31.07.2003
-
Statul ofera unui investitor strategic 33 la suta din actiunile Petrom
Curierul National SNP
___
Strategia de privatizare a Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom prevede transferarea, catre un investitor strategic, a 51 la suta din actiunile companiei, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC), primit, ieri, la redactie. Guvernul a aprobat, marti, metoda de vanzare a SNP. Astfel, va fi vandut un pachet de 33-34 la suta din actiuni catre un investitor strategic, iar pentru diferenta pana la 51 la suta din actiuni acesta va face injectie de capital in societate. Dupa aparitia in Monitorul Oficial a hotararii de guvern privind privatizarea SNP, se va publica in presa interna si internationala si anuntul de vanzare a companiei.
Premierul Adrian Nastase a declarat, marti, ca, personal, considera ca privatizarea SNP Petrom trebuie realizata intr-un mod serios, fara formule „ciudate“, de genul celor folosite in procesul de privatizare a societatii RomTelecom.
„Privatizarea trebuie facuta fara formule ciudate, cum a fost cea de la RomTelecom, in care managementul este luat, pana la urma, pe baza unui transfer de uzufruct sau pe alte formule juridice, dar se plateste numai o treime din actiuni. Cred ca privatizarea trebuie sa se bazeze pe o vanzare curata si corecta“, a spus Nastase.
Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, a anuntat recent ca strategia de privatizare a SNP Petrom va cuprinde doua modalitati de vanzare a actiunilor, urmand ca Executivul sa aleaga una dintre variante. O astfel de varianta presupune ca privatizarea Petrom sa fie realizata in doua etape, prima vizand vanzarea directa a 30-40% din actiuni, dupa care va avea loc o majorare de capital prin care cumparatorul va ajunge sa detina peste 51% din actiuni. Dan Ioan Popescu sustine aceasta metoda, intrucat SNP Petrom are nevoie de investitii.
Calendarul privatizarii SNP Petrom prevede ca dupa publicarea anuntului de privatizare sa fie depuse expresiile de interes, urmate de procesul de ofertare si negociere cu investitorii strategici precalificati.
SNP Petrom a obtinut, in perioada ianuarie - mai, o cifra de afaceri de 28.190 miliarde lei si un profit brut de 921,7 miliarde lei. Compania estimeaza ca va obtine in acest an un profit brut de 2.569 de miliarde de lei, valoare redusa cu 777 miliarde lei comparativ cu nivelul inregistrat la sfarsitul anului trecut - 3.346 miliarde lei.
Cifra de afaceri a companiei ar urma sa creasca, in schimb, de la 72.721 miliarde lei in 2002 la 79.485 miliarde lei, pentru perioada ianuarie-decembrie 2003.
Sursa: Curierul National, 31 iulie 2003. -
Braiconf Braila a incheiat primul semestru cu rezultate bune si in crestere
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI BRCR
___
Producatorul brailean de articole imbracaminte a realizat in primul semestru al acestui an un profit brut de 47,7 miliarde lei, cu 37,6% mai mare decat in anul precedent.
Profitul net inregistrat a fost de 39,8 miliarde lei, in conditiile in care societatea a raportata o cifra de afaceri de 219,5 miliarde lei, cu 28,8% mai mare decat cea consemnata la jumatatea anului trecut. Majorarea cifrei de afaceri a fost, in opinia conducerii societatii, efectul direct al cresterii volumului exportului.
Productia fizica realizata in prima jumatate a anului a fost de 2.140.568 bucati, din care 101.211 bucati (4,72%) au fost destinate pietei interne, restul de 2.039.357 bucati fiind exportate. Piata externa care absoarbe cel mai mult din productia companiei s-a mentinut cea a Uniunii Europene, Braiconf fiind unul din partenerii unor marci consacrate ca Givenchy, Rocha, Valentino, Gianfranco Ferre, Scherer si altele.
In acest prim semestru au fost realizate investitii nete in masini speciale si instalatii de aer conditionat pentru cateva sectii. Valoarea investitiilor la utilajele contractate in luna mai, pentru dotarea sectiilor si a salii de croit, se ridica la 523.518 Euro, contracte care se deruleaza pana in septembrie anul curent. Pe langa noile achizitii, societatea a mai realizat o serie de lucrari de modernizare la cladiri, in valoare de aproximativ 3 miliarde lei.
Extinderea teritoriala a retelei de distributie a fost ingreunata de chiriile mari si costurile ridicate in locatiile existente in tara. Impedimentul a fost intr-o oarecare masura depasit, prin crearea de parteneriate cu alti producatori de confectii si alte articole vestimentare, cum ar fi 'Secuiana' Tg. Secuiesc, 'Dinasty' Piatra Neamt si altii.
Obiectivele strategice urmarite de conducerea Braiconf pentru acest an sunt consolidarea pozitiei de producator in piata globala de confectii, consolidarea pozitiei de lider pe piata romaneasca, cresterea valorii actiunilor.
Sursa: Ziarul Bursa, 31 iulie 2003.
AICI puteti accesa raportul de analiza al BRAICONF Braila S.A. efectuat pe baza rezultatelor de la 31 decembrie 2002.'
30.07.2003
-
SIF Banat - Crisana cauta oportunitati pentru investitii de 4 milioane de dolari
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Societatea de Investitii Financiare Banat - Crisana intentioneaza sa investeasca peste 4 milioane de dolari in a doua jumatate a acestui an, cea mai mare parte pentru dezvoltarea de afaceri noi.
Societatea este in cautare de antreprenori ce detin companii de talie cel putin medie, care au nevoie de finantare pentru a se extinde.
'Suntem interesati in special de companiile ce activeaza in zona de vest a tarii, cu un potential mare de crestere, si care activeaza in industria hoteliera sau a utilitatilor. Nu excludem insa nici o afacere care se va dovedi interesanta in urma analizelor', a declarat pentru Ziarul Financiar Daniel Manate, director de strategie a SIF Banat - Crisana.
Manate afirma ca societatea a inceput sa organizeze lunar intanliri cu oamenii de afaceri din zona Banatului pentru identificarea unor oportunitati de investitii dar ca pana in prezent nu s-a finalizat nici un proiect.
Societatile de Investitii Financiare, foarte favorizate in urma cu doi - trei ani de dobanzile mari oferite de sistemul bancar si titlurile de stat, au fost nevoite sa isi schimbe in ultima perioada strategia investitionala, intrand mai puternic pe segmentul fondurilor de investitii cu capital de risc pentru a suplini scaderea randamentelor obtinute din instrumentele financiare cu venit fix.
SIF Transilvania, de exemplu, a devenit in ultimiii doi ani unul din cei mai importanti investitori in turismul romanesc.
In cautarea unor oportunitati de afaceri noi, SIF se lovesc insa de aceiasi problema pe care o au fondurile de venture capital sau private equity in Romania: companiile interesante, cu manageri performanti, sunt putine iar cele care exista au inceput sa prefere creditele bancare (cu dobanzi mult mai avantajoase fata de acum doi - trei ani).
'Noi suntem dispusi sa marim suma disponibila pentru investitii in companii, insa nu avem oportunitati. Ĩncercam sa cumparam unele companii din portofoliul APAPS sau sa ne consolidam pozitiile in cadrul companiilor unde suntem deja actionari', a precizat Manate.
In prima jumatate a acestui an, SIF Banat - Crisana a obtinut un profit net de 7,7 milioane dolari (252,84 miliarde lei), in crestere de la 6,5 milioane de dolari in aceiasi perioada a anului anterior. Cea mai mare parte a profitului a provenit din dividendele aferente participatiilor detinute de SIF la diverse societati si din vanzarea actiunilor detinute la West Bank.
Societatea a primit 5,67 milioane de la grupul italian San Paolo IMI pentru pachetului de 22% din actiunile West Bank. Profitul aferent acestei tranzactii nu a fost facut public.
SIF Banat - Crisana trebuie sa incaseze aproximativ 200 de miliarde de lei din dividendele aferente anului trecut. O mare parte din acesti bani, 166 de miliarde, au intrat in conturile societatii in prima jumatate a anului.
Societatea a obtinut in prima jumatate a anului venituri totale de 428 miliarde de lei, in crestere cu 25% in termeni nominali fata de aceiasi perioada a anului anterior.
Banat - Crisana este, alaturi de Transilvania, cea mai bogata SIF, detinand un activ net total de peste 165 de milioane de dolari, adica un activ net unitar de aproximativ 10.000 de lei/actiune.
Actiunile SIF Banat - Crisana sunt listate la Bursa de Valori, ultimul pret de tranzactionare fiind de 3.150 de lei/actiune.
Societatile de Investitii Financiare ar fi trebuit sa aiba pana in prezent o lege speciala care sa le reglementeze activitatea insa aprobarea proiectului de lege este amanata de peste un an.
Principala miza a acestei legi este cresterea pragului maxim de actiuni pe care un investitor le poate detine din capitalul social al unui SIF de la 0,1% la 1%. Analistii de la Bursa de Valori considera ca in dupa ridicarea acestui prag, actiunile SIf ar putea creste pana la un pret echivalent jumatatii activului net unitar.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 iulie 2003.' -
ALRO Slatina a cumparat toate componentele sistemului SIVECO Applications
Romania libera ALR
___
Implementarea cu succes a componentei pentru Managementul Mentenantei din sistemul informatic integrat SIVECO Applications la Sectia-pilot Anozi a condus la extinderea, intr-un timp-record, a proiectului si in alte sectii ale combinatului, precum si la instalarea altor componente.
ALRO Slatina este un nume de referinta pentru industria si economia romaneasca. Astazi, circa 70-75% din productia ALRO este destinata pietei internationale, in principal pietei vestice. Pentru industria aluminiului activitatea de mentenanta este esentiala. Iata de ce, dupa o atenta analiza a performantelor componentei pentru managementul mentenantei, pe de o parte, si a ofertei existente pe piata romaneasca, pe de alta parte, conducerea intreprinderii SC ALRO SA Slatina a decis achizitionarea si implementarea acestei aplicatii.
Succesul implementarii-pilot de la Sectia Anozi a determinat conducerea companiei sa hotarasca extinderea sistemului la toate sectiile de productie. Rand pe rand, a inceput implementarea sistemului in Sectiile Electroliza, Turnatorie, SRM, SRCC, UMPS, SRMTR s.a.
S-au cautat solutii pentru reducerea acestei durate la cel mult un an, termen considerat de ambele companii ca fiind acceptabil, dar si ambitios. Dar, organizarea exemplara a activitatilor de extindere a condus la finalizarea extinderii in doar 10 luni.
Sursa: Romania Libera, 30 iulie 2003. -
Premierul nu vrea privatizarea Petrom dupa modeluL RomTelecom
Realitatea Romaneasca
___
Premierul Adrian Nastase a declarat, marti, ca, personal, considera ca privatizarea SN Petrom trebuie realizata intr-un mod serios, fara formule „ciudate“, de genul celor folosite in procesul de privatizare a societatii RomTelecom.
„Privatizarea trebuie facuta fara formule ciudate, cum a fost cea de la RomTelecom, in care managementul este luat, pana la urma, pe baza unui transfer de uzufruct sau pe alte formule juridice, dar se plateste numai o treime din actiuni. Cred ca privatizarea trebuie sa se bazeze pe o vanzare curata si corecta“, a spus Nastase. Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, a anuntat recent ca strategia de privatizare a SN Petrom va cuprinde doua modalitati de vanzare a actiunilor, urmand ca Executivul sa aleaga una dintre variante.
O astfel de varianta presupune ca privatizarea Petrom sa fie realizata in doua etape, prima vizand vanzarea directa a 30-40% dintre actiuni, dupa care va avea loc o majorare de capital prin care cumparatorul va ajunge sa detina peste 51% dintre actiuni.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 30 iulie 2003.
29.07.2003
-
Fuziunea Alro - Alprom, aprobata in principiu
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Actionarii producatorului de aluminiu primar Alro Slatina au aprobat ieri inceperea demersurilor pentru realizarea fuziunii prin absorbtie a societatii cu compania de prelucrare a aluminiului Alprom Slatina.
Fuziunea, estimata sa se incheie peste aproximativ trei luni va crea o companie integrata in domeniul aluminiului, cu o cifra de afaceri de 400 milioane de dolari. Alro este cel mai important actionar al Alprom, cu 85% din actiuni, dupa ce a preluat de la actionarul sau majoritar, casa americana de comert Marco International (care controleaza Alro) un pachet de 70% din actiuni si a participat apoi la o majorare de capital.
Dupa fuziune, cel mai important actionar al noii companii va fi Marco International, cu o detinere de peste 75%.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 iulie 2003. -
Privatizarea Electroputere Craiova, amanata
Romania libera EPT
___
Termenul de privatizare a Electroputere SA a fost prelungit pentru a doua oara de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) in cadrul celei de-a treia scoateri la vanzare a societatii craiovene. Pentru ca prima prelungire cu doua saptamani urma sa expire luni, 28 iulie, APAPS a hotarat sa mai mareasca cu inca o luna, pana la 28 august, termenul de depunere a ofertelor pentru Electroputere. De la 15 iunie, cand societatea a fost pentru a treia oara scoasa la vanzare, si pana in prezent exista trei cumparatori ai caietelor de sarcini - Grupul Tender, un consortiu din Grecia si unul condus de un cetatean kuweitian.
Sursa: Romania Libera, 29 iulie 2003. -
Cross Lander - singura firma care vrea sa cumpere ARO - Campulung
Adevarul
___
Daca americanii vor bate palma cu APAPS, componentele autoturismelor de teren vor fi fabricate in Romania si montate in Brazilia.
Pachetul majoritar de actiuni al S.C. ARO Campulung (7.256.816 actiuni, reprezentand 68,703% din capitalul social) ar putea intra in proprietatea producatorului american de autoturisme de teren, CROSS LANDER, singura companie care a depus pana la data limita, 28 iulie a.c., o oferta de cumparare.
Pe langa linia tehnologica de fabricare a cunoscutelor autoturisme de teren - 'emblema industriala a Romaniei', cum spunea deunazi primul-ministru Adrian Nastase - ARO dispune de capacitati de productie pentru diverse componente auto, masini unelte, SDV-uri si diverse matrite.
In ultimii ani, insa, uzina de la Campulung a traversat cea mai neagra perioada de la construirea si darea in functiune. In lipsa fondurilor necesare, nici macar comenzile facute de Ministerul de Interne si Ministerul Educatiei, pentru cateva zeci de masini, nu au putut fi onorate. Asa se face ca, in primul trimestru al acestui an, la o cifra de afaceri de 229 miliarde lei, ARO a inregistrat pierderi de 95 miliarde lei, fabrica ajungand, practic, in faliment.
Cel de-al doilea actionar important al societatii, dupa APAPS, este SIF Oltenia, care detine 22,6% din capitalul social. Potentialul cumparator al ARO, firma Cross Lander Industria e Comercio, este o societata mixta, compusa din compania americana Lacare Auto Distributors si grupul brazilian Samambaia. In anul 2002, ARO si Cross Lander au incheiat un acord de transfer de tehnologie pentru montajul autovehiculului utilitar ARO 24, in centrul de productie Manaus, din statul Amazonia. La acel moment, conducerea companiei americane anunta ca fabrica va atinge o capacitate de productie de 12.000 de automobile pe an.
Sursa: Adevarul, 29 iulie 2003.'
28.07.2003
-
Vanzarile Companiei de Bere Romania au crescut cu 18% in primul semestru
Curierul National
___
Vanzarile Companiei de Bere Romania (CBR), membra a grupului sud-african SABMiller, au crescut, in primul semestru al acestui an, cu aproximativ 18%, de la 796.600 hectolitri in 2002 la 942.000 de hectolitri, potrivit unui raport al Asociatiei Producatorilor de Bere din Romania (APBR). Potrivit raportului APBR, prima pozitie este detinuta de catre compania Brau Union Romania cu un volum total al vanzarilor de aproximativ doua milioane de hectolitri, in crestere cu 6% fata de prima jumatate a anului trecut.
Brau Union, subsidiara grupului austriac BBAG, este prezenta in Romania din anul 1998 cu un numar de sapte fabrici de productiei a berii. Cele mai cunoscute marci comercializate de aceasta sunt Gosser, Silva, Schlossgold, Ciuc, Golden Brau si Bucegi. CBR detine locul urmator al clasamentului cu o cota de aproximativ 15,3% din piata interna de bere. Compania a fost infiintata in 1995 si detine marcile Ursus, Timisoreana, Holsten, Keller, fiind unic importator si distribuitor al marcilor Miller si Pilsner Urquell. In urma fuziunii dintre fabricile Timisoreana si Ursus, din 2002, CBR numara in prezent trei unitati de productie, cu peste 1.100 de angajati.
Investitiile totale ale companiei se ridica la mai mult de 100 milioane de dolari, iar in urmatorii cinci ani vor fi cheltuite inca 50 de milioane de dolari pentru renovarea completa a fabricii Timisoreana. 'Volumul vanzarilor Timisoreana Lux din lunile aprilie, mai si iunie 2003 a fost cu 86% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce vanzarile totale inregistrate de marca Timisoreana (Lux, Clasic, Club XXI) au crescut cu 27%', informeaza un comunicat al CBR. Compania estimeaza ca Timisoreana detine in prezent o cota de piata de 3,8%, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: Curierul National, 28 iulie 2003.' -
Autoritatea pentru Privatizare scoate la vanzare Famos Suceava
Curierul National
___
Autoritatea pentru Privatizare va scoate la vanzare, astazi, pachetul majoritar de actiuni al societatii Famos Suceava, potentialii cumparatori urmand sa fie acceptati la negocieri daca au o cifra de afaceri de cel putin 20 de milioane de euro, informeaza un comunicat al institutiei. Termenul limita de depunere a ofertelor este 28 august, se precizeaza in comunicat. Autoritatea nu va accepta ofertele depuse de persoanele fizice sau juridice romane ori straine care, in mod direct sau prin intermediul societatilor la care sunt actionari, au inrautatit in mod vadit situatia economico-financiara a unor societati privatizate, ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii cu intarziere a obligatiilor asumate prin contractele de privatizare.
APAPS detine 98,69% din capitalul social al Famos, care are o valoare de 549 de miliarde de lei. Societatea este specializata in productia de instrumente si aparatura medicala.
Sursa: Curierul National, 28 iulie 2003.
Pagina