18.11.2004
-
Fitch a crescut ratingul Romaniei
Gardianul
___
Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a imbunatatit, ieri, calificativul acordat Romaniei pentru creditele in valuta pe termen lung pana la 'BBB minus', nivel care semnifica intrarea in categoria investment-grade, cu risc scazut de investitii. Masura a avut in vedere politica fiscala prudenta, avansarea reformei si perspectivele favorabile privind integrarea in UE.
Sursa: Gardianul, 18 noiembrie 2004.' -
Aerostar isi extinde activitatea
Curierul National ARS
___
Grupul Industrial Aeronautic Bacau, Aerostar, intentioneaza sa-si largeasca obiectul de activitate al societatii cu productia de radiatoare si cazane pentru incalzire centrala, productia de generatoare de aburi, fabricarea de echipamente industriale de ventilatie si frigorifice.
In plus, se mai are in vedere productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice, comert cu ridicata al calculatoarelor si transporturi pe calea ferata. Societatea convoaca AGEA pentru 11 decembrie pentru a aproba modificarile la obiectul de activitate.
Sursa: Curierul National, 18 noiembrie 2004.
17.11.2004
-
Credit FMO de 15 mil. euro pentru Rompetrol Downstream
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Rompetrol Downstream, divizia de retail a carburantilor din cadrul grupului petrolier Rompetrol, a primit un imprumut de 15 milioane euro din partea The Netherlands Development Finance Company (FMO). Fondurile urmeaza sa fie folosite pentru constructia, achizitionarea de statii de distributie si modernizarea retelei Rompetrol Downstream. Perioada de creditare este de 10 ani. Rambursarea se va face in rate semestriale, incepand cu luna aprilie 2008, potrivit reprezentantilor Rompetrol.
'Acest imprumut reprezinta inca o garantie ca Rompetrol este un model de afacere viabila, ajutand astfel compania noastra sa se extinda si sa-si intareasca pozitia pe piata autohtona de vanzare a carburantilor', a declarat Philip Stephenson, directorul adjunct al grupului Rompetrol. 'Principala noastra tinta este construirea unei retele de distributie puternice si de calitate in Romania, inainte de a ne extinde in Sud Estul Europei', a adaugat Stephenson.
Compania Rompetrol Downstream a fost infiintata in 2001, avand ca si obiectiv construirea celei mai mari retele private de benzinarii din Romania, cu peste 200 de statii proprii de carburanti si atingerea unei cote de piata de 20%, pana in 2006. 'FMO a recunoscut valoarea Rompetrol si apreciaza oportunitatea de a finanta o companie cu un potential de crestere semnificativa in Sud Estul Europei', a precizat directorul regional al FMO pentru Europa si Asia Centrala, George Meltzer.
Potrivit conducerii grupului, Rompetrol Downstream ar urma sa devina in perioada urmatoare o sucursala a Rompetrol Rafinare, principala companie a grupului listata la Bursa de Valori Bucuresti. Grupul are in vizor achizitia unei retele de benzinarii de pe piata romaneasca. Grupul petrolier Rompetrol, al doilea jucator de profil din Romania, mizeaza pentru acest an pe o cifra de afaceri de 1,6 mld. $.
Sursa: Ziarul financiar, 17 noiembrie 2004.
' -
Directorul Petrom: Vom merge pe calea Justitiei pentru recuperarea datoriilor
Gardianul SNP
___
Chiar daca, potrivit calculelor proprii efectuate de RAFO, Petrom este una dintre companiile care au de recuperat o suma importanta de la aceasta rafinarie, decizia de preluare de catre AVAS a creantelor inregistrate la bugetul de stat de catre RAFO si Carom, in valoare de 15.000 miliarde de lei, a luat prin surprindere conducerea Petrom. 'N-am stiut ca a fost luata o asemenea decizie, dar ceea ce stiu ca este vorba de un proces, de un plan de reorganizare, iar Petrom va merge, in continuare, pe aceasta cale a Justitiei pentru recuperarea datoriilor de la RAFO', ne-a declarat Gheorghe Constantinescu, director general al Petrom. De altfel, datoriile catre Petrom ale firmei din Onesti sunt insemnate, ridicandu-se, potrivit directorului economic al RAFO, la 2.258 miliarde de lei.
Sursa: Gardianul, 17 noiembrie 2004.' -
Bursa de Valori Bucuresti, implicata in potentiala bursa a cerealelor de la Braila
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a devenit actionara a Casei de Compensatii a Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu (BMFMS), in urma Adunarii generale a actionarilor Casei, desfasurate ieri, la Sibiu. BVB a subscris un numar de 310 actiuni in cadrul majorarii capitalului social al Casei de Compensatii sibiene, dobindind astfel o pondere de 11,7% in actionariatul acesteia.
Domnul Stere Farmache, directorul general al BVB ne-a declarat ca subscriptia de ieri va mai fi urmata de altele, intrucit Bursa de Valori intentioneaza o prezenta serioasa in Bursa sibiana. 'Acesta este un prim pas pentru indeplinirea obiectivului fuziunii cu Bursa de la Sibiu', ne-a spus domnul Stere Farmache.
Presedintele Bursei sibiene, domnul Teodor Ancuta si-a exprimat satisfactia pentru apropierea de Bursa de Valori.
Bursa de la Sibiu detine un punct de lucru la Braila, unde a proiectat dezvoltarea unei burse de cereale. Domnul Ancuta ne-a informat ca, in sfirsit, sediul pentru aceasta activitate la Braila a revenit Bursei sibiene (el fusese disputat cu Curtea de Conturi locala), astfel ca in viitorul imediat va fi amenajat adecvat. Domnul Ancuta ne-a spus ca nu mai ramine decit ca autoritatile noastre sa dea 'unda verde' procesului de licentiere a silozurilor, sa autorizeze certificatele de depozit si constituirea fondului de garantare, pentru ca piata cerealelor romaneasca sa dobindeasca specific bursier. Caz in care intentiile americanilor de la Bursa din Chicago (in bazinul Marii Negre) isi vor gasi partenerul local, la Braila.
Anul trecut volumul de grine tranzactionat in bazinul Marii Negre a fost dublu fata de cel de la Chicago.
Sursa: Bursa, 17 noiembrie 2004.'
16.11.2004
-
Fabrica de mobila Ilefor nu va atinge tinta de profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Profitul producatorul de mobila Ilefor din Targu Mures pe primele noua luni ale anului a fost de aproape 250.000 de euro, mai mare cu 47% fata de 2003, dar mult sub tinta propusa prin buget din cauza scumpirii materiilor prime. Tinta profitului pentru acest an, de 0,7 mil. euro a fost grav afectata, in opinia directorului general Ioan Gherasim de cresterea preturilor atat la materii prime, cu 20% fata de anul trecut, cat si de cresterea pretului la petrol.
Ilefor, parte a grupului Mobexpert, a realizat pe primele noua luni ale anului o cifra de afaceri 6,78 milioane de euro, in crestere in euro cu 21% fata de cele 5,6 mil. din perioada similara a anului trecut. Pe 2003, compania a avut o cifra de afaceri de circa 8 mil.euro. Pe fondul unor investitii de cca. 300.000 de euro a crescut productivitatea muncii, numarul angajatilor (830 acum) ajungand cu 22% mai mic fata de jumatatea anului.
Principalele produse realizate de Ilefor sunt mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor si mobilier mic, productia fiind vanduta in Romania si la export, in tari precum Franta, Belgia, Olanda, Macedonia si Germania. Cea mai importanta categorie o reprezinta bufetele de vitrine, care au pondere de peste o treime din vanzari. Firma a scos pe piata anul acesta doua seturi pentru sufragerie si alte doua pentru dormitor, iar pentru anul viitor intentioneaza sa pastreze acelasi trend.
Ilefor va demara la sfarsitul anului o investitie de cca. 1 milion de euro pentru alinierea la standardele de mediu europene. Investitia va fi finalizata pe la jumatatea anului viitor. Principalii concurenti ai fabricii pe piata romaneasca sunt companiile Samus Mex, Alprom, Famos si Samobil. Materiile prime sunt procurate de la furnizori interni dar si straini, din Italia, Germania, Belgia.
Mobexpert este unul dintre cei mai importanti producatori si retaileri de mobila din Romania. Alte fabrici din cadrul grupului sunt Samus Mex, Modulo Mex, Confo Mex, Ergo Mex, Mobexpert Prod, Moldo Mex si Stratus Mex. In ultimii ani, grupul cu peste 30 de firme in componenta a investit puternic in divizia de retail.
Principalii actionarii Ilefor sunt Mobexpert Group SRL cu 30%, Dan Viorel Sucu, presedintele Mobexpert, cu 18,18%, printre ceilalti actionari numarandu-se si fondul de investitii Broadhurst, cu 7,25%. La un nivel de 5.900 de lei/actiune, in crestere cu 5,8% fata de sedinta anterioara, capitalizarea bursiera a companiei Ilefor este de 2,39 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 noiembrie 2004.
-
Capital social de 28,821 miliarde de lei, la Helitube
Curierul National
___
Societatea Helitube a decis majorarea capitalului social cu aport in natura si in numerar in suma de 9,804 miliarde lei reprezentand un numar de 392.192 actiuni la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune si o prima de emisiune 123.743.000 lei, ca urmare a subscrierii actionarului majoritar Metaltrade International. In urma acestei operatiuni, capitalul social al Helitube va deveni 28,821 miliarde lei impartit in 1.152.863 actiuni nominative la valoarea nominala de 25.000 lei fiecare actiune, in intregime subscrise si varsate de actionari.
Sursa: Curierul national, 16 noiembrie 2004. -
BNR incepe campania de promovare a leului greu
Adevarul
___
Guvernatorul Mugur Isarescu, impreuna cu greii din conducerea Bancii Nationale, vor incepe maine o campanie de promovare a procesului de trecere la leul greu. Procesul prin care leul va ramane fara patru zerouri in coada, incepand cu 1 iulie 2005, trebuie pregatit temeinic astfel incat romanii sa nu intre in panica pentru ca 'se schimba banii' si sa nu creada ca vor ramane cu niste bancnote de plastic fara valoare. Campania de popularizare a redenominarii leului va cuprinde doua parti: una de prezentare - in care se va explica ce presupune o asemenea schimbare - si una in care BNR va stabili masurile necesare in functie de pulsul pietei. 'Campania se va desfasura prin intermediul presei, dar vor exista si o multime de afise si pliante care vor ajunge la banci, oficii postale, scoli, primarii etc astfel incat orice roman, de la ultima casa si din ultimul satuc, sa stie ce se intampla', ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Dupa cum se stie deja, actualele bancnote vor circula in paralel cu cele noi timp de un an si jumatate, pana la 31 decembrie 2006. Pana atunci, atat institutiile bancare, cat si comerciantii vor fi obligati sa primeasca ambele tipuri de bancnote. Oficialii BNR s-au pregatit totusi si pentru situatia in care nu toti romanii se vor putea incadra in termenul stabilit pentru incheierea trecerii la leul greu. Astfel, cei care nu vor reusi sa-si schimbe banii pana la sfarsitul lui 2006 nu vor ramane cu buza umflata si cu niste bancnote fara valoare la saltea , ci vor avea la dispozitie inca trei ani pentru a-si schimba sumele cu care au ramas. 'Timp de trei ani, intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2009, se va face o campanie speciala pentru inlocuirea ultimelor bancnote vechi de pe piata. Atunci insa, banii vor putea fi schimbati doar la BNR si la institutiile de credit stabilite de banca centrala, prin ordin al guvernatorului', a mai precizat Vasilescu.
Etapele denominarii
* 1 iulie 2005: leul 'greu' apare pe piata, 1 leu greu va echivala cu 10.000 de 'lei vechi'
* leii actuali vor fi acceptati ca mijloc de plata pana la 31 decembrie 2006, in paralel cu leul 'greu'
* dupa aceasta data monedele vechi vor fi preschimbate numai de catre sucursalele BNR si ale institutiilor de credit autorizate pana la 31 decembrie 2009
* agentii economici sunt obligati ca, incepand cu 1 martie 2005 pana la 30 iunie 2006, sa afiseze preturile atat in moneda veche, cat si in cea noua cei care nu respecta aceasta prevedere vor plati amenzi intre 10 si 30 de milioane lei.
Sursa: Adevarul, 16 noiembrie 2004.'
15.11.2004
-
Romportmet se divizeaza
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Operatorul portuar Romportmet Galati vrea sa separe serviciile portuare de productia de materiale de constructii, dupa ce a investit mai multe milioane de dolari milioane de dolari pentru a intra pe aceasta din urma piata.
Romportmet se pregateste sa se divizeze in doua companii, din care una urmeaza sa preia activitatea de productie a materialelor de constructii, iar cealalta va ramane cu activitatea de servicii portuare. Romportmet este controlata de fondul american de investitii Broadhurst, iar surse apropiate companiei afirma ca noul producator de materiale de constructii urmeaza sa fuzioneze cu un alt producator de materiale de constructii apartinand Broadhurst, Elpreco Craiova. Fondul a investit astfel in Elpreco din cele aproximativ 6 milioane de dolari de care dispunea Romportmet. Operatorul portuar a investit recent 4,5 milioane de dolari pentru punerea in functiune a unei linii de fabricatie a pavelelor din beton.
Elpreco are pentru urmatorii doi ani un plan propriu de investitii in valoare de 7 milioane de euro pentru extinderea capacitatii de productie a dalelor pentru pavaj si constructia unei linii de productie a tuburilor de canalizare. Compania a mai investit in ultimii ani alti 7 milioane de euro pentru inlocuirea tehnologiei de fabricatie a betonului celular autoclavizat (BCA).
Broadhurst, care detine 78% din Romportmet, si-a concentrat in ultimii ani o parte a investitiilor catre sectorul materialelor de constructii, unde majoritatea producatorilor au anuntat pentru acest an vanzari si profituri in crestere. Fondul detine 55% din producatorul de materiale de constructii Elpreco Craiova, prin intermediul caruia a depus o oferta in cadrul procedurii de privatizare a producatorului de caramizi, tigle si alte produse din argila arsa Soceram Bucuresti, unde statul detine 80% din actiuni.
Romportmet Galati a incheiat prima jumatate a anului cu un profit de 84 miliarde de lei (2,5 milioane de dolari), in crestere cu 15% fata de anul trecut la o cifra de afaceri de 214 miliarde de lei (6,4 milioane de dolari), in crestere cu 30% fata de prima jumatate a anului trecut.
Elpreco a avut in primele noua luni vanzari de 427 milioane de euro (10,5 milioane de euro), in crestere cu 25% fata de anul trecut si un profit de 45 miliarde de lei (1,1 milioane de euro), in crestere cu 7%.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 noiembrie 2004.
-
Rata inflatiei va continua sa scada pana la 9%, la sfarsitul anului
Azi
___
Rata inflatiei va continua sa scada in ultimul trimestru al acestui an, dar exista posibilitatea ca aceasta evolutie sa fie intrerupta, temporar, in primul trimestru din 2005, in urma majorarilor preturilor energetice la nivel national si a cresterii pretului petrolului, potrivit unui raport al BNR.
„Pentru ultimul trimestru al anului 2004 se preconizeaza continuarea dezinflatiei, fiind insa posibila o abatere temporara de la acest trend in trimestrul I 2005, imputabila, in principal, socului indus de corectiile aplicate in luna ianuarie preturilor pentru energie si de presiunile generate de majorarea pretului petrolului', se arata in raportul bancii centrale privind evolutia inflatiei in primul semestru.
Autoritatile intentioneaza sa reduca rata inflatiei, la sfarsitul acestui an, la 9%, fata de 14,1% la finele anului 2003. Conform datelor Institutului National de Statistica, rata inflatiei a crescut, in luna octombrie, la 1,2%, fata de 0,9% in septembrie.
Cu toate acestea, in intervalul octombrie 2003 – octombrie 2004, inflatia a scazut la 10,8%, in comparatie cu 11,1% in perioada septembrie 2003-septembrie 2004.
In primele zece luni ale anului, indicele preturilor de consum a crescut cu 7,9%. Studiul bancii centrale mentioneaza ca procesul de dezinflatie s-a consolidat, in prima jumatate a anului, in pofida producerii unor socuri la nivelul ofertei, intrucat politica monetara si cea fiscala au avut orientari restrictive.
Astfel, BNR a majorat treptat nivelul real pozitiv al ratei dobanzii de interventie, concomitent cu exercitarea unui control ferm al lichiditatii si cu acceptarea unei aprecieri reale sustenabile a leului in raport cu cosul valutar implicit.
De asemenea, politica fiscala a fost prudenta, astfel ca tinta deficitului bugetului general consolidat pentru anul 2004 a fost revizuita de la 3% din PIB la 1,64% din PIB, iar nivelul deficitului a fost de 0,6% in primul semestru.
Pe de alta parte, cresterea economica a depasit, in primul semestru, ritmul proiectat, ajungand la 6,6%, sustinuta de expansiunea cererii interne. Avansul absorbtiei interne nu a afectat, insa, semnificativ progresul dezinflatiei, regasindu-se preponderent in adancirea deficitului balantei comerciale.
Banca centrala arata ca in acest context se impune o coerenta sporita a mix-ului de politici economice, bazata nu numai pe orientarea prudenta a politicilor monetara si fiscala, ci si pe evitarea derapajelor in politica veniturilor.
Sursa: Azi, 15 noiembrie 2004.'
Pagina