleaza ca expansiunea regionala a acestor institutii continua, desi intr-un ritm mai lent decat in anii trecuti. In 2001, cota bancilor straine a avansat cu 34%.
Estimari optimiste
Expertii BA-CA prognozeaza ca piata bancara central si est-europeana va consemna o rata medie anuala de crestere de 9% pana in 2006. Estimarile au la baza faptul ca rolul institutiilor financiare este inca redus in aceste tari. Activele bancare raportate la PIB reprezinta putin peste 75%, comparativ cu 200% in zona euro. In 2002, activele bancare totale din Europa Centrala si de Est au fost de 341 miliarde de euro, in scadere cu 3,1%, cele apartinand bancilor straine cifrandu-se la 210,5 miliarde de euro (62% din total). Fata de 2001, activele totale din regiune ale bancilor internationale au crescut anul trecut cu 2%, fapt ce denota continuarea expansiunii regionale a acestor institutii. Directorul diviziei Europa Centrala si de Est la BA-CA, Martin Grull, a afirmat ca piata bancara din Europa Centrala si de Est a sfidat incetinirea cresterii economice globale si a inregistrat crestere, spre deosebire de alte piete. Potrivit lui Grull, cresterea va continua in anii urmatori, iar expertii BA-CA estimeaza ca sectorul bancar regional va fi impulsionat si de apropiata extindere a UE, integrarea urmand sa mareasca stabilitatea sistemului financiar.
BCR ramane 'regina'
Printre bancile apreciate in raport drept 'de top' se numara Banca Comerciala Romana, cu active de 4,195 miliarde de euro, reprezentand 30,8% din activele sectorului bancar, BRD - 1,923 miliarde de euro (14,1% din total active), Casa de Economii si Consemnatiuni - 1,027 miliarde de euro (7,5%), ABN Amro - 687 miliarde de euro (5%) si Raiffeisen (681 milioane de euro - 5%).
Sursa: Gardianul, 9 septembrie 2003.' -
Crestere economica de 4,3% in primul semestru
Gardianul
___
Potrivit Institutului National de Statistica, Romania a inregistrat in primul semestru al anului o crestere economica de 4,3%, sustinuta de evolutia pozitiva a sectoarelor de constructii si servicii, precum si de majorarea valorii adaugate brute din industrie. Pe de alta parte, in agricultura, silvicultura si piscicultura, a fost inregistrata o scadere de 0,6%. In primele sase luni, Produsul Intern Brut (PIB) a fost estimat la 737.360,1 miliarde lei. Activitatea din sectorul de constructii a crescut cu 6,4%, serviciile, cu 4%, iar valoarea adaugata bruta din industrie s-a majorat cu 3,6%.
De asemenea, productia industriala a crescut in primul semestru cu 2,8%, iar consumul final total a inregistrat o crestere cu 5%, comparativ cu primul semestru din anul 2002. Consumul final efectiv al gospodariilor populatiei a crescut cu 5,4%, iar consumul final al administratiei publice, cu 0,3%.
Sursa: Gardianul, 9 septembrie 2003.
08.09.2003
-
Automatica, pierderi de 0,5 mil. dolari
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de echipamente de industriale comanda Automatica Bucuresti a incheiat prima jumatate a anului cu o pierdere neta de 17,7 miliarde de lei, (0,5 milioane de dolari), fata de un profit de 1,1 miliarde de lei in perioada similara a anului trecut.
Cifra de afaceri a companiei pe primul semestru a ramas la valoarea din perioada similara a anului anterior, putin peste 48 miliarde de lei, in conditiile in care rata inflatiei in aceasta perioada a fost de aproximativ 14%.
Cu toate ca vanzarile au stagnat, Automatica a reusit sa obtina in prima jumatate a anului o crestere de 23% a veniturilor din exploatare. Discrepanta dintre veniturile din exploatare si cifra de afaceri se datoreaza faptului ca productia realizata de Automatica a depasit cu 7,5 miliarde de lei valoarea vanzarilor. La finalul primului semestru stocurile de produse finite si semifabricate ale companiei insumau 28 miliarde de lei, adica mai mult de jumatate din cifra de afaceri de pe primul semestru.
Conform raportului companiei, printre cauzele pierderilor inregistrate se numara blocajul financiar, reducerea volumului investitiilor si cresterea preturilor la materiile prime.
Automatica va furniza pana la finalul acestui an echipamente pentru Reactorul 2 al centralei de la Cernavoda. Valoarea contractului se ridica la 104 miliarde de lei (3 milioane de dolari). Automatica a mai furnizat echipamente si pentru alte obiective din domeniul energeticii nucleare, dar si in alte domenii ca siderurgie, chimie, transporturi si industrie alimentara. Productia de echipamente electrice si pentru automatizari au avut anul trecut o pondere de 85% in cifra de afaceri a companiei.
Automatica, companie listata la categoria a II-a a Bursei Electronice RASDAQ , are ca principali actionari compania Euroform Milenium SRL - cu o detinere de 63,88% si Asociatia Salariatilor (PAS), 11,6%. Omul de afaceri Ioan Maticiuc, detinatorul grupului de firme Chematex, a ajuns in luna iulie a acestui an la o detinere de 5% din capitalul Automatica, dupa ce a lansat o oferta publica de cumparare pentru un pachet de 25%. Oferta a fost lansata la pretul de 3.000 lei/actiune, pretul de piata al actiunilor companiei la acel moment. Ĩn primele sedinte bursiere ale lunii septembrie, pretul actiunilor Automatica a ajuns insa pana la 4.700 lei/actiune, cu 175% mai mult fata de inceputul lunii septembrie a anului trecut. Surse din piata de capital apreciau atunci ca este posibil ca Maticiuc sa vizeze in final pachetul majoritar de actiuni la Automatica.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 septembrie 2003. -
Fuziunea ALRO-Alprom va crea un grup cu o cifra de afaceri de 350 milioane euro
Romania libera ALR
___
Actionarii societatii ALRO Slatina au aprobat, in cadrul ultimei Adunari Generale Extraordinare, fuziunea cu societatea Alprom, care ar urma sa aiba loc in ultima parte a anului 2003 si care va duce la crearea unui grup integrat de productie de aluminiu, aliaje si produse prelucrate din aluminiu. 'Fuziunea a fost aprobata, dar deocamdata numai in principiu, iar cifra de afaceri totala ar urma sa atinga in acest an circa 350 milioane de dolari', a declarat Peter Braun, vicepresedintele ALRO.
In acest moment, actionarul majoritar al ALRO este Grupul Marco International din SUA, cu 78,05% din actiuni, iar ALRO detine 85,44% din capitalul social al Alprom. Obligatiile de investitii angajate de Grupul Marco prin contractele de privatizare ale celor doua societati semnate cu APAPS vor ramane neschimbate in urma fuziunii. 'Pana la sfarsitul lunii iulie 2003, am investit 23 milioane de dolari la ALRO si Alprom, fiind in graficul convenit prin contractele de privatizare', a declarat Peter Braun.
In total, Grupul Marco va realiza investitii de circa 45 milioane de dolari pentru dezvoltare si 16,5 milioane euro pentru mediu la ALRO si, respectiv, de 9,559 milioane dolari la Alprom. In ceea ce priveste Alprom, pe primele sase luni din 2003 s-au realizat investitii de circa 1 milion de dolari pentru achizitionarea si montajul unor utilaje de productie si modernizarea sectorului de constructii-montaj. Productia totala pentru anul 2003 va ajunge la circa 200.000 tone de aluminiu la ALRO si, respectiv, 40.000 tone de produse prelucrate la Alprom, din care circa 70% sunt destinate exportului. Grupul Marco si-a anuntat deja intentia de a asigura independent atat energie electrica pe termen lung, cat si productia de aprovizionare cu alumina necesara pentru ALRO.
'Nu exista la ora actuala discutii intre Grupul Marco si Balli pentru preluarea BBG Alum Tulcea (producator de alumina - n.r.) si nici pentru preluarea altei uzine de alumina din tara', a declarat Peter Braun. In ceea ce priveste salariatii celor doua societati, vicepresedintele ALRO a declarat ca 'numarul total de angajati din cele doua societati nu va fi modificat in urma fuziunii, conform acordurilor sociale si obligatiilor asumate de Grupul Marco prin contractele de privatizare'.
Sursa: Romania Libera, 8 septembrie 2003.' -
Theodor Stolojan, interesat de Petrotub Roman
Curierul National
___
Petrotub din Roman, aflata in atentia unor investitori pentru privatizare dupa esecurile inregistrate in acest domeniu, este o societate viabila in economia de piata, a declarat presedintele PNL, Theodor Stolojan, aflat in vizita electorala in judetul Neamt. 'Am urmarit-o in toti acesti ani pentru ca eu fac uneori investitii financiare, nu mari, dar le fac, iar, indiferent de marimea investitiei, cand cumperi actiuni intr-un loc trebuie sa te lamuresti daca merita sa faci investitia respectiva sau nu', a precizat Stolojan la conferinta de presa de la Piatra Neamt.
Evolutia din ultima vreme a acestei societati a aratat o anumita nebuloasa, legatura ei cu Combinatul Siderurgic Resita daunandu-i foarte mult din cauza problemelor care au fost la unitatea metalurgica restanta, a subliniat presedintele PNL. 'La ora actuala stiu ca sunt cativa investitori interesati de privatizarea Petrotub, societate care poate fi viabila, iar interesul pentru privatizarea ei evident ca este foarte mare, de aceea ma pot astepta la multe interventii de natura politica', a mai spus Theodor Stolojan.
Sursa: Curierul National, 8 septembrie 2003.' -
Obligatiunile municipale Deva au fost subscrise integral
Adevarul
___
Oferta publica primara de obligatiuni municipale emise de municipiul Deva si derulata prin intermediul sistemului electronic bursier a fost subscrisa integral, informeaza Bursa de Valori Bucuresti. Emisiunea, care a constituit o premiera pentru piata romaneasca de obligatiuni municipale, avand cea mai mare perioada de maturitate - 5 ani -, s-a desfasurat in perioada 20 august - 2 septembrie a.c. In valoare de 58 miliarde lei, emisiunea a fost intermediata de societatea de servicii de investitii financiare BCR Securities.
Aceasta a fost a doua oferta publica primara de obligatiuni municipale care s-a derulat prin BVB, prima fiind cea emisa in luna iunie a.c. de municipiul Timisoara, in valoare de 100 de miliarde lei. Piata obligatiunilor municipale din Romania a depasit de curand 15 milioane dolari, iar pana la sfarsitul anului analistii apreciaza ca va ajunge la 20 milioane dolari. Pana in prezent au fost emise 18 emisiuni de obligatiuni municipale. Lansate pentru prima data pe piata romaneasca in anul 2001, aceste instrumente reprezinta o solutie de finantare pentru administratiile publice locale, dar si un instrument avantajos de economisire pentru populatie.
Sursa: Adevarul, 9 septembrie 2003.
05.09.2003
-
Rafinaria Darmanesti a intrat in lichidare
Ziua
___
Rafinaria Darmanesti a intrat in procesul de lichidare din cauza lipsei materiei prime si a pietei de desfacere, a anuntat ieri Corneliu Iacubov, care controleaza rafinaria prin societatea Imperial Oil Bacau, informeaza Mediafax. Din cei aproape 600 de angajati de la Rafinaria Darmanesti, 400 au fost transferati la rafinaria Rafo Onesti, 160 au fost pensionati, iar 100 se ocupa de lichidarea rafinariei.
Si Rafo Onesti, apartinand aceluiasi investitor, se confrunta cu probleme, acumuland din nou datorii de aproximativ 4000 de miliarde de lei catre stat, din cauza costurilor ridicate pe care nu le acopera pretul produselor. Insa Rafo isi propune sa produca benzina Euro 4, cu care sa intre pe pietele externe, rezolvandu-si astfel problemele de ordin financiar.
Imperial Oil si Canyon Servicos au cumparat, in octombrie 2001, pentru 7,48 milioane de dolari, pachetul de 59,961% din actiunile rafinariei Rafo Onesti. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5%, prin achizitia, pentru 11,5 milioane de dolari, a unor actiuni rezultate in urma conversiei datoriilor catre creditorii bugetari.
Sursa: Ziua, 5 septembrie 2003. -
Se anunta greii la Petrom: TNK-BP
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
TNK BP, a treia companie petroliera din Rusia, un joint–venture intre gigantul britanic BP si compania rusa TNK, studiaza posibilitatea cumpararii a 51% din actiunile SNP Petrom, in cadrul strategiei sale de extindere in Europa Centrala si de Est.
Compania britanico–rusa, cu venituri anuale de 6 miliarde $, este cea mai mare dintre cele care si-au anuntat interesul pe canale oficiale sau neoficiale pentru preluarea Petrom dupa publicarea anuntului de privatizare, in urma cu o saptamana.
'TNK–BP ia in considerare cumpararea a 66% din actiunile companiei de rafinare turcesti Turpas si a 51% din actiunile SNP Petrom. Nu este o certitudine ca vom participa la procesele de privatizare din Turcia si Romania, dar studiem aceste companii si ne formam o strategie', a declarat German Khan, directorul general al TNK BP, citat de agentia rusa de presa Interfax.
TNK BP este in acest moment a treia companie petroliera din Rusia ca marime, dupa Yukos Sibneft si Lukoil, fiind in acest moment interesata sa se extinda in spatiul fostei Uniuni Sovietice si al Europei de Est.
'Noi studiem Turpas in lumina strategiei noastre de comert cu titei rusesc. La fel de adevarat este si pentru Romania. Daca nu ma insel, la ambele companii data limita pentru depunerea expresiilor de interes este 19 septembrie', a mai spus Khan.
Conducerea TNK BP lucreaza in acest moment la o strategie pentru Europa de Est, potrivit reprezentantilor companiei rusesti. Ei adauga ca sunt studiate ofertele de active petroliere de pe pietele din regiune, conforme cu planul de majorare a productiei de titei.
TNK–BP este o companie tanara. Grupul British Petroleum a format anul acesta impreuna cu compania rusa Tyumen Oil Company compania TNK BP in cadrul unei tranzactii in valoare de 6,15 mld. $, cea mai mare investitie straina in istoria Rusiei. BP este una din primele trei corporatii petroliere din lume, cu o cifra de afaceri de 179 miliarde $ (2002) si o capitalizare de 152 mld. $.
BP a mai anuntat ca suma convenita initial pentru plata cash in fuziunea TNK-BP, de 2,6 mld. $, a crescut cu 200 mil. $ dupa ce s-a hotarat excluderea 'pentru moment' a campurilor situate pe Insula Sahalin.
Prin aceasta achizitie, BP ajunge numarul 2 mondial la productia de petrol, luand locul companiei Royal Dutch/Shell. BP detine 50% din actiunile TNK-BP, restul apartinand Alfa Bank, una dintre cele mai importante banci din Rusia, si grupului industrial Access/Renova.
TNK-BP are 6 unitati producatoare de petrol, cinci rafinarii si 2.100 benzinarii. Compania va produce 1,2 milioane de barili de titei pe zi, in special in vestul Siberiei.
In acest moment, marile corporatii petroliere rusesti precum Lukoil, YukosSibneft sau TNK BP sunt intr-o faza de expansiune in zona Europei Centrale si de Est, unde capitalul rusesc a inceput sa 'se reverse' odata cu intrarea in regiune a Lukoil. De fapt, gigantii Rusiei incearca sa creasca in spatiul inca gol al Europei de Est, unde niciunul din gigantii industriei petroliere mondiale nu au pozitii dominante pe piata. Lupta capitalului rus se da in regiune cu companiile dornice sa se consolideze in zona precum MOL si OMV.
TNK a raportat pentru 2002 un profit net de 1,1 mld. $ la venituri nete de peste 6 mld. $.
Comparativ, Petrom a raportat pentru 2002 un profit brut de 101 mil. $ la o cifra de afaceri de 2,2 mld.$.
Deja, oficiali ai MOL (Ungaria) si OMV (Austria) si-au exprimat interesul pentru privatizarea celei mai mari companii de pe piata romaneasca, in presa internationala fiind lansate informatii potrivit carora grupul polonez PKN Orlen intentioneaza sa se alieze cu MOL pentru a candida la privatizarea Petrom. Totusi, pana in urma cu doua zile nu fusese depusa la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie nici o expresie de interes.
Trecerea Petrom in proprietate privata se va face pana la 31 martie 2004, potrivit noului grafic convenit de autoritati cu organismele internationale.
Potrivit anuntului de privatizare, statul roman vinde direct 33,34% din actiunile Petrom catre un investitor strategic sau un consortiu format din maxim patru membri, urmand ca acesta sa participe alaturi de BERD la o majorare de capital prin care va dobandi 51%.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 septembrie 2003.' -
Consiliul Concurentei a declansat o investigatie privind concentrarea economica in industria cimentului
Romania libera
___
Consiliul Concurentei a declansat o investigatie in dosarul privind concentrarea economica in industria cimentului, realizata prin dobandirea controlului unic direct la SC SICIM SA Constanta de catre SC SILOTRADE SA Bucuresti, o societate comerciala creata, in scopul acestei achizitionari, de SC LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti.
Initial, structura actionariatului societatii bucurestene cuprindea toti producatorii de ciment din Romania - SC LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti, SC MOLDOCIM SA Bicaz (reprezentanta Grupului HEIDELBERGCEMENT AG in Romania) si SC HOLCIM ROMANIA SA Bucuresti -, iar controlul era detinut de primele doua dintre aceste societati comerciale. Consiliul Concurentei a considerat ca asocierea producatorilor de ciment in cadrul actionariatului aceleiasi societati comerciale reprezinta un acord interzis de lege. Insa partile au inteles ca autoritatea de concurenta din Romania nu va permite aceasta asociere, drept pentru care au semnat un Protocol in urma caruia controlul SC SILOTRADE SA Bucuresti este detinut de o singura persoana juridica - SC LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti, desi celelalte companii de ciment se regasesc inca printre actionarii societatii.
Investigatia urmareste posibila incalcare de catre partile implicate a articolului 13 din Legea concurentei, care stipuleaza ca 'sunt interzise concentrarile economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia'.
Totusi, reprezentantii Consiliului Concurentei au tinut sa precizeze ca, pana la finalizarea investigatiei, nici una dintre partile implicate nu este considerata a se face vinovata de incalcarea Legii concurentei.
Sursa: Romania Libera, 5 septembrie 2003.'
04.09.2003
-
Lafarge, Holcim si HeidelbergCement si-au facut firma de achizitii
Curierul National
___
Consiliul Concurentei a descoperit noi nereguli in care sunt implicati producatorii de ciment din Romania. Astfel, prin Ordinul Presedintelui Consiliului, s-a declansat o investigatie in dosarul privind concentrarea economica, realizata prin dobandirea controlului unic direct la SC SICIM SA Constanta de catre SILOTRADE SA Bucuresti, se arata intr-un comunicat primit, ieri, la redactie.
Societatea SILOTRADE era, de fapt, o firma creata tocmai pentru realizarea acestei achizitii. “Fondatorul” ei era LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti.
Structura actionariatului cuprindea toti producatorii de ciment din Romania - SC LAFARGE ROMCIM SA, SC MOLDOCIM SA Bicaz (reprezentanta a grupului HeidelbergCement AG) si SC HOLCIM Romania SA, iar controlul era detinut de primele doua dintre aceste societati, se mai arata in comunicat.
“Consiliul Concurentei a considerat ca asocierea producatorilor de ciment in cadrul actionariatului aceleiasi societati comerciale reprezinta un acord interzis de art. 5 alin.1 din Legea concurentei nr. 21/1996. Partile au inteles ca autoritatea de concurenta din Romania nu va permite aceasta asociere, drept care au semnat un Protocol in urma caruia, controlul SC SILOTRADE SA Bucuresti este detinut de o singura persoana juridica - SC LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti, desi celelalte companii de ciment se regasesc inca printre actionarii societatii”, precizeaza Consiliul Concurentei.
Investigatia declansata urmareste posibila incalcare de catre partile implicate a articolului 13 din Legea concurentei nr. 21/1996 (“Sunt interzise concentrarile economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia”). Pana la finalizarea investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nici una dintre partile implicate nu se fac vinovate de incalcarea Legii concurentei, se mai arata in comunicat.
Investigatia urmareste sa stabileasca daca operatiunea in cauza conduce sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte semnificativa a acesteia.
Dupa desfasurarea investigatiei, in termen de maximum cinci luni de la data la care notificarea a devenit efectiva, Consiliul va emite una dintre urmatoarele decizii: de refuz, de autorizare sau de autorizare conditionata.
Lafarge, Holcim si HeidelbergCement au fost implicate intr-un scandal cauzat de pretul cimentului. Constructorii erau nemultumiti de nivelul ridicat al pretului de vanzare stabilit in Romania pentru acest produs si considerau ca aceasta problema este cauzata de o colaborare intre cele trei grupuri care controleaza piata. Ca urmare a acestor declaratii, Adrian Nastase, primul ministru al Romaniei, a prezentat un raport privind activitatea celor trei companii.
Lafarge, Holcim si Heidelberg au fost acuzate ca au practicat pe piata interna un pret de 80 dolari pe tona, in conditiile in care pe pietele tarilor din jur ca Polonia, Ungaria si Cehia, acesta nu depaseste 60 dolari pe tona. Nivelul prea mare al pretului nu este justificat de costurile de prouctie si transport deoarece acestea sunt de aproximativ 45 dolari pe tona, se arata intr-un raport-analiza realizat de guvern luna trecuta.
'Producatorii de ciment sunt constienti ca, in Romania, consumatorii autohtoni nu se pot aproviziona cu ciment din import, din cauza tarifelor mari de transport, permitandu-si cresteri nejustificate ale preturilor. Consumatorii de ciment din Romania reclama ca pretul de vanzare pe piata autohtona este prea mare si exista suspiciunea unei cooperari anticoncurentiale intre cele trei grupuri industriale care controleaza piata', se arata in raport.
In Romania exista noua fabrici de ciment cu o capacitate anuala de productie de 10 milioane de tone. Toate fabricile au fost privatizate integral in perioada 1997 - 1999 si apartin grupurilor Lafarge (34% din piata interna), Holcim Grup Suport (31%) si HeidelbergCement (35%).
Consiliul Concurentei a inceput, in 2001, o ancheta in acest sector, pentru a verifica daca cele trei grupuri industriale au incalcat Legea concurentei. Investigatia va fi finalizata pana la sfarsitul acestui an, urmand ca, in cazul constatarii unor practici anticoncurentiale, sa se dispuna masurile prevazute de lege. Liviu Daschevici, directorul general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO), declara ca 'monopolul format de Lafarge, Holcim si Heidelberg, care sunt lideri mondiali in domeniu, va putea fi combatut foarte greu de catre guvern'. Un alt raport al Oficiului Concurentei, privind activitatea institutiei in anul 2001 si primul trimestru 2002 constata ca 's-au inregistrat cresteri substantiale si simultane ale preturilor practicate de unii agenti economici de pe piata cimentului'.
Oficiul Concurentei ii suspecta, in raport, ca incalca prevederile Legii concurentei, fapt pentru care a demarat investigatii alaturi de Consiliul Concurentei si a inceput sa monitorizeze piata. Actiunea a avut drept rezultat preliminar raportul prezentat prim-ministrului. Cercetarile se vor finaliza pana la sfarsitul anului.
De altfel, primul ministru anunta demararea unor noi controale, atat in industria cimentului, cat si in alte sectoare (precum cel siderurgic) pentru a se determina daca exista concentrari economice si pentru a se vedea daca au fost respectate clauzele din contractele de privatizare. De la amintitele declaratii a trecut aproape o luna, timp in care cei incriminati si-au vazut nestingheriti de treaba. Ba, dupa cum se vede, din comunicatul respectiv, mai vor sa adauge ceva la ceea ce au 'agonisit' pe piata romaneasca, indiferent daca este legal sau nu. Vorba lui Hagi: 'Astia rade de noi', cu precizarea ca in cuvantul 'noi' este vorba de Guvernul Romaniei.
Sursa: Curierul National, 4 septembrie 2003.'
Pagina