15.08.2003
-
Bancile - la un pas de cresterea dobanzilor la depozitele in lei
___
Cresterea dobanzilor la depozitele in lei a devenit o chestiune de zile. Dupa ce in urma cu o saptamana Banca Nationala anunta cresterea cu un punct procentual a dobanzi de interventie, iata ca bancile se pregatesc sa se alinieze la miscarea bancii centrale prin majorarea dobanzilor la depozitele in lei.
Prima care a dat semnalul a fost BRD-SocGen, a doua mare banca din sistem, care a anuntat recent modificarea dobanzilor pasive, mai exact la depozitele pe termen scurt, pentru care ofera dobanzi mai mari cu 0,25 la suta, pana la un punct procentual. 'Am umblat la dobanzile pasive pentru ca vrem sa ne asiguram un aflux mai mare decat in prezent la resursele in lei', ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD-SocGen.
Dupa BRD-SocGen, alte doua banci - Raiffeisen Bank si Alpha Bank - se pregatesc sa-si ajusteze dobanzile la mersul pietei. 'Dobanzile la depozite au o tendinta de crestere usoara si, ca urmare, vom analiza pozitia fata de aceasta tendinta', afirma Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca, in privinta dobanzilor la credite, momentan, nu va avea loc nici o modificare. La randul sau, prim-vicepresedintele Alpha Bank, Radu Gratian Ghetea, spune ca, intr-o proportie destul de mare, conducerea bancii va decide cresterea dobanzilor pentru a ramane in piata.
'Pregatim o ajustare a dobanzilor la depozite si la credite', a adaugat Ghetea. La randul sau, purtatorul de cuvant al BCR , Cornel Cojocaru, ne-a declarat ca 'BCR a stimulat intotdeauna economisirea, printr-o politica adecvata de dobanzi si nu a actionat niciodata conjunctural'. El a precizat ca 'analiza pe care o efectuam lunar asupra evolutiilor din piata monetar-valutara si a celor la nivel macroeconomic arata ca, foarte probabil, BCR va decide in urmatoarele zile o miscare in sus cu circa 0,5 pana la un punct procentual a nivelurilor de dobanda la depozitele in lei, fiind posibila chiar mentinerea actualelor dobanzi pe unele paliere de scadenta, intrucat asigura protejarea castigurilor clientilor'. Cresterea dobanzilor pasive (la depozite) poate fi considerata un semn bun, cel putin daca privim lucrurile din unghiul politicii BNR.
La ultima sa conferinta de presa, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, atragea atentia bancilor afirmand ca dobanzile la depozite sunt prea mici, aceasta situatie fiind ingrijoratoare din perspectiva ratei economisirii, si asa aflata la un nivel redus. Pe de alta parte insa, aceasta usoara majorare a dobanzilor la depozite va avea efect si asupra costurilor bancilor. 'Masurile de crestere a dobanzilor vor afecta fara indoiala marja de profit a bancilor', spune vicepresedintele Raiffeisen Bank.
In conditiile in care multe banci se confrunta cu scaderea profitului, iar pe ansambulul sistemului bancar profitabilitatea este in scadere, majorarea dobanzilor ar trebui, teoretic, compensata intr-un fel, printr-un volum mai mare al afacerilor sau prin reducerea costurilor, si mai putin prin extinderea creditarii dat fiind semnalul autoritatilor si al FMI de temperare a creditului neguvernamental. Ramane de vazut ce strategii vor adopta bancile pentru a impaca pe deoparte costurile mai mari (cu dobanzile, provizioanele etc.) cu nevoia de dezvoltare pe o piata din ce in ce mai competitiva, iar pe de alta parte dorinta si nevoia de a obtine profit.
Sursa: Adevarul, 15 august 2003.'
14.08.2003
-
Privatizarea BCR este in grafic
Jurnalul National EBS LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) este in grafic, a afirmat ieri Nicolae Danila, presedintele bancii. El a spus ca „Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Corporatia Financiara Internationala (IFC) a Bancii Mondiale au finalizat procesul de analiza financiara”, iar acum „urmeaza schimburi de proiecte si aranjamente ?ntre partea romana si cei doi investitori”.
Danila a afirmat ca procesul de analiza a fost foarte dur. „Este pentru a treia oara cand banca a trebuit sa pregateasca documentatia; intre timp, activitatea acesteia s-a extins, iar analiza a devenit din ce in ce mai complexa”, a spus el.Expertii BERD si cei ai IFC au finalizat analiza bancii de date si de portofoliu a BCR in vederea evaluarii bancii pentru inceperea negocierilor de cumparare a pachetului de 25% din capitalul bancii.Primul pas.
Conform strategiei de privatizare a BCR, aprobata de Guvern, privatizarea se va realiza prin vanzarea a 25% plus doua actiuni din capitalul social catre investitorii institutionali BERD si IFC, din cota corespunzatoare a actiunilor statului gestionate de Autoritatea pentru Privatizare (APAPS). Actiunile vor fi vandute prin negociere directa, fara selectie de oferte. Un procent de pana la 8% din capitalul social al bancii va fi vandut, prin negociere directa, Asociatiei Salariatilor BCR, constituita din salariati, membrii consiliului de administratie si pensionari cu ultimul loc de munca la BCR.
In viitor. Ulterior, un pachet majoritar de cel putin 51% din capitalul social total al BCR urmeaza sa fie vandut, prin negociere, cu selectie de oferte catre un investitor strategic, institutie financiar-bancara internationala reputata sau catre un grup de investitori strategici din care sa faca parte cel putin o institutie financiar-bancara internationala reputata. Pretul minim de vanzare pentru o actiune din pachetul majoritar de actiuni nu va putea fi mai mic decat cel pentru o actiune platit pentru rascumpararea totala sau partiala a actiunilor vandute catre BERD si IFC.
Sursa: Jurnalul National, 14 august 2003. -
Americanii vor sa cumpere PETROM
Evenimentul Zilei SNP
___
Au trecut mai bine de cinci saptamini de cind presedintele firmei Halliburton a facut o vizita-fulger in Romania. Dave Lesar, presedintele si directorul executiv al colosului american, a poposit la Bucuresti pentru cinci ore. In acest interval de timp a avut cel putin doua intilniri importante. Una cu presedintele Romaniei, Ion Iliescu, si una cu primul-ministru Adrian Nastase. Vizita a fost trecuta sub tacere. Din 2 iulie si pina ieri nimeni nu a pomenit o vorba despre aceste doua intilniri. Or, Dave Lesar n-a venit la Bucuresti nici sa-i intrebe de sanatate pe cei doi oficiali romani, nici sa vada frumusetile tarii noastre. In discutiile de la Cotroceni si de la Palatul Victoria nu au putut fi abordate decit subiecte economice. Surse (mai mult de doua) care doresc sa-si pastreze anonimatul ne-au confirmat vizita si ne-au relatat despre faptul ca in ambele intilniri s-a discutat despre privatizarea PETROM si despre participarea firmelor din Romania la reconstructia Irakului. Halliburton este firma americana care a primit responsabilitatea reconstructiei din industria petroliera irakiana. Or, nici privatizarea PETROM, pentru care Halliburton si-a exprimat interesul, nici participarea la refacerea industriei petroliere irakiene nu sint secrete militare sau operatiuni ilegale. Si totusi de ce demnitarii romani au ascuns intilnirile cu puternicul grup american? Pentru a pregati terenul sau pentru a nu tulbura apele in legatura cu PETROM, vizat de mai multe grupuri europene si interne? Sa fie anuntata aminare a privatizarii PETROM tot rezultatul acestei vizite misterioase? Una dintre sursele noastre ne-a confirmat ca la intilnirea cu premierul Adrian Nastase a participat si omul de afaceri Ovidiu Tender, mai nou si presedinte al UGIR 1903.
Vizita lui Dave Lesar de la Halliburton la presedinte si la premier e semnul unui interes economic american pentru Romania. Ba, in cazul implicarii americanilor in PETROM, chiar am avea concretizarea acelei ?punti catre o noua Rusie?, invocata de George W. Bush in vizita de la Bucuresti. Si, cu toate acestea, vizita presedintelui de la Halliburton a fost tinuta in mare secret. (Albina Rusu)
Privatizarea Societatii Nationale a Petrolului se va incheia abia la sfirsitului lui martie 2004 si nu la finele acestui an asa cum era stabilit initial. Intr-o declaratie data agentiei Reuters sub protectia anonimatului, un oficial al Ministerului Economiei si Comertului a explicat ca acest ultim termen este ?mai realist si va permite investitorilor sa evalueze compania?. Anuntul a fost facut imediat dupa ce delegatia FMI ne atragea atentia la inceputul acestei luni, ca privatizarea intreprinderilor din sectorul energetic a fost mai lenta decit s-a prevazut, aluzie clara si la Petrom. Privatizarea societatii, considerata ?perla sectorului energetic romanesc? este o suita de promisiuni neonorate si aminari, toate pe motiv ca privatizarea este prea importanta pentru a se face pe fuga.
Istoria unor aminari
Intentia de privatizare a unui pachet de 35% din Petrom a fost anuntata public prima data in 1998 de Radu Berceanu, ministrul de atunci al industriei. Anuntul a ramas insa doar o intentie. Radu Berceanu pune esecul pe seama ?conjuncturii internationale proaste?. Potrivit lui Berceanu, o discutie privind preluarea pachetului de 35% la un pret mai mic de 700 de milioane de dolari nu avea rost. La un an dupa ultimele alegeri, in septembrie 2001 incepe sa se vorbeasca din nou despre privatizarea SNP Petrom SA. Mai mult, in scrisoarea de intentie trimisa Fondului Monetar International se stabileau si primele repere. Contractul cu consultantul urma sa fie semnat pina la mijlocul lui octombrie 2002. Strategia de privatizare urma sa fie aprobata de guvern la sfirsitul lui decembrie 2002. Nici unul din cele doua termene nu au fost insa respectat, astfel ca in urmatoarea scrisoare de intentie trimisa FMI, guvernul Nastase avanseaza alte doua termene, recunoscind ca privatizarea Petrom este in intirziere cu cinci luni. Desi, in aprilie 2003, consultantul ales - Credit Suisse First Boston si ING Barings abia semnase contractul privind studiul de fezabilitate pe care urma sa-l intocmeasca, responsabilii de la Bucuresti promiteau ca strategia de privatizare va fi gata la sfirsitul lunii mai, urmind ca ?expresiile de interes? sa fie anuntate pina la finele lui iunie anul acesta. Nici aceste doua termene nu au fost respectate, cel mai probabil, pentru ca nu s-a cazut de acord asupra variantei de privatizare. In timp ce ministrul economiei Dan Ioan Popescu s-a declarat public adeptul privatizarii prin aport de capital, Palatul Victoria dorea o vinzarea direct a pachetului de 51%. Din cauza aminarilor repetate, nici un nume mare de pe piata mondiala a petrolului nu a spus deschis ca ar fi interesat sa cumpere PETROM. In mediile de afaceri au fost insa vehiculate nume ale unor afaceristi romani interesati de tranzactie: Dan Voiculescu, Dinu Patriciu, Ovidiu Tender.
Halliburton, partea leului in Irak
Cu o cifra de afaceri de 13 miliarde dolari, numai in 2002, Halliburton este printre cele mai mari cinci companii americane ?invitate? sa participe la reconstructia Irakului. Halliburton a fost condusa pina in 2000 de actualul vicepresedinte ale Statelor Unite, Dick Cheney. Potrivit unei relatari din editia electronica a ziarului britanic, The Guardian, concernul american este unul dintre cei mai importanti beneficiari de contracte guvernamentale si, totodata unul dintre cei mai importanti sponsori financiari ai candidatilor republicani din SUA. ?In cinci ani cit Dick Cheney a fost la cirma companiei, Halliburton aproape ca si-a dublat, la 2,3 miliarde dolari, valoarea afacerilor bazate pe contracte guvernamentale. In acelasi timp, compania a sponsorizat cu sume de peste doua ori mai mari (1,2 milioane dolari) sustinerea financiara a candidatilor financiari?, scrie ?The Guardian?.
Relatiile cordiale pe care compania le are cu Casa Alba au fost confirmate din nou, la sfirsitul razboiului din Irak. Oficialii Departamentului Apararii, scria presa straina in urma cu doua luni, au admis ca au atribuit, fara licitatie contractul privind stingerea incendiilor de la sondele irakiene societatii Kellog Brown& Root (KBR), filiala a Halliburton.
Recent, congresmanul democrat, Henry Waxman, un critic fervent al administratiei Bush a reamintit acuzatiile aduse companiei Halliburton privind relatii comerciale cu Iran, Irak si Libia, in ciuda embargoului impus de Washington acestor state.
Carte de vizita
Infiintata in 1919, Halliburton este una dintre cele mai mari companii de aprovizionare, productie si servicii din industria mondiala de petrol si gaze, se arata in prezentarea de pe site-ul oficial al companiei. Compania s-a dezvoltat de-a lungul timpului, pornind de la explorare si dezvoltare, mergind pina la productie, operatie, intretinere, conversie si rafinare, pina la infrastructura si pierderi. Cei 85.000 de angajati muncesc pe doua mari domenii:
-servicii de energie care ofera o gama larga de produse si servicii consumatorilor de petrol si gaz din intreaga lume, pornind de la fabricarea masinilor de gaurit sau sondelor sub presiune, pina la ingineria submarina;
-KBR, serviciul de inginerie si constructie, care deserveste industria energetica proiectind si construind instalatii pentru gazul natural lichefiat, instalatii de rafinare si procesare, tevi si inlesniri de productie, atit pe uscat, cit si sub apa.
Omul care a vizitat discret Romania
Presedintele si directorul executiv Dave Lesar a intrat in Halliburton in 1993. Inainte de a ocupa aceasta pozitie, Lesar a fost presedinte si sef principal de operatii la Halliburton, din iunie 1997 pina in august 2000. Din septembrie 1996 pina in iunie 1997, a ocupat functia de presedinte si director executiv la Brown&Root Inc., departamentul de servicii de inginerie si constructii in domeniul petrolier, silvicultura, manufactura si intretinerea mediului inconjurator din cadrul Halliburton. A fost vicepresedinte si director financiar. Inainte de a veni la Halliburton, Lesar a fost angajat la Compania Arthur Andersen din Dallas, ultima functie ocupata fiind aceea de director si partener al unui departament comercial in domeniile telecomunicatiilor, petrol si gaz si vinzarea cu amanuntul. Lesar, 48 de ani, a absolvit Universitatea din Wisconsin in 1978, unde a obtinut Licenta in Stiinte si Masteratul in Stiinte Administrative. A facut parte din comitetul director al Lyondell Chemical Company si Mirant Corporation. Este membru al comitetului director al Institutului American de Petrol.
Sursa: Evenimentul Zilei, 14 august 2003. -
Austriecii de la Brau Union inchid fabrica de la Reghin
Curierul National
___
Traditionala bere Silva de Reghin dispare de pe piata. Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA) a declarat, ieri, ca in sedinta de marti a Consiliului de Administratie compania Brau Union Romania a anuntat inchiderea fabricii din Reghin.
Presedintele FSIA a precizat ca 'patronii austrieci au luat aceasta hotarare din motive economice, dar pe care le consideram nejustificate'.
Sindicalistii sunt nemultumiti ca nu au fost consultati in aceasta problema in timp util si spun ca decizia patronatului incalca unele prevederi ale noului Cod al Muncii.
'Protestam impotriva hotararii grabite luate de Consiliul de Administratie al Brau Union fara consultarea in timp util a sindicatelor, fara gasirea unor solutii alternative de reducere a numarului de salariati afectat de aceasta masura, cauza fiind managementul defectuos, de care se fac vinovati cei ce astazi distrug o marca nationala: Bere «Silva»', se arata intr-o nota de protest semnata de FSIA, de sindicatele de la cele sapte fabrici Brau Union si de sindicatul angajatilor de la Bucuresti.
Sindicalistii sustin ca vor ataca decizia Consiliului de Administratie, deoarece contravine prevederilor Codului Muncii. Mai exact, Dragos Frumosu a declarat ca 'in conditiile in care Brau Union este cumparata de Heineken, conform Codului Muncii restructurarea sau trimiterea in somaj de personal sunt interzise in momentul transferului de actiuni'.
Presedintele FSIA a precizat ca in semn de protest, ieri dimineata, au fost trimise adrese organizatiilor sindicale internationale si sindicatelor europene din Brau Union si Heineken. Reprezentantii FSIA au atras atentia asupra impactului ce se poate crea in zona, prin disponibilizarea a 265 de salariati, care nu prea au posibilitatea sa-si gaseasca alt loc de munca.
'Inchiderea fabricii este un lucru nefiresc. Marea majoritate a angajatilor au o varsta de 40 - 45 de ani si nu-si vor gasi usor alt loc de munca, chiar daca Brau Union a anuntat ca a angajat o societate de consultanta', a spus Dragos Frumosu.
Grupul da vina pe supracapacitate
Pe de alta parte, Brau Union precizeaza, intr-un comunicat de presa, ca problema inchiderii unei fabrici este analizata de aproape doi ani. 'Suntem nevoiti sa inchidem o fabrica din mai multe motive: avem o supracapacitate de productie de 20%, trebuie sa fim eficienti din punct de vedere al costurilor pentru a asigura competitivitatea companiei si, nu in ultimul rand, trebuie sa asiguram consolidarea in viitor a pozitiei de lider pe piata', se arata in amintitul document, pus la dispozitie de catre Biroul de Presa al Brau Union. Compania precizeaza ca argumentul care sta la baza deciziei de inchidere a fabricii din Reghin a fost necesitatea concentrarii regionale a capacitatilor de productie. 'Foarte aproape de Reghin se afla cea mai mare dintre fabricile noastre de bere - cea din Miercurea Ciuc.
Sistand productia din Reghin, vom putea asigura eficienta costurilor si un balans optim intre capacitatea de productie si cererea pietei', se arata in comunicat.
Compania se angajeaza sa gaseasca si cele mai bune solutii pentru angajati.
'Suntem pregatiti ca pe langa un pachet compensatoriu substantial, de 10 pana la 17 salarii, sa derulam, impreuna cu o firma specializata, un program complex de consultanta si asistenta profesionala pentru orientarea angajatilor catre alte oportunitati', se mai precizeaza in comunicat.
Lider de piata
Potrivit unui raport al Asociatiei Producatorilor de Bere din Romania, prima pozitie pe piata autohtona a berii este detinuta de catre compania Brau Union Romania, cu un volum total al vanzarilor de aproximativ doua milioane de hectolitri, in crestere cu 6% fata de prima jumatate a anului trecut. Brau Union, subsidiara grupului austriac BBAG, este prezenta in Romania din anul 1998 cu un numar de sapte fabrici de productie a berii. Cele mai cunoscute marci comercializate de aceasta sunt Gosser, Silva, Schlossgold, Ciuc, Golden Brau si Bucegi.
Sursa: Curierul national, 14 august 2003.'
13.08.2003
-
Administrare speciala la Uzina Termoelectrica Midia
Romania libera RRC
___
Prin ordin al ministrului Economiei si Comertului a fost instituita procedura de administrare speciala si de supraveghere financiara la Uzina Termoelectrica Midia. Demersul are ca scop stabilirea modului de administrare si gestionare, precum si a masurilor ce trebuie luate pentru accelerarea procesului de privatizare a acestei unitati. Pe durata administrarii speciale si a supravegherii financiare in perioada de privatizare administratorul special are atributiile stabilite prin mandatul special acordat prin ordin al ministrului Economiei si Comertului. Procedura de administrare speciala si supraveghere financiara in perioada de privatizare inceteaza la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor in situatia privatizarii societatilor comerciale sau la data stabilita prin ordin al ministrului Economiei si Comertului.
Sursa: Romania Libera, 13 august 2003.
Anul trecut, Rompetrol S.A. (simbol VEGA) a achizitionat titluri de participare in valoare de 94,74 miliarde lei la Uzina Termoelectrica Midia, prin conversia in actiuni a creantelor fata de aceasta societate. La 31 decembrie 2002, Rompetrol detinea un procent de 22,16% din Uzina Termoelectrica Midia, conducerea Rompetrol manifestandu-si interesul pentru integrarea acestei uzine, principal furnizor de electricitate al rafinariei Petromidia (membra a grupului Rompetrol).
-
Aerostar Bacau exporta in SUA 15 avioane
Curentul ARS
___
Prin incheierea Acordului BASA (acordul de siguranta in aviatie) cu SUA, Autoritatea Aeronautica Civila Romana a 'deschis' usa societatii Aerostar Bacau pentru constructia a 15 aeronave de productie romaneasca, care vor fi exportate in Statele Unite. Aceasta este doar una dintre 'bilele albe' pe care le are aviatia romaneasca in relatiile sale externe.
'O aniversare este o aniversare, ea nu se incheie si nu incepe, ci doar ii marcheaza istoria', a declarat ieri Jenica Poenaru, directorul general al Autoritatii Aeronautice Civile Romane, cu prilejul aniversarii a 10 ani de la infiintarea institutiei. Apoi, dl Poenaru a impartit medalii in stanga si-n dreapta, nefiind uitat nici secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, care este insa responsabil de problemele legate de locuinte.
Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR) este o regie autonoma, infiintata de Guvernul Romaniei in 1993, membra cu drepturi depline in Joint Aviation Authorities (JAA) si care asigura participarea Romaniei ca membra a EuroControl (Organizatia Europeana pentru Siguranta Navigatiei Aeriene) prin reglementarile, supravegherea si siguranta managementului traficului aerian. Prin delegare, AACR licentiaza personalul aeronautic civil, inmatriculeaza aeronavele civile, asigura inspectia si controlul acestora si manageriaza supravegherea sigurantei traficului aerian.
De asemenea, AACR asigura reprezentarea aviatiei civile romane in Comisia NATO pentru managementul traficului aerian (NATMC), organism specializat de interfata civilo-militara a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. Din 1999, AACR poate asigura verificarea din zbor a mijloacelor pentru protectia navigatiei aeriene, cu propria aeronava, utilata cu un sistem complet automatizat de inspectie de zbor (AFIS Litton 900), bazat pe elemente computerizate hardware si software de ultima generatie.
'Autoritatea Aeronautica Civila Romana a fost prima Autoritate infiintata in Romania. Avem cu ce sa ne mandrim, am reusit sa construim doua sedii reprezentative pentru aviatia romana, unul este cel al acestei Autoritati, cel de-al doilea, al Romatsa - furnizorul de servicii de trafic aerian, care va fi inaugurat in curand. Marea dorinta ramane sa avem si un Muzeu de Istorie al Aviatiei Romane care, speram, sa fie gata cat de curand', a declarat Serban Mihailescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, prezent la manifestarea de ieri.
Sursa: Curentul, 13 august 2003.' -
Napolact Cluj-Napoca si-a dublat profitul
Adevarul
___
Profitul net al producatorului de lactate Napolact Cluj-Napoca a crescut, in primul semestru, la 100,4 miliarde lei (circa 3 milioane euro), reprezentand peste 82% din nivelul previzionat de companie pentru intregul an.
Bugetul de venituri si cheltuieli al Napolact aferent acestui an, aprobat la sfarsitul lunii aprilie prevedea realizarea unui profit net de 121,2 miliarde de lei, fata de 118,7 miliarde de lei in 2002. Profitul net obtinut in primul semestru este mai ridicat si fata de cel consemnat in perioada similara din 2002, cand a atins valoarea de 68,7 miliarde lei.
In intervalul mentionat, Napolact a raportat incasari de 582,5 miliarde de lei (circa 16 milioane euro), cu aproximativ 20,6%, respectiv 100 de miliarde de lei mai mult fata de perioada similara a anului trecut, potrivit raportului semestrial al companiei. In aceeasi perioada, veniturile totale ale companiei au crescut cu 30,7%, de la 537,9 miliarde de lei la 703,1 miliarde de lei, in timp ce totalul cheltuielilor a inregistrat un avans de 26,4% pana la 563,7 miliarde de lei.
Pentru acest an, conducerea producatorului de lactate si-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 1.050 de miliarde de lei, comparativ cu 940,8 miliarde de lei in 2002, ceea ce corespunde unei cresteri de 11,6%. Principalii actionari ai companiei sunt Friesland Romania - 40,71% si PAS Napolact Cluj - 39,45%.
Sursa: Adevarul, 13 august 2003.
12.08.2003
-
ALTUR Slatina, promovata pe RASDAQ
Ziua ALT
___
Societatea comerciala Altur Slatina a fost promovata la Categoria I de excelenta a Bursei Electronice Rasdaq, informeaza un comunicat al acestei institutii, citat de Rompres. Masura a devenit efectiva, ieri, 11 august.
ALTUR Slatina, simbol ALTC, este listata la Rasdaq din 1997, pana in prezent fiind tranzactionata la Categoria de Baza. Societatea are un capital social de 161 miliarde de lei, impartit in 6,4 milioane de actiuni cu valoare nominala de 25.000 de lei, aflate in posesia a 4434 actionari. Valoarea de piata a societatii este de 1,2 milioane de dolari.
Infiintata in 1979, societatea este cel mai mare producator de pistoane auto, seturi motor si piese turnate din aluminiu pentru industria auto din Romania. ALTUR a fost certificata conform ISO 9001, de catre firma germana D Q S, fiind membra a International Quality Network.
Printre clientii societatii slatinene se afla Dacia Automobile Group Renault Pitesti, Roman Brasov, Tractorul Brasov, dar si companii straine, din Germania, Franta sau Anglia. Cel mai important client este TRW Automotive GMBH Koblenz Germania (pompe de frana turnate si etrieri turnati pentru BMW, Audi, Fiat, Lancia, Volkswagen, Renault) avand o pondere in cifra de afaceri a companiei de circa 43,6%.
Sursa: Ziua, 12 august 2003. -
RIC a vandut 10% din Compa. Urmeaza o oferta?
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMP
___
Fondul de investitii Romanian Investment Company (RIC) se grabeste sa-si lichideze participatiile pe care le detine in companii romanesti, proces ce ar trebui sa se incheie la finalul acestui an. Fondul a vandut ieri la Bursa, in cadrul unei tranzactii speciale un pachet de 10% din actiunile producatorului de piese auto Compa Sibiu, dupa ce, la finalul saptamanii trecute fondul a vandut 5% din Turbomecanica Bucuresti.
Tranzactia de ieri s-a realizat la pretul de 2.450 lei/actiune, similar cu pretul actiunilor Compa pe piata. Valoarea tranzactiei a fost de 19 miliarde de lei. Compa este detinuta de Asociatia Salariatilor – PAS, care controleaza 51% din actiuni, un alt actionar important fiind fondul de investitii Broadhurst cu 7,2%. Reprezentantii salariatilor si cei ai Broadhurst au declerat ieri pentru Ziarul Financiar ca nu au cumparat pachetul de 10%, situatie in care este de asteptat ca in zilele urmatoare sa fie raportat un nou actionar semnificativ al societatii.
Dupa aceasta tranzactie, RIC a ramas cu un pachet de 7% din actiunile Compa. Cum legislatia pietei de capital nu ii permite sa vanda mai mult de 10% din actiunile unei companii in sase luni, decat prin oferta publica, si fondul trebuie sa lichideze plasamentele pe piata romaneasca, brokerii spun ca este foarte probabil ca actiunile Compa sa faca obiectul unei oferte publice pana la finalul acestui an.
Actiunile Compa se afla de mai bine de un an pe o tendinta descendenta, perioada in care au pierdut aproximativ o treime din valoare. Anul trecut, Compa a integistrat un profit de 29 miliarde de lei, in crestere cu doar 5% fata de anul anterior. Cifra de afaceri a urcat cu 20% pana la 777 miliarde de lei. Valoarea de piata a companiei este de 5,7 milioane de dolari.
RIC a fost unul din cele mai importante fonduri de investitii din Romania, cu un activ initial de peste 40 de milioane de dolari, constand in participatii la multe companii romanesti importante (Terapia, Arctic, Alro, Antibiotice, Imsat Bucuresti si Turbomecanica). RIC mai detine in prezent actiuni doar la trei companii romanesti: Banca Transilvania, Rolast si Electromagnetica.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 august 2003. -
BRD a majorat dobanzile la depozite
Curierul National BRD
___
BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale a majorat, ieri, dobanzile la depozitele persoanelor fizice, arata un comunicat al bancii. Astfel, pentru depozitul in lei (minimum 1.500.000 de lei) la termen de o luna noua dobanda este de 12,5 la suta pe an, reprezentand transa standard. Depozitul la sase luni are o dobanda de 14 la suta, iar depozitul la 12 luni una de 14,75 la suta. Acestea sunt valorile pentru plata lunara a dobanzilor. Pentru plata la expirarea termenului dobanzilor sunt de 14 la suta pentru trei luni, 14,5 la suta pentru sase luni si 15,25 la suta pentru 12 luni.
Transa BRD Premium 25 (suma minima in cont de 25 de milioane de lei) a depozitelor cu plata dobanzilor la expirarea termenului este de 13 la suta la o luna, 14,5 la suta la trei luni, 15 la suta la sase luni, 15,75 la suta la 12 luni, 15,75 la suta la 24 de luni si 16 la suta la 36 de luni.
Transa Premium 500 (suma minima de 500 de milioane de lei) este de 15,5 la suta la trei luni, 16 la suta la sase luni si 16,5 la suta la 12 luni. Pentru depozitele la termen in lei ale persoanelor juridice dobanda lunara este de 13,5 la suta pe an la o luna, 14 la suta la sase luni si 14,7 la suta la 12 luni.
Dobanda depozitelor in dolari este de 1,25 la suta la o luna, 1,5 la suta la trei luni, 1,55 la suta la sase luni si 1,65 la suta la un an.
Dobanda la euro este de 2,5 la suta la o luna, 2,55 la trei luni, 2,7 la suta la sase luni si 2,7 la suta la 12 luni.
Pentru disponibilul din conturile curente in lei dobanda este de 0,5 la suta, in dolari de 0,25 la suta, iar in euro de 0,5 la suta.
Sursa: Curierul National, 12 august 2003.
Pagina