30.11.2004
-
Imprumut pentru concediatii de la Tractorul
Evenimentul Zilei
___
Guvernul a dat un nou cadou electoral din bani publici
Guvernul poate fi suspectat ca incearca sa cistige citeva mii de voturi la Brasov platind din bani publici o parte din lefurile compensatorii ale salariatilor concediati anul trecut de uzina Tractorul. Compensatiile ar fi trebuit achitate din fondurile fabricii, insa aceasta nu a mai avut bani necesari. Uzina va primi de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului un credit pe care are posibilitatea sa nu-l mai returneze pentru ca executivul a fost de acord ca imprumutul sa poata fi transformat in actiuni.
Guvernul a aprobat, cu putin inainte de alegeri, ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sa acorde societatii brasovene un imprumut de 30 de miliarde lei, convertibil in actiuni, peste sase ani. Banii vor fi folositi pentru a acoperi o parte din platile compensatorii promise celor 3.300 de salariati concediati in 2003, prin contractul colectiv de munca, ne-a spus ieri Gheorghe Apostu, liderul de sindicat de la Tractorul. Conform planului de disponibilizare, salariatii care au intrat in somaj anul trecut urmau sa beneficieze de ajutor financiar din partea statului si a societatii timp de 29 de luni, adica pina in decembrie 2005. In functie de vechime, disponibilizatii beneficiaza de pina la 22-24 de salarii compensatorii, platite de Ministerul Muncii, si de maximum cinci salarii platite de societatea unde au lucrat. Suma care trebuia acoperita de uzina era de aproape 74 de miliarde lei, insa Tractorul nu a putut plati decit 32 de miliarde. Imprumutul acordat de AVAS, din banii obtinuti de pe urma privatizarii, permite plata integrala a compensatiilor pentru cei concediati, conform contractului de munca, a adaugat Apostu. Imprumutul este scadent peste cinci ani si are un termen de gratie de un an. In cazul in care societatea brasoveana nu-l va putea rambursa, acesta va fi convertit in actiuni.
Privatizare esuata
Statul era foarte aproape sa vinda, anul acesta, Tractorul Brasov, dar privatizarea a esuat. Firma italiana Landini, cu care autoritatile au semnat contractul pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni, nu a preluat inca societatea, ultimul termen avansat fiind sfirsitul acestei saptamini. Dar seful AVAS se arata neincrezator ca italienii vor deveni pina la urma proprietari. “Semnalele noastre negative sint clare. Nu am primit inca nimic scris, dar ne asteptam sa primim un raspuns negativ din partea companiei Landini”, a declarat recent Mircea Ursache. Oficialul AVAS a adaugat insa ca ar exista mai multe oferte pentru preluarea societatii Tractorul. “Pina acum avem cinci oferte clare”, a precizat Mircea Ursache.
Sursa: Evenimentul zilei, 30 noiembrie 2004. -
BVB spera ca anul viitor sa tranzactioneze si instrumente derivate
Curentul
___
Tranzactionarea instrumentelor derivate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va atrage investitori noi pe piata de capital, acest lucru facand parte din strategia de dezvoltare a Bursei romanesti. Diversificarea ofertei presupune ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, sa se poata tranzactiona la BVB si titlurile de stat sau titlurile ipotecare. Brokerii spun ca elementele financiare derivate prezinta multe avantaje, precum comisioane mici, randament de patru ori mai mare decat la actiunile clasice si protejarea portofoliului de actiuni deja achizitionat.
Diversificarea ofertelor de valori mobiliare face parte din strategia BVB de atragere a unui numar tot mai mare de investitori pe piata de capital. Un pas in acest sens consta in decizia de fuziune cu BMFMS (Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri din Sibiu) pentru ca instrumentele derivate, contractele futures si options, sa se poata tranzactiona si aici, nu doar la Sibiu. Deocamdata insa nu se stie cand va avea loc aceasta fuziune si, prin urmare, cand se va desfasura prima tranzactie cu derivate in Capitala. Este probabil ca acest lucru sa aiba loc anul viitor, perioada in care se va pune la punct sistemul tehnic prin care se vor putea efectua tranzactiile pe derivate. Prezenta acestor elemente financiare si pe platforma BVB va constitui o alternativa profitabila la actiuni, in special pentru jucatorii care nu-si permit sa investeasca sume foarte mari pe piata bursiera.
Randamente mari la contractul futures
Un contract futures reprezinta o obligatie pentru a vinde sau a cumpara la un moment viitor, numit scadenta, o cantitate determinata dintr-o marfa, un activ financiar sau monetar, la un anumit pret si conform unei specificatii standardizate, stabilite in momentul incheierii contractului. Ulterior, are loc o operatiune inversa celei initiale, de cumparare si vanzare, castigandu-se sau pierzandu-se diferenta dintre preturile celor doua operatiuni. Spre deosebire de tranzactiile clasice cu actiuni, de la BVB sau Bursa Electronica Rasdaq (BER), in cazul contractelor futures este posibila initierea unei vanzari urmate de o cumparare, nu doar initierea unei cumparari si vanzarea ulterioara. Consultantii financiari sustin ca avantajele contractelor futures constau in comisioane mici si randament de patru ori mai mare. In prezent, pentru fiecare contract tranzactionat se plateste 10.000 de lei, execeptie facand doar contractele ce au ca suport actiunile BRD, la care comisionul este de 30.000 de lei. Randamentul este mai mare, deoarece cu aceiasi bani cu care se achizitioneaza, de exemplu, 100 de actiuni in sistem clasic, pe piata futures se pot controla 300 pana la 500 astfel de titluri, in functie de valoarea de piata a actiunilor si de comisionul practicat de societatea de brokeraj. Un alt avantaj al tranzactiilor futures (un contract futures este echivalentul a 1.000 de actiuni) este acela ca se pot realiza nu numai in scopuri speculative, ci si pentru protejarea unor portofolii de actiuni deja achizitionate. Un contract futures pe valute reprezinta o obligatie a Bursei de a cumpara sau vinde valuta in viitor, la un pret stabilit in prezent.
Alte variante-alternativa la actiuni
Un contract option reprezinta optiunea, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde un contract futures la un pret predeterminat, in orice moment, in cadrul unei perioade specificate de timp. In cazul in care se vinde o optiune insa, exista obligatia sa se vanda sau sa se cumpere contractul futures suport la pretul predeterminat, daca optiunea este exercitata de cumparator.
Potrivit brokerilor, prin mecanismul denumit hedging, contractele futures au devenit indispensabile companiilor si institutiilor financiare din intreaga lume. Hedging-ul reprezinta cumpararea si vanzarea contractelor futures pentru a compensa riscul aparitiei unor schimbari a preturilor.
Pretul platit pentru o optiune este negociat in piata corespunzatoare.
Deocamdata se pot incheia tranzactii cu contracte futures si optiuni, la BMFMS, pe actiuni Antibiotice SA, Azomures, Banca Romana pentru Dezvoltare, Oltchim, Rulmentul, cele cinci SIF-uri, SNP Petrom si Banca Transilvania.
Alte variante-alternativa, pentru viitor, la tipurile de valori mobiliare tranzactionate, in prezent, la BVB, sunt titlurile de stat si titlurile ipotecare. Titlurile de stat se tranzactioneaza, la acest moment, pe o piata secundara, organizata de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Acestea fac si acum subiectul unor dezbateri aprinse intre reprezentantii Bursei, ai BNR si ai Ministerului Finantelor Publice, emitentul acestor titluri. In ceea ce priveste titlurile ipotecare, specialistii de pe piata creditelor si a fondurilor mutuale vor inainta la parlament un pachet legislativ pentru a putea intra pe piata.
Sursa: Curentul, 30 noiembrie 2004. -
Legile privind marile privatizari in energie - puse din nou pe masa Senatului
Adevarul
___
OMV, Enel, Gaz de France si Ruhrgas trebuie sa mai astepte pana sa vina cu banii si sa preia marile societati din domeniul energetic. Legile privind privatizarea Petrom, Electrica Banat si Dobrogea, Distrigaz Sud si Nord nu au ajuns la Presedintie pentru a fi promulgate. Desi au trecut prin Parlament in mare viteza, a mai ramas ceva de rezolvat. Potrivit procedurii parlamentare, senatorii si deputatii pot aduce obiectii de neconstitutionalitate la legile sus-mentionate, dupa ce acestea au fost votate in plenul ambelor Camere ale Parlamentului. In timp ce deputatii si-au facut datoria, senatorii nu s-au grabit sa vina cu obiectii sau sa anunte ca nu sunt probleme. 'Vom rezolva acest aspect cel tarziu in sedinta de plen de saptamana aceasta, la ultima intalnire a actualei legislaturi', ne-au declarat surse autorizate din conducerea Senatului. La Presedintie, legile privind marile privatizari din sectorul energetic sunt asteptate spre finele saptamanii. 'Avem o agenda incarcata. Presedintele Romaniei are la dispozitie 20 de zile sa promulge o lege. Insa noi ne miscam foarte repede, mai ales daca este vorba de prioritati', ni s-a transmis de la departamentul Juridic al Presedintiei. Odata promulgate, legile vor fi publicate in Monitorul Oficial, dupa care vor deveni functionale. 'Imediat dupa aparitia legii in Monitorul Oficial, vom achita statului roman contravaloarea pachetului de actiuni achizitionat de noi la Petrom', afirma reprezentantii OMV, subliniind faptul ca este in interesul companiei sa preia cat mai repede societatea romaneasca. Desi vor mai trece cateva saptamani pana cand legea privind privatizarea Petrom va putea fi pusa in aplicare, autoritatile sunt convinse ca banii din privatizarea Petrom vor fi varsati la bugetul statului pana la finele anului. De altfel, Agentia Romana pentru Investitii Straine a anuntat investitii-record pentru acest an, luand in calcul banii din privatizarea Petrom. 'Sigur, pana la finele anului, OMV se va instala la Petrom. Deja, toate unitatile Petrom lucreaza la realizarea inventarelor', am aflat de la surse autorizate din cadrul companiei. In schimb, investitorii de la cele doua filiale ale Electrica, precum si de la Distrigaz Nord si Sud, nu prea au sanse sa preia societatile in acest an. 'Tehnic, nu este posibil ca Enel sa intre in paine la Electrica Banat si Dobrogea pana la mijlocul lunii ianuarie 2005. S-a lucrat din greu la noua metodologie de tarifare, care va intra in vigoare de la inceputul anului viitor, observatorii Enel implicandu-se foarte mult in aceasta actiune', ne-au declarat surse autorizate. Potrivit acestora, mai este de lucru la definitivarea unor contracte, cum ar fi, de exemplu, cel de concesiune a serviciului public de distributie, iar Ministerul Finantelor nu se poate aseza la masa negocierilor in lipsa legii privind privatizarea Electrica Banat si Dobrogea. Dupa mai bine de o jumatate de an de la semnarea contractului de privatizare, investitorii italieni n-au rasuflat inca usurati. 'Cea mai mare neliniste a lor a fost legata de momentul alegerilor', spun aceleasi surse. In ce priveste atmosfera, in companiile sus-mentionate este liniste, salariatii asteptand mai degraba sarbatorile decat pe noii proprietari.
Sursa: Adevarul, 30 noiembrie 2004.'
29.11.2004
-
38 de investitori din Oradea s-au coalizat pentru 17% din Amonil
ZF RO - FONDURI MUTUALE AMO
___
Un grup de investitori grupati in jurul societatii de brokeraj Mobinvest din Oradea au ajuns sa controleze 17% din actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia, in urma achizitiilor din acest an de pe Bursa. Ca urmare a achizitiilor masive de actiuni cotatia, Amonil a crescut de nu mai putin de cinci ori de la inceputul acestui an. Cei mai importanti actionari ai Amonil sunt doua case de comert, insa nici una dintre acestea nu detine mai mult de 33% din actiuni.
Investitorii din Oradea sau cele doua case de comert vor fi obligate sa deruleze o oferta de preluare daca vor dori sa depaseasca pragul de 33% din actiunile Amonil, care permite unui actionar sa blocheze in Adunarea Generala orice decizie importanta privind compania. Grupul de investitori din Oradea, despre care existau de mai mult timp informatii pe piata, si-a facut recent publica existenta in actionariatul Amonil, investitorii intention?nd sa isi numeasca un membru in Consiliul de Administratie al companiei.
'Am cumparat pentru ca pretul este bun. Am hotar?t sa declaram la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare ca actionam in mod concertat pentru a ne putea numi un membru in Consiliul de Administratie al companiei,' a declarat pentru ZF Gabriel Avram, presedintele societatii de brokeraj Mobinvest. At?t Avram c?t si Mobinvest se numara printre cei 38 de investitori care detin impreuna 17% din Amonil. El a precizat ca mizeaza pe cresterea cererii de ingasaminte chimice pe piata interna, dar si pe interesul unui potential investitor strategic pentru Amonil. Presedintele Mobinvest a mai spus ca pe l?nga cei 38 de investitori mai exista un si alti investitori mai mici, apropiati de Mobinvest, care sunt actionari la Amonil si impreuna cu care detinerea la producatorul de ingrasaminte se apropie de 20%.
Principalii actionari al Amonil sunt casele de comert Romferchim Bucuresti si Eurotrading Chemicals. Romferchim, care detine 28,5% din actiuni a rezultat din divizarea unei case de comert cu produse chimice privatizata prin metoda MEBO, care s-a numarat si printre actionarii producatorului de medicamente Terapia Cluj-Napoca. Eurotrading Chemicals, care detine 28.15% din Amonil este o casa de comert apartin?nd fostului grup de firme Columna, aflata acum in proces de lichidare. Amonil Slobozia a profitat in ultimele luni de pe urma cresterii pretului ingrasamintelor chimice pe piata internationmala. Compania a reusit sa obtina profit pe trimestrul al treilea al acestu an desi a instalatiile au fost oprite c?teva saptam?ni pentru o revizie tehnica.
In trimestrul al treilea compania a inregistrat un profit net de 50.000 de euro, la v?nzari 12 milioane de euro. De la inceputul anului, Amonil a inregistrat o crestere de 16% in lei a v?nzarilor care s-au situat la 43 milioane de euro dar a pierdut 1,4 milioane de euro, fata de un profit de 1,5 milioane de euro in perioada similara a anului trecut. In 2003 compania a beneficiat la fel ca toti producatorii de ingrasaminte de pe urma subventiilor guvernamentale pentru micii agricultori. Producatorii de ingrasaminte din Rom?nia s-au confruntat in ultimii ani cu problema cresterii pretului pe piata interna la gezul metan, principala materie prima in productia de ingrasaminte. In plus producatorii de ingrasaminte au nevoie de investitii majore in urmatorii ani pentru a se conforma cerintelor de mediu din Uniunea Europeana.
Actiunile Amonil au avut ieri la Bursa o evolutie linistita incheind ziua la acelasi pret ca in ziua precedenta, 608 lei/actiune. La inceputul anului o actiune Amonil se tranzactiona la preturi cuprinse intre 120-140 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 16 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 noiembrie 2004.' -
La Argus se incinge lupta pentru control
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
O lupta pentru controlul celui de-al doilea producator de ulei comestibil de pe piata romaneasca, Argus Constanta, are toate sansele sa se incinga la Bursa Electronica RASDAQ dupa ce SIF Oltenia este pe cale sa devina cel mai important actionar al companiei. SIF Oltenia a achizitionat in ultimele luni de pe piata de capital 10% din actiunile Argus, cotatia actiunilor crescand cu aproape 50%. O participatie mai mare, de 11,4%, detine doar directorul companiei, Vasile Leu.
Reprezentantii SIF Oltenia spun ca ar putea fi interesati sa mai achizitioneze actiuni de pe piata. 'Am cumparat actiuni Argus pentru ca ni se pare o investitie buna si este posibil sa mai achizitionam actiuni in functie de evolutia pietei,' spune Florin Buzatu, vicepresedinte al SIF Oltenia.
Conducerea Argus si salariatii detin in prezent un pachet de actiuni care sa le permita sa ia deciziile privind soarta companiei, dar dupa dizolvarea Asociatiei Salariatilor, acestia au inceput treptat sa vanda din actiuni. 'Conducerea societatii impreuna cu salariati detin in prezent aproximativ 50% din actiuni, dar exista o tendinta de vanzare a actiunilor din partea salariatilor,' a declarat pentru ZF Vasile Leu, directorul Argus.
In afara de Leu si SIF Oltenia nici unul dintre actionari nu are o participatie mai mare de 5%. Surse apropiate companiei spun ca Argus ia in considerare pentru anul viitor o splitare a valorii nominale a actiunilor pentru a creste capitalizarea bursiera, astfel incat SIF Oltenia sa fie nevoita sa plateasca mai mult daca vrea sa mai cumpere procente din companie de pe piata bursiera. Divizarea actiunilor are de obicei un efect psihologic asupra investitorilor de pe piata de capital, deoarece actiunile par mai ieftine, iar investitorii sunt dispusi sa plateasca mai mult, iar valoarea de piata a companiei in ansamblu creste.
Valoarea nominala a unei actiuni Argus este de 15.000 de lei, compania putand sa divizeze actiunile pana la o valoare nominala de 1.000 de lei. O alta varianta studiata de managerii Argus, afirma sursele citate, este distribuirea de actiuni gratuite din profiturile pe ultimii ani, dar managerii de la Argus se tem ca salariatii s-ar putea grabi sa le vanda pe Bursa in conditiile in care SIF Oltenia este dispusa in continuare sa cumpere.
Pe piata au circulat informatii conform carora doi investitori strategici, americanii de la Cargill si grupul norvegian Orkla Foods ar fi interesati de Argus. Compania este singurul jucator independent dintre primi trei producatori de pe piata uleiului. Americanii de la Cargill au preluat recent cu 22 milioane de euro doua fabrici de ulei ale companiei Topway Industries Craiova de la Podari si Craiova plus dreptul de folosinta al marcii Bunica. Argus detine o cota de 20% pe piata uleiului fiind devansata de americanii de la Bunge care detin 25% prin cele trei fabrici (Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil Oradea), locul trei fiind ocupat de Topway, cu o cota de 15%. Ultima tranzactie de ieri pe RASDAQ cu actiuni Argus s-a realizat la 36.700 lei/actiune, in crestere cu 0,8% fata de ziua anterioara. Din iunie, cotatia Argus a crescut cu 67%. Capitalizarea bursiera a companiei este in prezent de 29 milioane de euro. Argus a obtinut in primele noua luni o crestere a profitului net de 61,7%, in euro, pana la 1,4 milioane de euro, in conditiile in care cifra de afaceri a scazut cu 7%, la 27 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 noiembrie 2004.
' -
Dobanzile la titlurile de stat au scazut
Curierul National
___
Luna noiembrie a adus o scadere spectaculoasa a dobanzilor la obligatiunile de stat. Aceasta evolutie a fost acceptata destul de greu de banci, principalii clienti ai Finantelor devenind investitorii nebancari, precum societatile de asigurari, diverse companii, dar si persoane fizice.
In aceste conditii, ponderea titlurilor de stat detinute de banci este intr-o scadere constanta, ajungand la numai 29% din valoarea titlurilor emise pana la 30 iunie 2004, aflate in circulatie.
Sursa: Curierul National, 29 noiembrie 2004.
26.11.2004
-
Privatizarile salta investitiile straine la peste 3,3 miliarde de euro
Realitatea Romaneasca
___
Investitiile straine directe vor ajunge pana la sfarsitul anului la 3,3 miliarde de euro, dublu fata de valoarea de anul trecut, potrivit Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
In primele trei trimestre ale anului, nivelul investitiilor straine a fost de 1,639 miliarde de euro, cu 40% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Iar majorarea investitiilor pe primele noua luni se datoreaza privatizarilor si nu neaparat celor care au pornit de la zero. De pilda, vanzarea unor pachete de actiuni ale Bancii Comerciale Romane (BCR), dar si de majorarile de capital realizate de societati ca Automobile Dacia, Michelin, Carpatcement, Ispat Sidex, Aro, Santierul Naval Constanta.
Pe la mijlocul lui decembrie se asteapta intrarea celor 1,5 miliarde de euro, bani rezultati in urma privatizarii SNP Petrom.
In vreme ce grosul banilor vin din privatizari, putini au fost cei care au realizat in Romania investitii de tip greenfield, dar si mai putini au continuat proiectele incepute, cum ar fi mallurile grupului turc Anchor Group sau Roti Auto.
Anul viitor va mai veni o noua transa de investitii din privatizare, estimata la aproape 700 de milioane de euro, bani care vor veni in urma privatizarii celor doua societati Electrica (Dobrogea si Banat) si a societatilor comerciale de distributie a gazelor naturale Distrigaz Sud SA Bucuresti si Distrigaz Nord SA Targu Mures.
Sursa: Realitatea romaneasca, 26 noiembrie 2004. -
Lohnul isi traieste ultimele clipe
Jurnalul National
___
Romania ar putea pierde pana la 15% din exporturile de confectii o data cu ridicarea restrictiilor de export ale Chinei. Solutia este gasirea de noi piete, dar si controlul mai exigent al marfurilor chinezesti.
Romania va pierde circa 10-15% din exporturile de confectii si textile o data cu liberalizarea, de anul viitor, a cotelor de export ale Chinei pe piata europeana, a declarat ieri Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS). Romania are o cota de piata a exporturilor de confectii in Uniunea Europeana de circa 85%. Volumul estimativ al exporturilor din aceasta ramura realizate in decursul anului curent se situeaza in jur de 6,1 milioane de euro, a mai afirmat Maria Grapini.
SOLUTII. Pentru a reduce pierderile din export cauzate de prezenta masiva a marfurilor chinezesti pe piata europeana, Romania va trebui sa se orienteze si catre alte piete de desfacere. Printre acestea se numara Rusia, SUA, dar si Africa, potrivit presedintelui FEPAIUS. Controlul mai exigent al calitatii produselor importate din China, precum si prevenirea intrarii in tara a unui volum mare de marfuri contrafacute, masuri care vor trebui sa fie luate de fiecare tara, vor mai diminua efectul negativ al liberalizarii cotelor de export ale Chinei.
INVESTITII. O serie de tari din Uniunea Europeana, printre care Franta si Portugalia, sunt interesate sa mute in Romania capacitati de productie din industria primara de confectii (tesatorii, filaturi). 'Aceasta va inghiti o parte din forta de munca de la intreprinderile care nu vor rezista pe piata si, pe de alta parte, se vor putea asigura din interior materialele necesare industriei textile', a declarat Maria Grapini.
Firmele din aceasta ramura vor putea primi inapoi, o data cu depunerea bilantului contabil, sumele investite pentru achizitionarea de tehnologie, de la masini pana la calculatoare, a mai spus presedintele FEPAIUS.
Sursa: Jurnalul national, 26 noiembrie 2004.' -
CEC se pregateste sa treaca in maini private
Adevarul
___
Miercuri, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a aniversat 140 de ani de la infiintare. CEC-ul si-a deschis portile in 1864 si a cumulat, in primii sapte ani de activitate, si functia de Banca Centrala a Romaniei, pe langa activitatea de baza de atragere a micilor economii.
CEC-ul a fost singura institutie care, dupa nationalizarea si falimentarea sistemului bancar romanesc dupa cel de-al doilea razboi mondial, a continuat sa se indrepte spre populatia Romaniei, cu micile ei economii.
'In ultimii ani ai regimului trecut, cand romanii nu mai gaseau pe piata produse pentru iluzoriile insemne banesti din buzunarele lor, CEC-ul a devenit pentru ei ultimul refugiu', a amintit guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul receptiei organizate cu ocazia aniversarii celor 140 de ani de la crearea CEC.
'Este semnificativ faptul ca, la granita de sistem dintre 1989 si 1990, romanii aveau la CEC o suma ce reprezenta mai mult de un sfert din PIB-ul Romaniei. Daca s-ar fi pastrat proportia, astazi economiile la CEC ar fi reprezentat ceva mai mult decat masa monetara totala a tarii', a precizat Isarescu.
Dupa cei 140 de ani de activitate sub patronajul statului, CEC-ul urmeaza sa fie privatizat pana la sfarsitul lui 2005. In viitorul apropiat, Ministerul Finantelor, proprietarul bancii, ar trebui sa anunte semnarea contractului cu consultantul in procesul de privatizare - JP Morgan. Guvernatorul BNR s-a aratat increzator in privinta succesului privatizarii CEC.
'Sunt convins ca, la 1 ianuarie 2007, cand pentru Romania va veni timpul deplinei integrari europene, CEC-ul va fi pregatit sa faca fata presiunilor competitive din marea piata', a declarat Isarescu.
Sursa: Adevarul, 26 noiembrie 2004.'
25.11.2004
-
Titeiul mai scump a dublat profitul Conpet
ZF RO - FONDURI MUTUALE COTE
___
Conpet Ploiesti, transportator de titei si produse petroliere, a raportat pentru primele noua luni un profit de 1,41 mil. euro, in crestere cu 120% fata de anul trecut, in contextul revigorarii pietei petrolului. De asemenea, cifra de afaceri a urcat cu 43%, un nivel de aproape 43 mil. euro, cresterea pietei reflectandu-se si asupra cantitatilor de produse petroliere transportate de companie.
In cursul zilei de ieri, reprezentantii companiei nu au fost disponibili pentru comentarii suplimentare asupra acestor rezultate. In primele noua luni ale anunlui, Conpet a transportat 7,75 mil. de tone de produse petroliere, cu cca. 14% mai mult fata de cantitatea programata in bugetul de venituri si cheltuieli. Conpet detine monopolul la nivel national in privinta transportului prin conducte al produselor petroliere, activitatea sa fiind supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. La aceasta data, societatea opereaza o retea de transport cu o lungime de 6.300 km de conducte, Conpet efectuand si transporturi de produse petroliere pe calea ferata.
Atat numarul relativ restrans de clienti (rafinariile Petrom si Rompetrol Rafinare) cat si furtul din conducte influenteaza nivelul activitatii si fluxurile financiare, ceea ce determina riscul in obtinerea rezultatelor scontate. Societatea a alocat sume importante pentru paza conductelor si protectia mediului, rezultatul fiind scaderea incidentelor fata de anul anterior. Cheltuielile totale au crescut insa cu 12%, la aproape 42 mil. de euro.
In 2004 au fost alocati in jur de 9 mil. de euro pentru reabilitarea sistemului national de transport de titei prin conducte, banii fiind obtinuti printrt-un imprumut extern acordat de BIRD si garantat de statul roman. Principalul datornic al companiei ramane Petrom (cu datori de 4,7 mil. euro la jumatatea anului), care detine cea mai mare pondere in totalul creantelor in raport cu ceilalti debitori ai societatii, prin cele doua rafinarii Arpechim si Petrobrazi.
In prima jumatate a anului, Conpet a inregistrat un aport in natura la capitalul social, din partea statului, cu o parte a activelor Petrotrans constand in conducte si vagoane-cisterna. In urma acestui eveniment, cota detinuta de stat a crescut la 87%. Cel mai important actionar minoritar al Conpet este SIF Muntenia cu 5,4% din actiuni. Capitalul social al companiei este de aproape 12 mil. euro, cu active in valoare de 118 mil. euro. Actiunile companiei sunt tranzactionate pe Rasdaq. La ultimul pret de 103.000 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei este de 37 mil. de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 noiembrie 2004.
Pagina