23.11.2004
-
Fondurile de investitii au cerut listarea Socep Constanta pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Actionarii principali ai operatorului portuar Socep Constanta, reprezentati de diverse fonduri de investitii, doresc listarea companiei pe Bursa de Valori. 'Unii din actionarii principali au cerut convocarea unei adunari generale extraordinare a actionarilor pentru a aproba listarea Socep pe Bursa de Valori, motivand ca aceasta listare ar conduce la un grad mai ridicat de transparenta in privinta activitatii companiei, si in acelasi timp ar contribui si la cresterea interesului investitorilor straini' a declarat Petrica Valcu, presedintele consiliului de adminisitratie al Socep.
Compania a convocat o Adunare Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA) pentru data de 9 decembrie, pe ordinea de zi gasindu-se luarea unei hotarari in privinta translatarii actiunilor companiei de pe RASDAQ, unde acestea sunt in prezent listate, pe Bursa de Valori. La aceasta reuniune au dreptul sa participe actionarii inregistrati in registrul actionarilor la sfarsitul zilei de 30 noiembrie.
Potrivit reprezentantilor Socep, fondul de investitii Broadhurst, dar si alte doua fonduri straine administrate de societatea Capital SA, impreuna cu SIF Transilvania si Oltenia au ajuns sa controleze 20-23% din capitalul social al companiei. Listarea companiei la Bursa de Valori este asteptata sa se realizeze in prima parte a anului viitor.
Socep este in prezent una din cele mai importante companii de pe RASDAQ, actiunile societatii fiind printre cele mai lichide de pe aceasta piata. Compania are o capitalizare bursiera de 23 milioane de euro, la un pret de 2.660 lei/actiune. Titlurile Socep se afla constant in atentia investitorilor, acest interes mai ridicat datorandu-se si faptului ca structura actionariatului societatii este foarte dispersata, nici unul dintre actionari nedetinand mai mult de 5% din actiuni. Fondurile de investitii au fost atrase si de politica relativ stabila de dividend practicata in ultimii ani de Socep.
Compania a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 1,65 milioane euro la o cifra de afaceri de 10 milioane de euro. Pentru finalul acestui an, reprezentantii Socep estimeaza obtinerea unui profit brut de aproximativ 2,7milioane de euro la o cifra de afaceri de 12,5 milioane de euro. Socep s-a confruntat in trimestrul al treilea cu o scadere a profitului fata de primul doua trimestre ale acestui an, in contextul in care din luna iulie in portul Constanta a fost deschis un nou terminal de containere.
Totusi, potrivit reprezentantilor Socep, volumul de activitate al companiei a crescut comparativ cu situatia dinaintea deschiderii acelui terminal, scaderea profitului datoradnu-se faptului ca perioada de vara este de regula o perioada de scadere, multi dintre clientii companiei deruland revizii si de asemenea, in aceste luni, compania negociaza contractul colectiv de munca, din nou un factor care contribuie la reducerea activitatii.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 noiembrie 2004.
' -
Petromidia vrea in TOP 50 – Rafinarii
Jurnalul National RRC
___
In 2004, profitul operational al Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) va fi de 65 milioane dolari, iar cel al Grupului Rompetrol de 85-90 milioane dolari, conform estimarilor presedintelui acestuia, Dinu Patriciu.
'In urma consolidarii structurii companiilor grupului, acesta va putea raporta profit net', a mai spus Patriciu, cu ocazia finalizarii unei investitii de 33 milioane dolari, in urma careia procesele tehnologice din rafinaria Petromidia vor fi conduse dintr-un singur centru de comanda si control. Oficialul Rompetrol a afirmat ca sistemul este unic in Europa de Est.
PROIECT PENTRU CALDURA. Potrivit datelor rafinariei, modernizarea acesteia a condus la o productivitate suficient de mare pentru ca salariul mediu net al angajatilor sa creasca pana la 420 dolari, excluzand managementul.
Rompetrol va mai investi si in realizarea unei fabrici de 'brichete' obtinute din cocsul de petrol. Brichetele constituie un combustibil traditional pentru incalzirea locuintelor care nu au acces la retelele de gaze sau de termoficare. Fabrica de la Petromidia va produce 500.000 tone brichete anual.
'Toata lumea vorbeste despre scumpirea gigacaloriei, dar, conform studiului departamentului nostru de cercetare, numai 12% din populatia Romaniei este afectata de aceasta scumpire, in timp ce 53% se incalzeste cu lemne. Aceasta proportie inseamna 4,3 milioane de familii, dintre care un sfert sunt in mediu urban. Si astfel se explica defrisarile anuale care au atins cota de 40.000 hectare', spune Dinu Patriciu.
CET CU STRIGARE. Grupul Rompetrol va participa si la privatizarea CET Midia, societate care este situata in vecinatatea rafinariei. 'Este o investitie fireasca, rafinaria avand nevoie de centrala', explica Patriciu. Rompetrol SA (divizia de management a Grupului Rompetrol) are 43,4% din capitalul CET Midia, restul apartinand Ministerului Economiei si Comertului.
In data de 15 decembrie va avea loc o licitatie cu strigare, pretul la care se va deschide licitatia fiind de 384,46 miliarde lei.
ACTIUNI CU LIPICI LA BURSA DE VALORI
'Valoarea de piata a RRC a crescut de mai multe ori in ultimii 4 ani', spune Dinu Patriciu. RRC este si simbolul sub care Rompetrol Rafinare Constanta este cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Pretul unei actiuni RRC era de 760 lei vineri, inainte de inchiderea Bursei, batand in retragere dupa un maximum de 775 lei.
Analistii explica atractivitatea companiei atat prin proiectul de dezvoltare a retelei de benzinarii Rompetrol, care va fi preluata de RRC, cat si prin anuntata majorare de capital, cu 150 milioane dolari. Consiliul de administratie are mandatul de a decide sub ce forma se va face majorarea.
Companiile care fac parte din Grupul Rompetrol detin 81,1% din actiunile RRC, 'printre ceilalti actionari numarandu-se 25 de banci si fonduri de investiti', spune liderul grupului.
Sursa: Jurnalul National, 23 noiembrie 2004.' -
Deputatii au aprobat Legea privatizarii Petrom
Adevarul SNP
___
Printre proiectele de lege votate ieri de deputatii reuniti in cvorum s-au aflat si trei legi extrem de importante pentru privatizarea sistemului energetic. Este vorba de Legea privind privatizarea Petrom prin OMV Austria, Legea privatizarii Distrigaz-Sud prin Gas de France si Distrigaz-Nord prin Ruhrgaz, precum si Legea privatizarii Electrica Dobrogea si Banat prin Enel Italia. Aceste legi au fost votate de 173 de deputati. Un numar de 20 de deputati s-au abtinut, iar unul a fost impotriva. In legatura cu importanta adoptarii acestor legi si in Camera Deputatilor, dupa ce ele au trecut de Senat, Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, ne-a declarat: 'Acum, OMV poate depune cele 669 milioane de euro pentru cele 33,33% din actiunile Petrom. Imediat, apoi, vor vira si cele 850 de milioane de euro pentru majorarea de capital al companiei'. Privatizarile din energetica incepute in 19 iulie acest an vor aduce in Romania un capital de peste 2 miliarde de euro, incepand cu luna decembrie 2004.
Sursa: Adevarul, 23 noiembrie 2004.'
22.11.2004
-
Neptun Campina si-a facut planul la profit pentru intreg anul
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Neptun Campina a incheiat primele noua luni ale anului cu un profit net de 2,6 milioane de euro, raportat la profitul de 1,1 milioane de euro obtinut in primele sase luni. Compania a avut o cifra de afaceri de peste 15 milioane de euro.
In anul 2003, profitul net a fost de 1,15 milioane de euro, iar cifra de afaceri de 12,7 milioane de euro. Pentru anul 2004, Bugetul de Venituri si Cheltuieli al companiei prevede o cifra de afaceri de 15,2 milioane de euro si un profit net de 1,4 milioane de euro. Compania nu a facut raportari financiare pe noua luni in 2003.
Compania produce reductoare de uz general, miniere, agricole, reductoare de metrou si tramvai, motoreductoare electrice, trolii de ascensor; pompe si electropompe, precum si unitati de antrenare pentru extractia titeiului. Compania este detinuta in prezent de Metaleuroest Campina (societate detinuta de oameni de afaceri romani), cu o participatie de 72%, si salariati - restul actiunilor.
Actiunile Neptun Campina sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq, ultima tranzactie cu actiunile companiei efectuandu-se la pretul de 195.000 de lei/actiune. Capitalizarea bursiera a societatii este de aproximativ 8,3 milioane de euro. Actiunile companiei au cunoscut o crestere sustinuta, maximul acestui an fiind de 220.000 de lei/actiune, in timp ce valoarea de piata in luna noiembrie 2003 era de 26.000 de lei/actiune. Cea mai mare parte a productiei este destinata pietei externe, cele mai mari exporturi fiind catre Italia si Franta, urmate de Germania, Israel, Anglia, Africa de Sud, Turcia, Ungaria si Spania.
Sursa: Ziarul financiar, 22 noiembrie 2004.
-
Salariatii rafinariei Petrolsub au reluat lucrul
Curentul PETY
___
Dupa mai multe zile de proteste, angajatii rafinariei Petrolsub si-au reluat activitatea incepand de ieri, conform unui protocol semnat, vineri, intre reprezentantii SC Petrom SA si conducerea rafinariei.
Cei 400 de angajati ai rafinariei din Suplacu de Barcau au inceput sa lucreze incepand de ieri. Decizia inceperii activitatii vine in urma mai multor actiuni de protest pe care le-au organizat angajatii, cea mai importanta dintre acestea fiind manifestatia care a avut loc joi, cand oamenii au pichetat mai bine de trei ore sediul Prefecturii Bihor. Daca nu s-ar fi ajuns la o intelegere, muncitorii urmau sa organizeze un nou protest, saptamana viitoare.
In urma discutiilor purtate cu oficialitatile locale, firma furnizoare de materie prima s-a aratat dispusa sa reinceapa livrarea titeiului catre rafinarie, urmand ca, pana in luna martie a anului viitor, cele doua parti sa ajunga la o intelegere privind modul in care va fi stinsa datoria existenta.
La negocierile de vineri au fost prezenti la Suplacu de Barcau ing. Florin Mocanescu, director general, si directorul Floarea Petrescu, din partea societatii Petrom, Horia Savan si Gheorghe Smole, reprezentantii rafinariei, precum si prefectul judetului Bihor, Alexandru Retegan.
Sursa: Curentul, 22 noiembrie 2004. -
SIF Transilvania a ridicat pragul de detinere la 5%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF3 SIF4
___
In cursul zilei de 19 noiembrie a avut loc cea de-a doua convocare a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SIF Banat Crisana, cvorumul nefiind indeplinit nici de aceasta data. In cadrul AGEA de vineri, 19 noiembrie, SIF Muntenia a reusit sa adune 6,795% din drepturile de vot, la cea de-a doua intrunire, de simb?ta, reusind sa siringa 7,473%. Nici in aceat caz nu a fost intrunit cvorumul legal pentru luarea de decizii in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor. La SIF Transilvania, in schimb, desi cota actionarilor intruniti la AGEA de vineri a depasit cu putin 1%, s-au putut lua hotariri. Acest lucru se datoreaza faptului ca in statutul societatii se stipuleaza ca daca actionarii nu se prezinta, inseamna ca sint de acord cu tot ceea ce hotaraste AGEA astfel intrunita, in aceasta situatie, cvorumul este declarat ca fiind de 100%. Domnul Dan Pavel, actionar al SIF Transilvania, ne-a declarat ca in cadrul acestei adunari s-a hotarit ridicarea pragului de detinere la 5%, administrarea SIF Transilvania de catre o societate de administrare, precum si situatia ca in caz de lichidare, societatea sa fie lichidata cu 95% din totalul capitalului. Sursa: Bursa, 22 noiembr
19.11.2004
-
Pentru Danubiana, profitul vine din Statele Unite
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Primele noua luni ale anului au consemnat trecerea pe profit a producatorului de anvelope Danubiana, la 60.000 de euro, dupa ce in perioada ianuarie-septembrie a anului trecut obtinuse o pierdere de peste 1 milion de euro.
'Cresterea rezultatelor companiei se datoreaza cresterii exportului pe relatia cu Statele Unite, dar si unui mai bun control al costurilor', a declarat Gheorghe Tofan, presedintele consiliului de administratie al companiei. Danubiana furnizeaza anvelope pentru doua dintre cele mai mari companii producatoare de utilaje agricole din lume, John Deere si Case, ambele din Statele Unite.
Danubiana este specializata in proiectarea si productia de anvelope pentru autoturisme de teren, camioane, autobuze, tractoare si masini agricole, si face parte din grupul de firme Tofan, cu afaceri in productia de anvelope, transport auto si servicii conexe, fiind preluata de grup in 1995. Cifra de afaceri a companiei a crescut la aproape 24 milioane de euro la noua luni, comparativ cu nivelul de 21,8 milioane inregistrat anul trecut. 'O crestere consistenta a profitului este asteptata pentru sfarsitul anului viitor', a mai spus Tofan. Pentru sfarsitul anului, Danubiana preconizeaza obtinerea unei cifre de afaceri de peste 30 de milioane de euro, iar pentru anul urmator o crestere reala a vanzarilor de 15%.
Danubiana detine aproximativ 75% din piata romaneasca de profil, conform companiei. Pentru anul in curs, grupul Tofan planuieste sa isi extinda operatiunile pe pietele est-europene, cum ar fi Polonia, Cehia sau Ungaria, precum si o reducere a portofoliului de produse, in vederea eficientizarii activitatii. Actiunile companiei sunt tranzactionate la Bursa Electronica Rasdaq, ultimul pret al sedintei de ieri fiind de 15.500 de lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 4,75 de milioane de euro. 'Valoarea reala a actiunilor companiei se va vedea dupa ce finalizam planul de investitii demarat anul acesta', este de parere Tofan. La inceputul anului, Danubiana a demarat un plan de investitii in valoare de 10 milioane de euro, pentru inlocuirea cazanelor de la centrala termica a fabricii, pentru modernizarea unor echipamente si achizitia altora noi.
In luna mai a acestui an, compania a incheiat un parteneriat cu o companie germana pentru o investitie noua, cu o valoare de peste 4 milioane de euro. Investitia priveste punerea in functiune, pe platforma Danubiana, a doua linii, una de resapat anvelope gigant si cealalta pentru resapatul anvelopelor de camion. Actionarul majoritar al Danubiana este Tofan Grup International, ce detine 75,9% din actiunile companiei. AVAS este principalul actionar minoritar, cu o participatie de 14,4% din actiuni, conform datelor publicate de Rasdaq.
Sursa: Ziarul financiar, 19 noiembrie 2004.
' -
Fondul de Investitii Yale investeste in Romania
Curierul National
___
Sedinta de tranzactionare de la Bursa de Valori Bucuresti a fost deschisa, ieri, de Dean Takahashi, Senior Investments Director in cadrul Fondului de Investitii al Universitatii Yale, cu ocazia vizitei sale in Romania in scopul identificarii de noi oportunitati de investitii pe piata romaneasca. Yale University Investments Office a investit deja in Romania prin intermediul NCH Romania, fond privat de investitii, circa 20 de milioane de dolari in actiuni si in sectorul imobiliar si intentioneaza, ca in anii urmatori, sa dubleze aceasta suma. Unul dintre cele mai mari fonduri de investitii private equity (actiuni ale societatilor nelistate), Yale University Investments Office detine participatii in diverse companii in valoare de peste 12 miliarde USD.
Investitiile alternative, de tip private equity au jucat un rol-cheie in obtinerea rezultatelor sale. Aceasta clasa distincta de active contabilizeaza astazi mai mult de 20 la suta din activele Universitatii. Stere Farmache, directorul general al BVB, a aratat ca prin achizitionarea de actiuni la societati nelistate, un investitor detine un control mai direct in activitatea societatii in care a investit si in care sesizeaza un potential de dezvoltare si randament. Fondul de Investitii al Universitatii Yale a inregistrat o rata de rentabilitate de 19,4 la suta pentru anul fiscal incheiat la 30 iunie 2004, activele sale totalizand 12,7 miliarde de dolari. Performantele Fondului au adus Universitatii Yale profituri in valoare de circa 2,1 miliarde de dolari.
Sursa: Curierul national, 19 noiembrie 2004. -
Fitch Ratings a imbunatatit ratingurile BCR, BRD, UniCredit si BancPost
Adevarul BRD
___
Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a revizuit, ieri, in sens pozitiv, calificativele pe termen lung ale bancilor BRD si UniCredit Romania la 'BBB minus' de la 'BB' si pe cele pe termen scurt la 'F3' de la 'B', se arata intr-un comunicat al institutiei. Totodata, ratingurile de sprijin ale celor doua banci au fost schimbate la '2' de la '3', iar perspectiva este acum stabila. Fitch a reafirmat la 'D' ratingul individual al UniCredit. De asemenea, ratingul pe termen lung al BCR a fost imbunatatit la 'BB plus' de la 'BB minus'. Celelalte ratinguri ale BCR au fost reafirmate, la 'B' pentru creditele pe termen scurt, 'D' pentru calificativul individual si '3' pentru sprijin. Perspectiva pentru BCR a ramas stabila. Potrivit Fitch, calificativele BCR reflecta potentialul sprijin pe care banca l-ar putea primi, in caz de nevoie, de la statul roman, detinatorul a 38% din titluri, tinand cont de importanta sa in sistemul bancar romanesc. Ratingul de sprijin al BancPost a fost schimbat la '2' de la '3', ilustrand ajutorul care i-ar putea fi acordat de actionarul sau majoritar EFG Eurobank Ergasias, care este notata cu 'A minus'. Agentia mentioneaza ca BRD este detinuta in proportie de 51% de Societe Generale, cu ratingul pe termen lung 'AA minus', iar 99,8% din titlurile UniCredit Romania apartin Bancii Unicredito Italiano, cu un rating similar. Imbunatatirea calificativelor urmeaza deciziei de miercuri a Fitch de a revizui ratingul acordat Romaniei pentru creditele in valuta pe termen lung, cu doua trepte, de la 'BB' la 'BBB minus', nivel care semnifica intrarea in categoria investment grade, cu risc scazut de investitii. Totusi, din cauza riscurilor potentiale de transfer in Romania, care ar putea limita capacitatea actionarilor straini de a-si sustine filialele, ratingurile pe termen lung ale BRD si UCR sunt influentate de calificativul de tara al Romaniei, 'BBB minus'.
Sursa: Adevarul, 19 noiembrie 2004.'
18.11.2004
-
Profitul Altur Slatina a urcat cu 25%
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALT
___
Producatorul de componente auto Altur Slatina a inregistrat pe primele noua luni ale anului un profit de aproape 0,6 milioane de euro, in crestere cu 25% (in euro) fata de nivelul anului trecut, in urma unor investitii de circa 1,5 mil. de euro.
Cu 17,3 % mai mari decat tinta propusa in bugetul de venituri si cheltuieli, veniturile totale ale companiei au urcat la aproape 16 mil. euro, in crestere cu 37% fata de nivelul anului trecut. Pierderea rezultata din activitatea financiara s-a adancit insa la aproape 90.000 de euro datorita diferentelor de curs nefavorabile si dobanzilor bancare aferente creditelor angajate. Valoarea totala estimata a programului de investitii, modernizari si reparatii pe anul 2004 este de aproximativ 1,5 mil. euro.
Altur Slatina mai are in plan investitii de aproximativ trei milioane de euro pentru extinderea capacitatii de productie in vederea livrarii de piese catre firma Continental Teves(Germania), precum si pentru fabricarea de noi produse pentru compania germana TRW si pentru cea olandeza Rubitech. TRW Automotive, unul dintre primii zece furnizori mondiali de componente pentru industria auto, detinea la sfarsitul anului 2002 o pondere de 43,6% in totalul cifrei de afaceri a Altur.
Principalele produse ale Altur sunt piesele turnate din aluminiu (cu o pondere de peste 60% in cifra de afaceri), compania producand pistoane, seturi motor, pompe de frana si etrieri turnati, coturi destinate microcentralelor termice.
Activitatea societatii a evoluat crescator in ultimii ani, beneficiind de pozitia de lider pe piata interna la anumite produse si de contractarea unor comenzii importante de la clienti din strainatate. SIF Oltenia detine 87,89% din capitalul societatii in valoare de 189,75 miliarde lei. Pretul de inchidere pentru actiunile companiei a fost de 16.500 lei/actiune, pe piata Rasdaq, in scadere cu 0,6% fata de sedinta anterioara. La aceasta cotatie capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 15,78 mil. euro. Actiunile companiei vor fi in scurt timp tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Ziarul financiar, 18 noiembrie 2004.
Pagina