28.01.2005
-
Liberalizarea contului de capital, sub semnul intrebarii
Cotidianul
___
Pasul de liberalizare a contului de capital, prevazut pentru luna aprilie, ar putea fi aminat. BNR s-a angajat fata de UE sa liberalizeze accesul strainilor la depozitele in lei. FMI pledeaza pentru prudenta.
Dupa primul contact cu echipa de experti a FMI, premierul Calin Popescu Tariceanu a avansat ieri ipoteza ca liberalizarea contului de capital ar putea fi aminata pentru jumatatea acestui an sau pentru anul viitor. 'Vom vedea daca vom realiza liberalizarea contului de capital in acest an. Masura ar putea fi aplicata fie la mijlocul anului, fie va fi aminata', a afirmat Tariceanu.
La jumatatea lunii ianuarie, reprezentantul FMI la Bucuresti, Graeme Justice, a declarat ca masura liberalizarii contului de capital in prima jumatate a acestui an nu poate fi luata decit in conditiile in care se reduc serios cheltuielile guvernamentale.
Din aminare in aminare
Pasul urmator de liberalizare a contului de capital presupune accesul nerezidentilor la depozite in lei. Masura la care s-a angajat banca centrala fata de Uniunea Europeana a generat deja multe discutii contradictorii.
Temerea principala consta in faptul ca economia romaneasca este insuficient pregatita sa faca fata unor intrari masive de fonduri speculative atrase de nivelul inca foarte ridicat al dobinzilor de pe piata autohtona.
In conditiile in care deficitul de cont curent este si-asa in crestere sustinuta, unii analisti si apoi reprezentantul FMI la Bucuresti au sugerat ca ar fi prudenta aminarea deciziei de liberalizare.
La inceputul anului trecut, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a aminat urmatoarea etapa de liberalizare a contului de capital, stabilind prin Regulamentul valutar ca nerezidentii vor avea acces la depozitele in lei pe termen scurt cel mai tirziu la data de 10 aprilie 2005.
BNR nu comenteaza
'Banca Nationala, niciodata in pragul unor tratative la masa verde, cum sint cele care au loc acum cu FMI, nu-si face publice punctele de vedere', a declarat ieri pentru 'Cotidianul' Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
In functie de rezultatele negocierilor cu Fondul, la care participa si reprezentantii BNR, va trebui luata totusi o decizie privind calendarul liberalizarii contului de capital. Dintr-un anumit punct de vedere, aminarea liberalizarii ar conveni BNR, pentru a pregati mai bine acest moment.
Pe de alta parte, aminarea pasului de liberalizare pentru anul viitor presupune obligatoriu obtinerea acordului din partea Uniunii Europene.
Sursa: Cotidianul, 28 ianuarie 2005.'
27.01.2005
-
De la 1 februarie, Rompetrol schimba saptaminal pretul benzinei
Evenimentul Zilei RRC
___
Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a declarat ieri ca, de la 1 februarie, preturile carburantilor la statiile de distributie ale companiei vor fi modificate saptaminal. Potrivit lui Patriciu, la stabilirea preturilor se va tine cont de cotatia titeiului Ural, competitia de pe piata interna si rata de schimb a dolarului. Preturile vor fi anuntate in fiecare zi de luni a saptaminii si va fi luat in calcul cursul dolarului din saptamina anterioara schimbarii pretului.
In functie de pretul petrolului si de cursul de schimb al leului, preturile benzinei si motorinei ar putea creste sau scadea, a spus Patriciu. El a admis totusi ca, in ecuatia de calcul saptaminal al pretului la pompele Rompetrol, va cintari si care sint preturile afisate de competitori. Or, la ora actuala, pe piata carburantilor din Romania batalia se da intre doua companii care sint atit producatoare, cit si distribuitoare de carburanti: Petrom si Rompetrol. Recent, si Petrom a anuntat ca va modifica pretul carburantilor in fiecare saptamina. In aceasta competitie, Petrom, care are ca actionar majoritar grupul austriac OMV, are insa avantajul productiei proprii de titei.
'Pretul petrolului este politic'
Dupa ce anul trecut pretul international al titeiului a doborit record dupa record, ajungind si la 56 de dolari/baril, de la inceputul acestui an nu a depasit nivelul de 48 de dolari/baril. Patriciu a evitat sa faca o estimare precisa a evolutiei pretului petrolului in cursul acestui an, dar a mentionat ca acesta se poate situa 'oriunde intre 40 si 100 de dolari/baril'. 'Pretul petrolului este politic. Cred ca multa vreme de acum incolo vom mai asista la scaderi ale pretului pentru ca productia mondiala se mentine constanta. Fata de anii '80, rezervele mondiale de petrol nu s-au marit insa. In conditiile in care creste cererea, nu se va produce o scadere a pretului', considera seful Rompetrol. El a anuntat ca strategia de perspectiva a Rompetrol include scaderea productiei de benzina. In schimb, rafinaria va produce mai multa motorina. Anul trecut, Petromidia a vindut o cantitate mai mare de carburanti pe piata interna decit la export, acest lucru fiind explicat de Patriciu prin cresterea numarului de benzinarii. In prezent, reteaua de distributie a Rompetrol include 86 de statii proprii si 238 de benzinarii inchiriate sau in sistem de parteneriat.
Rompetrol Rafinare a platit anul trecut la bugetul de stat 603 milioane dolari (aproximativ 6,9 la suta din veniturile la buget), aproape dublu fata de anul 2003. 'Aceasta suma este dublul totalului datoriei istorice, cu tot cu dobinzi si penalitati. Este echivalentul a circa un milion de pensii anual', a subliniat presedintele Rompetrol.
Petromidia beneficiaza de transformarea unei datorii de 600 de milioane de dolari in obligatiuni. Suma reprezinta datoria de 285 de milioane de dolari acumulata de Petromidia inainte de privatizare, la care s-au adaugat dobinzi si penalitati care au adus nivelul datoriei la 600 de milioane de dolari. 'Din cele 285 de milioane de dolari, in caietul de sarcini au fost trecute datorii fiscale de doar 107 milioane de dolari, pe care noi ne-am angajat sa le achitam esalonat pe o perioada de cinci ani. Numai ca intre timp am descoperit ca mai exista si alte datorii', a declarat Dinu Patriciu. El a recunoscut ca nu a fost platita suma asumata prin contractul de privatizare. Prin urmare, si aceasta suma a fost inclusa in cele 600 de milioane de dolari transformati in obligatiuni. Patriciu spune ca Rompetrol plateste dobinda la obligatiuni si pentru dobinda si penalitatile acumulate la datoria de baza de 285 de milioane dolari. Conversia datoriilor in obligatiuni a fost semnata cu Ministerul Finantelor. Obligatiunile sint scadente in anul 2010 si, potrivit lui Patriciu, cea mai buna solutie ar fi listarea acestora la bursa. 'Aceste obligatiuni puteau fi listate la bursa inca din iunie 2004'.
Primul an cu profit la Petromidia
Compania Rompetrol Rafinare a inregistrat, in 2004, o cifra de afaceri de 1,44 miliarde dolari, un profit operational de 76 milioane dolari si un profit net de 4 milioane dolari, acesta fiind primul an cu profit net din istoria Petromidia. Dinu Patriciu a explicat ca acest lucru a fost posibil intrucit anul trecut pretul titeiului Brent a crescut cu 32 la suta, iar cel al petrolului Ural, folosit de Petromidia, cu numai 27 la suta. In plus, transformarea datoriei in obligatiuni a ajutat la redresarea rafinariei.
Sursa: Evenimentul Zilei, 27 ianuarie 2005.
' -
Ratingul BCR pe termen lung, imbunatatit la BB minus
Curentul
___
Agentia de evaluare financiara Standard & PoorA?´s a imbunatatit calificativul general pe termen lung acordat Bancii Comerciale Romane (BCR), de la 'B plus' la 'BB minus', ratingul fiind insotit de perspectiva stabila. Ratingurile generale se refera la capacitatea si vointa unui debitor de a-si achita obligatiile curente. Acest tip de calificativ nu se refera la vreo obligatie anume a companiei evaluate. Ratingul 'BB' este acordat firmelor care sunt mai putin vulnerabile pe termen scurt, dar se confrunta cu incertitudini majore si sunt expuse unor conditii nefavorabile de piata, financiare sau economice. Acest nivel al calificativului este inclus in categoria de investitii cu grad ridicat de speculativitate, dar este considerat cel mai putin riscant din acest segment. 'Imbunatatirea este consecinta evolutiei sustinute a mediului in care BCR activeaza si reflecta diminuarea riscurilor economice - aflate in continuare peste medie - din Romania', a apreciat Magar Kouyoumdjian, analist la Standard & PoorA?´s. Agentia a mai luat in considerare, in interventia sa, perspectivele de imbunatatire a cadrului de reglementare si supervizare a sectorului bancar, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Noul calificativ acordat BCR este, potrivit Standard & PoorA?´s, si urmarea consolidarii structurii operationale si organizatorice a bancii, in perspectiva privatizarii sale, reflectand totodata asteptarile pozitive in privinta profitabilitatii institutiei de credit.
Sursa: Curentul, 27 ianuarie 2005.
' -
Descalcirea privatizarilor controversate - Rafo si Petromidia - prioritatea comisiilor economice din Senat
Adevarul RRC
___
Cu cateva zile inainte de a intra propriu-zis 'in paine', senatorii Comisiilor economice ale Senatului au preluat restantele fostului legislativ. Numai Comisia de buget, finante a Senatului are de rezolvat 40 de acte normative lasate mostenire de predecesori. 'A fost vorba despre 80 de acte normative, insa 40 dintre acestea au primit aviz nefavorabil', aflam de la Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget, finante a Senatului. Actele normative privind Codul Fiscal si rectificarea bugetara in functie de noua legislatie au facut obiectul discutiilor din aceste zile la toate comisiile de specialitate din Senat. Pe langa restante, comisiile economice si-au stabilit deja prioritatile pentru perioada imediat urmatoare. Prioritatea nr.1 a Comisiei pentru privatizare este analizarea unora dintre legile controversate privind privatizarea unor societati. Vom incepe cu Rafo si Petromidia, ne-a declarat Carol Dina, presedintele comisiei senatoriale. In cadrul comisiei vor fi create subcomisii care vor demara investigatii privind situatia celor doua societati, dupa care vor fi audiati factorii responsabili, a precizat Dina. Senatorii Comisiei pentru privatizare vor lua in vizor si privatizarile din domeniul energetic. 'Vom urmari in ce masura pretul si conditiile de vanzare au fost corelate cu potentialul societatilor privatizate', a afirmat presedintele Carol Dina. In paralel, comisia va analiza si privatizarea BCR si CEC. 'Privatizarea BCR este una sensibila si nu sunt de acord cu acreditarea ideii ca acest proces se realizeaza greoi', spune Dina. 'Agentii economici de stat si cei privati trebuie sa aiba aceleasi drepturi, facilitati si restrictii. Vom urmari ca legislatia, care trebuie armonizata cu cea europeana, sa fie clara in acest sens si sa cuprinda cat mai putine carente', ne-a declarat Constantin Onaca, presedintele Comisiei economice. Senatorii comisiei au dat avize la toate cele noua acte normative lasate mostenire de fostul legislativ. In ce priveste impozitul pe dividende pentru persoane fizice, Onaca considera ca acesta trebuia mentinut la 5% pentru anul 2004. Comisia de buget, finante se va concentra cu prioritate asupra legii privind societatile de microfinantare, ce prevede crearea unor institutii care vin cu modalitati de finantare mai simple ca ale bancilor. 'Am pregatit un pachet legislativ ce vine sa reglementeze piata creditului ipotecar, prin infiintarea bancilor ipotecare, reglementarea emiterii de obligatiuni ipotecare si intermedierea vanzarii creantelor de catre o alta institutie decat AVAS', ne-a declarat senatorul Silvia Ciornei, membru al Comisiei economice. 'Cresterea numarului instrumentelor financiare de pe piata de capital cotarea titlurilor de stat la bursa stimularea firmelor mari, chiar si de stat, sa intre pe bursa analiza marilor privatizari sunt principalele noastre obiective', a afirmat, la randul sau, presedintele comisiei, Varujan Vosganian.
Sursa: Adevarul, 27 ianuarie 2005.
'
03.01.2005
-
Pe piata medicamentelor a fost anul finantarilor generoase
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB BIO SCD
___
Piata farmaceutica a fost segmentul industriei cu una din cele mai mari cresteri raportate la anul trecut. Nivelul vanzarilor de medicamente a depasit cu mult previziunile majoritatii producatorilor si importatorilor care au activat pe piata, dupa un an care a consemnat prima scadere a consumului din ultimii ani.
Previziunile de la sfarsitul lui 2003 nu erau foarte optimiste, iar industria era puternic afectata de congestionarea sistemului de plati, care creea probleme de fluxuri de numerar in principal pentru distribuitori. Cu toate acestea, anul electoral a adus cu sine o serie de masuri cu caracter social care s-au resimtit in conturile jucatorilor de pe piata.
In perioada octombrie 2003-septembrie 2004, piata a atins un volum valoric de aproape 770 de milioane de euro, la preturi de producator. Ultimul trimestru al anului este, traditional, cea mai buna perioada pentru industrie, iar vanzarile din perioada iernii vor propulsa valoarea pietei, cel mai probabil, peste nivelul de 800 de milioane de euro.
Compensarea cu 90%, mana cereasca
Un alt factor care va contribui la cresterea vanzarilor in ultimul trimestru va fi sistemul de compensari introdus de guvern, care subventioneaza cu pana la 90% preturile anumitor medicamente. Anul trecut, piata produselor farmaceutice s-a cifrat la 599,7 milioane de euro, consemnand o scadere de 1,9% comparativ cu anul anterior.
O tendinta care s-a manifestat cu precadere in 2004 a fost cresterea segmentului OTC-urilor (farmaceutice eliberate fara prescriptie medicala), precum si a produselor parafarmaceutice. Chiar daca acestea nu au fost incluse in estimarile valorice ale pietei, s-au resimtit in veniturile producatorilor si importatorilor. Pentru 2005 este de asteptat ca aceasta tendinta sa se pastreze sau chiar sa se accentueze.
'Piata a crescut peste asteptari anul acesta, cu 22% in euro, la preturi de producator', a declarat Gabriel Cernica, marketing manager la Labormed, unul din principalii producatori romani de generice. 'Cresterea a fost influentata, in mod categoric, de imbunatatirea sistemului de plati, avand in vedere ca o mica parte din valoarea pietei este suportata de catre consumatorul final', a mai spus Cernica. Masura compensarii a fost introdusa pentru stimularea producatorilor autohtoni, dar, in conditiile in care peste 70% din valoarea pietei provine din importuri iar unele produse nu au echivalent autohton, finantarea s-a indreptat in mare masura catre produsele originale foarte scumpe, importate.
'Piata a crescut peste asteptarile noastre, iar pentru 2005 preconizam o majorarea a vanzarilor cumulate de 10-15%', sustine Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi. 'Previziunile pentru 2005 le bazam pe efortul vizibil pe care l-au depus si pe care il vor depune multinationalele si producatorii locali pentru a-si impune produsele pe piata, dar si pe o liberalizare a pietei, ce se va manifesta in urmatorii ani', a mai spus Nani. In 2004 s-a resimtit o presiune la nivelul pietei, iar competitia dintre producatori se va accentua pe masura ce se apropie momentul aderarii la Uniunea Europeana.
Importurile raman la putere
Importurile vor continua sa detina o pondere mare in cuantumul valoric al pietei, datorita puterii financiare reduse a producatorilor locali, care nu pot sustine departamente puternice de cercetare si dezvoltare. De asemenea, multinationalele care beneficiaza de departamente de marketing si vanzari puternice, au reusit sa impuna pe piata produsele importate, superioare calitativ. Majoritatea producatorilor locali sunt specializati pe generice (medicamente fara patent), iar exportul de medicamente se mentine la o cota de circa 5% din total productiei si este realizat de 5-6 producatori.
'In 2005, piata va creste, dar aceasta crestere va fi influentata, din nou, de finantarea guvernamentala. Probabil ca se va apropia, sau chiar va depasi nivelul de 1 miliard de euro, la preturi de producator', este de parere Cernica. Una din tendintele care se vor manifesta la inceputul anului urmator este agravarea deficitului sistemului de plati, conform surselor din piata, care va avea repercusiuni asupra cash-flow-urilor producatorilor si distribuitorilor.
Un numar de 12 mici producatori romani de medicamente isi vor pierde, anul viitor, autorizatiile de functionare, intrucat nu pot obtine certificarea GMP (Good Manufacturing Practice - reguli de buna practica de fabricatie), care a devenit obligatorie la sfarsitul anului trecut.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 ianuarie 2005.
' -
Privatizarea sectorului energetic a atras cele mai mari investitii straine
Curentul
___
Firmele sraine au fost in 2004 mai atrase ca oricand de piata romaneasca, fapt ce reiese si din valoarea totala a investitiilor, prognozata pana la sfarsitul anului la peste 3,4 miliarde de euro. Daca comparam insa investitiile atrase de Romania in 2004, deci cu doi ani inainte de integrare, cu cele atrase de tarile vecine in perioada similara, atunci reiese ca nu stam nici pe departe atat de bine pe cat incearca sa se laude autoritatile.
Pentru perioada ianuarie-octombrie, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a inregistrat un flux al investitiilor straine directe de 1.884 milioane de euro, mai mult cu 45,3% fata de perioada similara a anului trecut, cand s-au inregistrat 1.296 milioane de euro. Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) confirma depasirea obiectivului fixat pentru 2004, de doua miliarde de euro. Astfel, incluzand si o parte a veniturilor din tranzactia Petrom, pana la sfarsitul anului, volumul total prognozat al investitiilor straine directe este de 3,4 miliarde de euro - un volum dublu fata de anul trecut.
Tranzactia OMV-Petrom reprezinta 45% din investitiile totale
Factorul determinant in aceasta crestere substantiala consta in finalizarea privatizarii OMV-Petrom, tranzactie in valoare de 1,5 miliarde de euro - ceea ce reprezinta 45% din totalul investitiilor straine. Un alt factor il reprezinta investitiile de tip greenfield (afaceri pornite in cladiri noi, pe un teren pe care nu s-a mai construit niciodata) sau brownfield (teren intravilan, folosit inainte in industrie si unde mai pot fi construite noi cladiri). Pe langa investitiile-record de anul acesta, cei de la ARIS sustin ca exista deja premise pentru continuarea unei dezvoltari substantiale in 2005-2006, prin proiectele asumate in 2004 de cativa investitori importanti, ce se vor finaliza in anii urmatori. Privatizarea celor doua societati Electrica - Dobrogea si Banat, precum si a societatilor de distributie a gazelor naturale, Distrigaz Sud-Bucuresti si Distrigaz Nord- Targu Mures) va aduce, in total, 700 milioane de euro la volumul investitiilor straine directe din 2005. La acestea se adauga si derularea unui numar-record de proiecte investitionale de tip greenfield, ce urmeaza sa se finalizeze si sa-si aduca impactul asupra economiei romanesti in perioada 2005-2006.
Proiectele aflate in desfasurare vor aduce fonduri importante
In toamna anului 2004 au fost anuntate noi proiecte de investitii ale unor companii importante pe plan mondial. Astfel, Tengelmann va investi, pana la sfarsitul trimestrului al doilea al anului viitor, 200 milioane de euro, in servicii de comert cu amanuntul si vor crea 3.000 de locuri de munca in Bucuresti, Timisoara si Ploiesti. Compania franceza Montupet va investi in Cluj, pana la sfarsitul primului trimestru din 2006, 120 milioane de euro in industria auto si va crea 2.150 de locuri de munca. Compania canadiana Celestica va finaliza, la sfarsitul trimestrului doi al anului viitor, o investitie de 100 milioane de dolari, in Bors-Bihor. Aceasta va crea 1.000 de locuri de munca in industria de componente electronice. Saint-Gobain, din Franta, va investi 100 milioane de euro in industria sticlei, pana la sfarsitul anului 2006, si va crea 200 de locuri de munca. Mai sunt si alti investitori, precum Coficab, care va investi 25 milioane de euro si va crea 200 de locuri de munca, Ruwel AG care va aduce 80 milioane de euro si 700 de locuri de munca sau Pirelli, cu 40 de miloane investiti in fabrica Cord Romania si 110 milioane de euro intr-o noua fabrica de anvelope. Proiectele de investitii derulate cu asistenta ARIS urmeaza sa aduca in 2005-2006 un total de 875 milioane de euro si 8.925 de noi locuri de munca. Aceste proiecte sunt semnificative nu doar prin valoarea capitalului social strain ce urmeaza a fi subscris, ci si prin orientarea treptata a investitorilor dinspre industriile traditionale (lohn, textile si alte sectoare cu valoare adaugata mica), catre sectoare a caror dezvoltare presupune utilizarea inaltelor tehnologii si o valoare adaugata mare.
'Recordul' Romaniei paleste in fata investitiilor atrase de alte tari din regiune
Fondurile atrase de Romania, anul acesta, nu mai par atat de mari, daca le-am compara cu investitiile staine directe, atrase de cateva dintre tarile vecine inainte de aderare, tari care sunt deja integrate. Astfel, Cehia atragea, in 2001, peste 4,1 miliarde de euro, in 2002 peste 6,3 miliarde de euro, iar in 2003 peste 1,9 miliarde de euro. Polonia atragea, in 1999, peste 5,4 miliarde de euro, in 2000 peste 6,9 miliarde de euro, in 2001 peste 4,1 miliarde de euro, iar in 2002 si 2003 atragea investitii straine de peste 2,9 miliarde de euro. Ungaria a fost mai modesta, atragand investitii straine de putin peste 2,2 miliarde de euro, in 1999, si de aproape trei miliarde de euro, in 2001.
Sursa: Curentul, 3 ianuarie 2005.' -
Venitul global nu se mai impoziteaza, dar se declara
Cotidianul
___
Impozitul pe venitul global va fi eliminat de anul viitor, a anuntat ieri noul ministru al Finantelor, Ionut Popescu. Motivul este ca vechea formula de impozitare nu ar mai fi necesara ca urmare a introducerii cotei unice. Totusi, desi IVG nu se va mai plati, obligatia de depunere a declaratiilor de venit ramane. Ministrul nu a reusit sa explice de ce.
Adio termopane scutite de impozit
Printre consecinte se numara eliminarea unor facilitati. Nu vor mai fi deductibile asigurarile private de sanatate, asigurarea locuintei, si reabilitarea termica. Singura facilitate ramasa este deductibilitatea pentru asigurarile de pensii private, care va fi aplicata la venitul lunar. Cota unica de impozitare a fost stabilita la 16%. Chiar si asa, nu este impozitat tot venitul. Pentru salariile brute mai mici de 10 milioane de lei este scazuta o deducere de 2,5 pina la 6,5 milioane de lei in functie de numarul de copii. Intre 10 si 30 de milioane de lei, deducerile sint din ce in ce mai mici. Abia salariile de peste 30 de milioane de lei sint impozitate in totalitate cu 16%.
Deducerile au fost introduse pentru ca nici un salariat sa nu cistige mai putin decit inainte, a explicat ministrul. {i vechea grila de impozitare tinea cont de numarul de persoane aflate in intretinere. Totusi, in cazul persoanelor cu mai multi copii, exista pierderi de citeva zeci de mii de lei, dupa cum arata chiar tabelele prezentate de Guvern.
Tot cu 16% vor fi impozitate si drepturile de autor, dupa scaderea deducerii profesionale de 40%. Un impozit de 10% va fi aplicat la sursa, urmind ca beneficiarul sa achite diferenta la sfirsitul anului. Persoanele care obtin venituri sub aceasta forma sint probabil singurele in cazul carora chiar va fi necesara depunerea declaratiilor de venit.
Impozitul microintreprinderilor se dubleaza
Impozitul pe profit scade de la 25 la 16%, insa, pe de alta parte, se dubleaza impozitul aplicat microintreprinderilor. De la 1,5% din cifra de afaceri, impozitul pentru intreprinderile cu pina la 9 angajati va creste la 3%. Ministrul Popescu sustine ca aceasta masura a fost luata din cauza ca microintreprinderile erau folosite ca forma de plata in cazul salariilor foarte mari.
De asemenea, ministrul a spus ca firmele carora nu le convine dublarea cotei de impozit pot sa opteze pentru impozitarea de 16% a profitului, care este oricum mai mica. In noua situatie, impozitul pe cifra de afaceri este mai avantajos pentru microintreprinderile care au un profit mai mare de 18,7% din incasari. Firmele ale caror profituri nu ating aceasta cota sint mai avantajate daca opteaza pentru impozitul pe profit.
Investitorii, indiferent daca sint persoane fizice sau juridice, vor plati un impozit pe dividende de 10%.
Sursa: Cotidianul, 3 ianuarie 2005.
24.12.2004
-
BERD mai aduce 10 mil. euro pentru IMM
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare a acordat Volksbank Rom?nia (VBR) un ?mprumut de 10 milioane de euro, pentru a sus?ine finan?area ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii.
Acordul de finan?are survine dup? ?ncheierea unui alt ?mrupmut, acordat de BERD b?ncii rom?ne?ti ?n anul 2002.
'Aceasta este a doua facilitate acordat? de institu?ia noastr? VBR. Peste 320 de ?ntreprinz?tori au beneficiat de finan??ri ?n urma vechiului ?mprumut, lucru care ne-a mul?umit', a declarat Hildegard Gacek, director pentru Rom?nia ?n cadrul BERD.
Potrivit acesteia, institu?ia european? a investit ?n anul 2004 aproximativ 380 de milioane de euro ?n sistemul bancar rom?nesc. 'Sper ca anul viitor implicarea noastr? s? cresc?. Purt?m deja discu?ii cu mai multe b?nci, dintre care unele se afl? la primul contract cu BERD', a mai spus Gacek.
Oficialul BERD a subliniat c? aproximativ o treime din creditele acordate din prima facilitate acordat? b?ncii rom?ne?ti au mers c?tre micro?ntreprinderi, sector care ?nt?mpin? cele mai mari dificult??I ?n ob?inerea de fonduri.
Pre?edintele VBR, Lauren?iu Mitrache, a declarat c? banca se va orienta ?n anul viitor preponderent pe segmentul de retail, care include ?i IMM urile. 'Acest ?mprumut va sprijini politica noastr? de expansiune. Pentru anul viitor sper?m s? dubl?m volumul elementelor bilan?iere, c?t ?i re?eaua teritorial?. Anul acesta estim?m c? am ajuns s? de?inem o cot? de pia?? de 2%, cu active totale de aproximativ 250 de milioane de euro', a spus Mitrache.
DG/WGZ Bank ?i Banque Federale des Banques PopulairesFrancais au achizi?ionat recent 49% din titlurile VolksbankInternational, principalul ac?ionar al VBR
Sursa: Ziarul Financiar, 24.12.2004' -
Bank Austria, interesata de privatizarea CEC si BCR
Gardianul EBS
___
de Economii si Consemnatiuni (CEC), iar in cazul in care oferta sa nu va fi castigatoare, va incerca sa preia Banca Comerciala Romana, potrivit unui articol din editia germana a 'Financial Times', citat de Mediafax. Banca austriaca estimeaza ca procesul de privatizare va incepe in primul trimestru al anului viitor.
Analistii prognozeaza o competitie foarte stransa pentru preluarea CEC, in conditiile in care si-au mai exprimat interesul bancile austriece Raiffeisen Zentralbank, Erste Bank si cele italiene Unicredito si Banca Intesa. Cotidianul mentioneaza ca Bank Austria dispune de fonduri de un miliard de euro pentru achizitii. Banca germana a depus, in 2002, in prima etapa a privatizarii BCR, o oferta intr-un consortiu care includea si banca ungara OTP. (A. Chirila)
Sursa: Gardianul, 24.12.2004'
23.12.2004
-
Afacerile Argus Constanta se mentin constante in euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
Producatorul de uleiuri vegetale Argus Constanta va incheia acest an cu o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro, similara cu cea inregistrata anul trecut. In lei, cifra de afaceri a companiei a fost cu 100 de miliarde mai mare decat cea inregistrata in 2003: 1.600 de miliarde fata de 1.500 de miliarde. 'De asemenea, profitul in lei in acest an va fi mai mare decit anul trecut, iar pentru anul viitor estimam o cifra de afaceri cu circa 7-8% in lei mai mare decit cea pe care o vom obtine in acest an', spune Vasile Leu, directorul general al Argus Constanta. El nu a dorit sa mentioneze valoarea estimativa a profitului pentru 2004.
Potrivit lui Leu, compania are programate pentru 2005 o serie de investitii pentru dezvoltarea capacitatii de depozitare a materiei prime, precum si a liniei de imbuteliere a uleiului rafinat. 'Avem o serie de programe de investitii, dar este prematur sa vorbim despre valoarea acestora', a adaugat directorul Argus Constanta.
Compania a raportat pentru primele sase luni, un profit net de 1,3 milioane de euro (53,6 miliarde de lei) de aproape patru mari mai mare fata de perioada similara de anul trecut, in timp ce cifra de afaceri s-a ridicat la 19 milioane de euro (760,9 miliarde de lei). Pe de alta parte, veniturile totale s-au micsorat fata de anul 2003 de la 20 de milioane de euro la aproape 18,5 milioane de euro, in timp ce cheltuielile au scazut de la 19 milioane de euro la 16,5 milioane de euro.
Conform propriilor estimari, Argus este al doilea jucator din piata, cu o cota de aproximativ 20 -21%. Liderul pietei este in continuare Bunge Romania, urmat de Cargill, care a preluat recent cele doua fabrici de ulei ale Topway Industries, Ultex Tandarei sI Agricover Buzau. Argus livreaza atat pe piata interna (uleiul comestibil si cel rafinat), dar si la extern (circa 80% din sroturile furajere prelucrate).
Principalul actionar al Argus Constanta este Vasile Leu, cu o participatie de 11,44%. Conducerea Argus si salariatii detin in prezent un pachet de actiuni care sa le permita sa ia deciziile privind soarta companiei, dar dupa dizolvarea Asociatiei Salariatilor, acestia au inceput treptat sa vanda din actiuni. Acesta este sI unul dintre motivele pentru care cel de-al doilea actionar semnificativ al Argus a devenit SIF Oltenia, care a ajuns sa controleze, in urma unor tranzactii recente, peste 10% din actiunile producatorului de ulei. Reprezentantii SIF Oltenia au spus ca ar putea fi interesati sa mai achizitioneze actiuni de pe piata, mai ale ca exista o tendinta de vanzare din partea salariatilor Argus.
Argus s-a aflat in centrul unor zvonuri neconfirmate privind o posibila intentie de preluare de catre americanii de la Cargill sau norvegienii de la Orkla Foods. Ambele companii au facut in ultimul an achizitii importante in agricultura sI industria alimentara din Romania, oficialii acestora declarand dupa oficializarea fiecarei tranzactii ca aceasta nu va fi ultima si ca tot timpul se gandesc la noi oportunitatI de 'cumparaturi' pe piata romaneasca. Tot de numele Argus, a fost legat sI noul actionar semnificativ de la Comcereal Constanta, insa sI de aceasta data oficialii companiei au negat orice implicare in achizitionarea de actiuni la acest depozitar de cereale.
Titlurile companiei sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, ultimul pret mediu inregistrat in sedinta de ieri fiind de 38.200 lei/actiune. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera a companiei este de 31 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 decembrie 2004.
'
Pagina