20.08.2003
-
A fost avizat importul a 940.000 tone de grau fara taxe
Gardianul
___
Ministerul Agriculturii a avizat importul a 940.000 tone de grau fara taxe vamale din totalul de un milion de tone aprobat de Guvern, acesta fiind efectuat, in principal, din Ungaria si Rusia, a declarat, ieri, Ilie Sarbu. 'Cele 60.000 tone care au mai ramas reprezinta grau de samanta', a spus Sarbu. Conform datelor ministerului de resort, pana la 10 august au intrat in tara circa 69.000 tone de grau de panificatie fara taxe vamale. Ministrul a mai precizat ca va fi verificata activitatea firmelor care au obtinut licenta de import. 'In cazul in care importurile nu au fost efectuate, companiile respective pot sa piarda licenta', a aratat Ilie Sarbu.
Potrivit Ministerului Agriculturii, societatile cu cele mai mari cantitati avizate la import sunt Alfred Toepfer International Romania, Romagro Cereal Bucuresti, Spicul Bucuresti, Moara Loulis - Romanian Flour Mills, Morarit Panificatie Baneasa.
Sursa: Gardianul, 20 august 2003.' -
SNP Petrom primeste 250.000 dolari de la Guvernul SUA pentru modernizarea rafinariilor
Azi SNP
___
Guvernul Statelor Unite va acorda SNP Petrom un grant in valoare de 250.000 dolari, fondurile fiind destinate realizarii unor studii de fezabilitate pentru modernizarea rafinariilor companiei, a declarat, ieri, Gheorghe Constantinescu, directorul general al Petrom.
El a precizat ca acordul va fi semnat, pentru partea americana, de Michael Guest, ambasadorul SUA in Romania, ceremonia urmand sa aiba loc astazi, la Bucuresti.
In luna noiembrie 2001, Agentia Statelor Unite pentru Comert si Dezvoltare (US-TDA) a acordat companiilor SNP Petrom si Rompetrol trei granturi, in valoare totala de 900.000 de dolari. Destinatia fondurilor a vizat, de asemenea, realizarea unor studii de fezabilitate in vederea modernizarii a trei rafinarii apartinand companiilor romanesti.
Potrivit US-TDA, sumele alocate SNP Petrom au totalizat aproape 500.000 de dolari, iar cea mai mare parte a fondurilor (aproximativ 350.000 de dolari) a avut ca destinatie finantarea unui studiu de fezabilitate la Arpechim.
Avantajele privatizarii
Preluarea Petrom de catre un investitor strategic are o serie de avantaje importante si va permite realizarea unor investitii majore, modernizarea companiei necesitand fonduri anuale de cateva sute de milioane dolari, in urmatorii cinci ani, informeaza Ministerul Economiei si Comertului (MEC).
„Garantia cea mai buna a realizarii procesului de modernizare este reprezentata de sumele de bani aduse in societate cu aceasta destinatie, o data cu cumpararea societatii si, mai ales, cand aceste sume se duc in capitalul social al companiei', se arata intr-un comunicat al ministerului.
La sfarsitul lunii iulie, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a Petrom, stabilind ca procesul sa fie realizat prin vanzarea directa a 33-34% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia la capitalul social al SNP crescand, concomitent, la 51%, printr-o majorare de capital.
„Decizia de privatizare trebuie sa fie strategica, si anume cu parteneri importanti din domeniul petrolier, reali, siguri si care sa ofere garantia realizarii obiectivelor propuse', precizeaza comunicatul.
Reprezentantii MEC au aratat ca privatizarea companiilor de interes national si a celor de utilitati publice trebuie sa asigure „un viitor cert al societatilor, intarirea lor ca rezultat al privatizarii si evitarea incertitudinilor privind viitorul acestora'.
Sursa: Azi, 20 august 2003.'
19.08.2003
-
Grupul MYO-O va exporta echipamente agricole in Uniunea Europeana
Romania libera
___
Grupul MYO-O, actionar majoritar al unicului producator roman de combine de recoltat, Semanatoarea Bucuresti, se afla in negocieri pentru constituirea unui parteneriat strategic in domeniul productiei de tehnica agricola si utilaje autopropulsate specializate. In acest sens, conducerea MYO-O a elaborat deja un plan de reproiectare si redimensionare a fluxurilor de productie de la Semanatoarea, unde vor fi produse echipamente de inalta performanta destinate in principal exportului in Uniunea Europeana, dar care vor fi comercializate si pe piata interna. 'Vom exporta in Uniunea Europeana utilaje in valoare de 2,5-3 milioane euro sub un nume consacrat pe pietele internationale, iar restul capacitatilor de productie vor fi orientate catre piata interna', ne-a declarat Catalin Costache, vicepresedintele Grupului MYO-O. Toate utilajele agricole vor fi vandute sub brandul MYO-O, intr-o gama sortimentala extrem de variata care va include pluguri, grape, freze, combinatoare, semanatori, cultivatoare, cositori, motocultoare, tocatori si masini de erbicidat.
Avantajul direct al colaborarii dintre MYO-O si partenerul european pentru agricultorii, fermierii si specialistii forestieri atat straini, cat si romani este ca acestia vor beneficia de conditii avantajoase la cumpararea utilajelor agricole realizate la standarde europene. 'Toate aceste utilaje agricole si specializate vor fi achizitionate prin pachete financiare flexibile, cu o durata de 5 ani si cu avansuri de 15-20%', ne-a mai spus Catalin Costache. Practic, MYO-O va reproiecta activitatea de productie pana la un grad de eficienta, flexibilitate si randament care sa corespunda angajamentelor asumate in relatia directa cu partenerul din UE. Gradul de integrare a productiei realizate de Semanatoarea va fi la inceput de 30-38%, urmand ca o data cu cresterea calitatii, conform cerintelor ferme ale partenerului extern, sa ajunga pana la 55-70%.
Sursa: Romania Libera, 19 august 2003.'
18.08.2003
-
Punct final in preluarea Terapia: Advent a cumparat 90,7% din actiuni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii Advent Central&Eastern Europe II, administrat de compania americana Advent International, a achizitionat circa 90,7% din actiunile producatorului de medicamente Terapia Cluj in cadrul ofertei publice de preluare derulate prin Bursa de Valori, spun surse apropiate tranzactiei.
Afacerea preluarii Terapia, al doilea producator roman de medicamente, se ridica astfel, in prima faza, la 40 de milioane de dolari, fiind cea mai valoroasa tranzactie de pe piata romaneasca in acest an. Oferta a fost intermediata de societatea de brokeraj Raiffeisen Capital Investment.
Schimbarea actionariatului Terapia va avea o influenta importanta si asupra pietei medicamentelor din Romania, unde compania este al cincilea jucator, cu o cota de piata de 3,8%. Advent detine deja participatii la alte companii farmaceutice in afara Romaniei, medicamentele fiind unul din domeniile favorite de investitii ale americanilor.
Advent a incercat de mai multi ani sa intre pe piata romaneasca de medicamente, companiile vizate anterior fiind Sindan Bucuresti si Europharm Brasov.
Inchiderea ofertei de preluare este punctul final al unui proces de vanzare inceput in primavara anului trecut si al unor negocieri care dureaza de cateva luni.
Advent este astfel castigatorul unei curse in care preluarea Terapia a fost si obiectivul grupului islandez Pharmaco sau consortiului financiar AIG New Europe Fund - Global Finance.
In cadrul ofertei, lansata in urma cu o luna la pretul de 4.681 de lei/actiune si finalizata vineri au subscris toti actionarii importanti ai companiei (patru fonduri de investitii si doua case de comert) si doua Societati de Investitii Financiare (Oltenia si Banat - Crisana), cu participatii de sub 5%.
SIF Moldova, tot cu o participatie de sub 5%, nu a dorit sa vanda in oferta, spun sursele citate, reprezentantii societatii fiind nemultumiti de pretul oferit de Advent.
Deoarece participatia achizitionata de fondul de investitii depasesete nivelul de 90%, Advent este obligat sa lanseze o alta oferta publica de preluare, de data aceasta in vederea delistarii Terapia de la Bursa de Valori.
Actionarii care nu au subscris spera astfel ca pretul obtinut in oferta pentru delistare sa fie mai mare decat cel platit in oferta care tocmai s-a incheiat.
Pretul ofertei finalizate vineri a fost stabilit in urma negocierilor dintre Advent si fondurile de investitii care au controlat Terapia. Cel din oferta pentru delistare va fi calculat conform reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) si ar putea avea o valoare chiar mai mica de 4.681 lei/actiune.
Vanzarea Terapia pentru 40 de milioane de dolari este unul din putinele exituri de succes ale fondurilor de investitii ridicate in perioada 1996 - 1998 special pentru piata romaneasca de capital.
Terapia a fost controlata initial, dupa privatizare, de Asociatia Salariatilor (PAS) Romferchim si casa de comert Romferchim Bucuresti.
Treptat, dupa ce Romferchim si-a vandut o parte din actiuni, Asociatia Salariatilor s-a desfiintat iar fondurile de investitii au cumparat puternic actiuni Terapia la Bursa de Valori, controlul companiei a fost preluat, incepand cu anul 2000, de Romanian Investment Fund (RIF), Romanian Investment Company (RIC), Broadhurst si Labrador Partners.
Romferchim si-a mentinut, de asemenea, o participatie importanta in companie.
Dupa schimbarea structurii actionariatului, si apoi a managementului, Terapia a trecut printr-un proces puternic de restructurare, care a implicat reducerea la jumatate a personalului, inchiderea sectiei de Pantotenat de Calciu, infiintarea unei retele proprii de distributie, deschiderea de reprezentante pe doua piete externe (Rusia si Ucraina) sau modificarea structurii portofoliului de produse (au fost lansate medicamente noi precum Artroflex, Aspenter, Ketoprofen SR, Lipofib SR sau Alerid).
Urmare a restructurarii, performantele financiare ale Terapia s-au imbunatatit semnificativ in ultimii doi ani.
Terapia a raportat pentru prima jumatate a acestui an un profit net in crestere cu 30% in dolari fata de aceiasi perioada din 2002.
Cresterea profitului pana la 4,7 milioane dolari a survenit pe fondul stagnarii cifrei de afaceri pe primele sase luni in jurul nivelului de 16 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 august 2003. -
Cei trei mari producatori de ciment din Romania sunt acuzati ca au intelegeri de tip cartel
Romania libera
___
Ministrul Economiei si Comertului, ministrul Finantelor si ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului au prezentat Guvernului un raport in care acuza cele trei mari grupuri care detin fabricile de ciment din Romania - Lafarge (Franta), Holcim Grup Suport (Elvetia) si Heidelberger Cement (Germania) - de incalcare a practicilor concurentiale.
Practic, documentul respectiv critica preturile considerate prea mari pentru piata interna si incurajeaza suspiciunile privind un presupus 'control al pietei autohtone a cimentului' prin 'anumite intelegeri nedovedite intre grupurile industriale'. De asemenea, se mai arata ca acesti producatori practica pe piata romaneasca un pret de 80 de dolari/tona, in timp ce in tarile concurente, cum ar fi Polonia, Ungaria sau Cehia, acesta nu depaseste 60 de dolari/tona.
In document se afirma ca nivelul ridicat al pretului de vanzare al cimentului pe piata interna a nemultumit cumparatorii, iar Asociatia Romana a Antreprenorilor in Constructii (ARACO) a reclamat ca cele trei grupuri care controleaza piata cimentului ar fi stabilit preturile de comun acord.
Documentul incearca sa sustina banuielile amintind ca piata cimentului face obiectul unei investigatii a Consiliului Concurentei inca din anul 2001, ale carei rezultate sunt asteaptate insa pana la sfarsitul acestui an. Menirea investigatiei declansate de Consiliul Concurentei la cei trei mari producatori de ciment este verificarea respectarii Legii concurentei la stabilirea pretului. Raportul arata ca cele trei grupuri straine folosesc in aceeasi proportie capacitatile de productie pentru piata interna, la 60-62%, iar diferentele dintre preturile practicate nu sunt mai mari de 1%. 'Exista legaturi istorice puternice intre membrii consiliilor de administratie ai celor trei societati comerciale, unii dintre ei lucrand anterior ca si colegi in fosta centrala a industriei cimentului. Exista, totodata, suspiciunea ca anumite intelegeri nedovedite intre gruparile industriale ar putea controla piata autohtona a cimentului', se mentioneaza in raport.
In replica, reprezentantii celor acuzati au declarat ca productia vanduta are un pret mult mai mic la poarta fabricilor, dar ca nu exclud posibilitatea ca pe parcursul lantului de distributie, pana la cumparatorul final, sa se faca asemenea jocuri.
In document mai sunt prezentate si solutii pentru reducerea preturilor la ciment, cum ar fi majorarea de la 62% la 82% a gradului de utilizare a capacitatilor de productie reducerea consumurilor specifice de energie cu 15-20% (prin modernizarea echipamentelor de lucru sau inlocuirea combustibililor lichizi si gazosi scumpi, respectiv pacura si gazele naturale) negocierea contractelor mari de vanzare-cumparare a cimentului prin acordarea unor reduceri de preturi de pana la 15% negocierea unor tarife mai reduse de transport feroviar in cazul unor trenuri de mare capacitate.
Sursa: Romania Libera, 18 august 2003.' -
Statutul Petrom va fi modificat
Gardianul SNP
___
Guvernul a autorizat Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) SNP Petrom, printr-o ordonanta aprobata in ultima sedinta a Executivului, sa modifice statutul societatii, astfel incat statul sa poata vinde pachetul majoritar de actiuni detinut la compania petroliera.
Articolul 9 din statutul companiei, prevazut in Ordonanta 49/1997 privind infiintarea Petrom, interzice privatizarea societatii prin vanzarea unui pachet majoritar de actiuni, mentionand, printre altele, ca 'persoanele fizice sau juridice, romane si straine vor putea detine actiuni ale Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA Bucuresti, fara insa a se afecta pozitia statului de actionar majoritar'.
La sfarsitul lunii iulie, Guvernul a aprobat strategia de privatizare a SNP Petrom, stabilind ca procesul sa fie realizat prin vanzarea directa a 33-34% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia la capitalul social al SNP crescand, concomitent, la 51%, printr-o majorare de capital.
Sursa: Gardianul, 18 august 2003.' -
Consiliul Concurentei investigheaza cazurile Stirom Bucuresti si Uzinele Sodice Govora
Adevarul STIB
___
Consiliul Concurentei face cunoscut ca, la data de 1 septembrie 2003, va avea loc audierea in cazul investigatiei declansate prin Ordinul nr. 83/24.04.2003 al presedintelui Consiliului Concurentei.
Investigatia are ca obiect evaluarea compatibilitatii cu un mediu concurential normal a concentrarii economice realizate prin achizitionarea de catre S.C. M.G.L. Mediterranean Glass Limited Cipru a unui pachet de actiuni reprezentand 50,99% din capitalul social al SC Stirom SA Bucuresti. Se evalueaza impactul acestei operatiuni de concentrare economica asupra pietei sticlariei de ambalaj si pietei sticlariei de menaj din Romania. Potrivit art. 48. alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, 'orice procedura de investigatie necesita audierea agentilor economici participanti la intelegerea, decizia de asociere ori practica concertata sau la concentrarea economica, obiect al investigatiei. Audierea este dispusa de presedintele Consiliului Concurentei'.
Se face mentiunea ca, desi audierile nu sunt publice, in conformitate cu dispozitiile art. 48 alin. (2) din lege, presedintele Consiliului Concurentei poate admite audierea oricarei persoane fizice sau juridice care declara ca detine date si informatii relevante pentru stabilirea adevarului in cauza investigata. De asemenea, in perioada imediat urmatoare va fi stabilita data audierii in cazul concentrarii economice realizate de catre SC Begacom SA Timisoara prin dobandirea controlului asupra SC Uzinele Sodice Govora SA Ramnicu Valcea.
Sursa: Adevarul, 18 august 2003.'
15.08.2003
-
Profitul Compa Sibiu s-a diminuat si pe trimestrul al doilea
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMP
___
Profitul producatorul de piese auto Compa Sibiu a continuat sa scada si in trimestrul al doilea al acestui an, nivelul inregistrat fiind mai mic decat profitul de pe primele trei luni.
Compa a inregistrat in primul trimestru luni ale anului un profit net de 5,4 miliarde de lei, fata de 16 miliarde de lei in prima jumatate a anului trecut. Trimestrul al doilea al acestui an a insemnat pentru Compa un profit de 1,7 miliarde de lei, jumatate din cel inregistrat in primul trimestru.
Cifra de afaceri a Compa a fost in primul semestru de 443 miliarde de lei (13,4 milioane de dolari), cu 20% mai mare in termeni nominali fata de perioada similara a anului trecut. Vanzarile s-au incadrat in prevederile bugetului de venituri si cheltuieli al companiei, cu toate ca valoarea exporturile a fost inferioara prevederilor din buget. Cauzele au fost sistarea temporara a productiei unor piese datorita necesitatii de imbunatire a acestora si evolutia cursului valutar, care s-a mentinut la un nivel inferior celui pe baza caruia s-au realizat previziunile.
Pe de alta parte cheltuielie au fost afectate de cresterea pretului produselor siderurgice pe piata interna, in special la tabla, sau necesitatii orientarii catre alte import pentru aprovizionare.
Fabricantul de piese auto Compa Sibiu va externaliza pana la finalul anului o parte a activitatilor care nu tin de obiectul de activitate de baza al companiei. Printre acestea se numara serviciile de administrare si protocol, valorificarea deseurilor industriale sau aprovizionarea si depozitarea. Aceste activitati urmeaza sa fie preluate de societati cu raspundere limitata, care vor avea ca actionar majoritar chiar pe Compa. Programul de reducere al personalului a ramas in urma, acesta fiind un alt factor al cresterii cheltuielilor fata de nivelul prevazut la inceputul anului.
Compa a inceput din acest an colaborarea cu grupul american Honeywell si cu cel japonez Koyo pentru productia de componente auto. Efectul va fi cresterea vanzarilor cu 30% pana anul viitor. Piesele Honeywell si Koyo vor fi produse pe o parte din capacitatile Compa, care au fost modernizate in ultimul an special pentru cele doua contracte. Investitiile, in valoare de 7-8 milioane de dolari, sunt suportate atat de Compa, cat si de cele doua companii.
Colaborarea cu Honeywell are in vedere productia de componente pentru turbosuflante (sisteme de supraalimentare pentrmotoare diesel auto) la Sibiu. Turbosuflantele marca Garrett, apartinand Honeywell, acopera aproape jumatate din piata mondiala de profil si echipeaza motoarele unor marci de automobile precum Alfa Romeo, Audi, BMW, Citroen, Fiat, Ford Otosan, Iveco, Lancia, DaimlerChrysler, Nissan, Opel, Peugeot, Renault, Saab, Seat sau Volkswagen.
Pe de alta parte, Koyo, grup japonez care controleaza in Romania so fabrica de rulmenti de la Alexandria, estwe un furnizor traditional al grupului Renault, iar colaboarrea cu Compa este legata de inceperea productiei 'Daciei de 5.000 de euro'.
Compa este detinuta de Asociatia Salariatilor – PAS, care controleaza 51% din actiuni, un alt actionar important fiind fondul de investitii Broadhurst cu 7,2%. Actiunile Compa sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, unde fondul de investitii Romanian Investment Company (RIC) a vandut in aceasta saptamana in cadrul unei tranzactii speciale un pachet de 10% din actiunile sociatatii. Tranzactia s-a realizat la pretul de 2.450 lei/actiune, similar cu pretul actiunilor Compa pe piata. Valoarea operatiunii a fost de 19 miliarde de lei.
Reprezentantii salariatilor si cei ai Broadhurst nu au cumparat vandut de RIC si este de asteptat ca la Bursa sa fie raportat in urmatoarele zile un nou actionar semnificativ al producatorului de piese auto.
Pentru ca a vandut deja 10% din Compa, RIC, in proprietatea caruia a mai ramas un pachet de 7%, nu mai poate vinde actiuni Compa pe piata in urmatoarele sase luni, dar fondul trebuie sa isi luichideze participatiile in Romania pana la finalul acestui an, motiv pentru care brokerii se por astepta la o oferta publica. Valoarea de piata a companiei este de aproximativ 6 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 august 2003.' -
Profitul Socep, la al doilea an de scadere
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Profitul operatorului portuar Socep Constanta a continuat sa scada si in acest an, pe fondul diminuarii traficului din portul Constanta si cresterii concurentei.
Socep a raporat un profit net de 42,27 miliarde de lei pe primele sase luni ale acestui an, in scadere cu 24% fata de aceeasi perioada a anului anterior.
Cifra de afaceri a companiei a ramas aproximativ constanta in termeni nominali dar a scazut usor in dolari, de 5,98 milioane dolari in prima jumatate a anului trecut, la 5,8 milioane dolari.
Scaderile principalilor indicatori in termeni reali a venit in ciuda cresterii usoare a volumului traficului portuar al Socep, de la 1,10 milioane tone la 1,14 milioane tone.
Scaderea profitului este apreciata de analistii pietei de capital ca fiind normala, avand in vedere ca marjele de castig din anii anteriori au fost foarte mari.
Profitul brut inregistrat de Socep in 2001 reprezenta aproape jumatate din cifra de afaceri a companiei. Socep inregistra la finalul anului 2001 un profit brut de 160 miliarde de lei, in conditiile in care cifra de afaceri se ridica la 392 miliarde de lei.
Scaderea puternica a inceput anul trecut, cand profitul brut s-a redus la 103 miliarde de lei (3,1 milioane de dolari), in conditiile in care cifra de afaceri a fost de 372 miliarde de lei (11,3 milioane de dolari).
Scaderea rezultatelor financiare se datoreaza cresterii concurentei dintre operatorii portuari din Constanta. 'Anul trecut au aparut operatori noi in Constanta, mai ales in domeniul traficului de containere,' explica la inceputul acestui an Ion Musaloiu, directorul economic al companiei.
In Portul Constanta este in prezent in constructie un nou terminal de containere, iar participarea Socep la operatiunile din acest terminal ar putea genera o crestere a cifrei de afaceri a companei in urmatorii ani. Socep detine o cota de aproximativ 10% din piata traficului portuar din Constanta si are o capacitatea maxima anulala de operare de 2 milioane de tone. Compania presteaza servicii portuare pentru containere si marfuri generale, cu exceptia produselor petroliere, care fac obiectul activitatii companiei Oil Terminal. Principalii concurenti ai operatorului portuar in Constanta sunt societatile Chimpex, Romned Port Operator (Dezrobirea) si Umex.
Societatea este detinuta de salariati, care au cumparat de la APAPS un pachet de 40% din actiuni. Dintre acestia, principalul actionar este directorul societatii Petrica Valcu, care detine un pachet de 6,3% din actiuni.
Cea mai mare parte din restul actiunilor este detinuta de o serie de fonduri de investitii. Romanian Reconstruction Capital, detine un pachet de 20% din actiuni, Tidal Wave Trading Limited controleaza aproape 10%, iar Sweepstone Investments Limited 8,7%. Actiunile Socep sunt printre cele mai tranzactionate titluri de pe piata Rasdaq. Ultima cotatie a actiunilor a fost de 1.400 de lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 august 2003.' -
Bancile - la un pas de cresterea dobanzilor la depozitele in lei
___
Cresterea dobanzilor la depozitele in lei a devenit o chestiune de zile. Dupa ce in urma cu o saptamana Banca Nationala anunta cresterea cu un punct procentual a dobanzi de interventie, iata ca bancile se pregatesc sa se alinieze la miscarea bancii centrale prin majorarea dobanzilor la depozitele in lei.
Prima care a dat semnalul a fost BRD-SocGen, a doua mare banca din sistem, care a anuntat recent modificarea dobanzilor pasive, mai exact la depozitele pe termen scurt, pentru care ofera dobanzi mai mari cu 0,25 la suta, pana la un punct procentual. 'Am umblat la dobanzile pasive pentru ca vrem sa ne asiguram un aflux mai mare decat in prezent la resursele in lei', ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD-SocGen.
Dupa BRD-SocGen, alte doua banci - Raiffeisen Bank si Alpha Bank - se pregatesc sa-si ajusteze dobanzile la mersul pietei. 'Dobanzile la depozite au o tendinta de crestere usoara si, ca urmare, vom analiza pozitia fata de aceasta tendinta', afirma Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca, in privinta dobanzilor la credite, momentan, nu va avea loc nici o modificare. La randul sau, prim-vicepresedintele Alpha Bank, Radu Gratian Ghetea, spune ca, intr-o proportie destul de mare, conducerea bancii va decide cresterea dobanzilor pentru a ramane in piata.
'Pregatim o ajustare a dobanzilor la depozite si la credite', a adaugat Ghetea. La randul sau, purtatorul de cuvant al BCR , Cornel Cojocaru, ne-a declarat ca 'BCR a stimulat intotdeauna economisirea, printr-o politica adecvata de dobanzi si nu a actionat niciodata conjunctural'. El a precizat ca 'analiza pe care o efectuam lunar asupra evolutiilor din piata monetar-valutara si a celor la nivel macroeconomic arata ca, foarte probabil, BCR va decide in urmatoarele zile o miscare in sus cu circa 0,5 pana la un punct procentual a nivelurilor de dobanda la depozitele in lei, fiind posibila chiar mentinerea actualelor dobanzi pe unele paliere de scadenta, intrucat asigura protejarea castigurilor clientilor'. Cresterea dobanzilor pasive (la depozite) poate fi considerata un semn bun, cel putin daca privim lucrurile din unghiul politicii BNR.
La ultima sa conferinta de presa, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, atragea atentia bancilor afirmand ca dobanzile la depozite sunt prea mici, aceasta situatie fiind ingrijoratoare din perspectiva ratei economisirii, si asa aflata la un nivel redus. Pe de alta parte insa, aceasta usoara majorare a dobanzilor la depozite va avea efect si asupra costurilor bancilor. 'Masurile de crestere a dobanzilor vor afecta fara indoiala marja de profit a bancilor', spune vicepresedintele Raiffeisen Bank.
In conditiile in care multe banci se confrunta cu scaderea profitului, iar pe ansambulul sistemului bancar profitabilitatea este in scadere, majorarea dobanzilor ar trebui, teoretic, compensata intr-un fel, printr-un volum mai mare al afacerilor sau prin reducerea costurilor, si mai putin prin extinderea creditarii dat fiind semnalul autoritatilor si al FMI de temperare a creditului neguvernamental. Ramane de vazut ce strategii vor adopta bancile pentru a impaca pe deoparte costurile mai mari (cu dobanzile, provizioanele etc.) cu nevoia de dezvoltare pe o piata din ce in ce mai competitiva, iar pe de alta parte dorinta si nevoia de a obtine profit.
Sursa: Adevarul, 15 august 2003.'
Pagina