22.07.2003
-
Siderurgica, Aro, Roman si Rocar ar putea fi lichidate
Ziarul de Iasi SIDG
___
Societatile Siderurgica Hunedoara, Aro Cimpulung, Roman Brasov si Rocar Bucuresti ar putea intra, in perioada imediat urmatoare, in procedura de lichidare voluntara, au declarat agentiei Mediafax, surse din cadrul Autoritatii pentru Privatizare. 'Cele patru societati se afla intr-o situatie aproape dramatica. Desi inca nu a fost adoptata o decizie oficiala in acest sens, intrarea in lichidare voluntara a acestor societati pare o masura din ce in ce mai probabila', au precizat sursele citate.
Potrivit acestora, sansele ca cele patru societati sa fie privatizate sint foarte reduse, in conditiile in care au fost scoase la vinzare, in ultimii ani, in repetate rinduri, iar APAPS nu a primit oferte pentru preluarea lor. Decizia intrarii in lichidare voluntara a respectivelor societati este discutata de autoritati cu delegatia Fondului Monetar International care se afla in aceste zile la Bucuresti si este condusa de negociatorul sef al FMI in relatia cu Romania, Neven Mates.
Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a declarat, la sfirsitul acestei saptamini, in legatura cu situatia marilor societati care trebuie privatizate sau lichidate, ca APAPS ar trebui sa gaseasca o solutie pina la data de 15 august.
'Pot sa va spun ca in cazul Tractorul Brasov s-a adoptat legea de privatizare. In ceea ce priveste Aro si Roman, daca nu se rezolva problemele pina cel tirziu la 15 august trebuie luate masuri foarte clare', a afirmat oficialul MFP.
Potrivit APAPS, datoriile totale ale Siderurgica Hunedoara se cifreaza la 260 de milioane dolari, societatea inregistrind pierderi zilnice de 500.000 de dolari.
Aro Cimpulung a inregistrat, in primele patru luni ale acestui an, pierderi de aproximativ 3 milioane dolari si o cifra de afaceri de 7,1 milioane dolari. Pentru 2002 societatea a raportat pierderi de aproape 30 milioane dolari. Cifra de afaceri a societatii a scazut anul trecut cu aproape trei milioane de dolari fata de 2001, ajungind la 18,7 milioane dolari.
Autoritatea pentru Privatizare a scos la vinzare, la jumatatea lunii iulie, pentru a cincea oara in ultimii doi ani, pachetul majoritar de actiuni detinut de stat la Aro Cimpulung.
O alta societate care ar putea intra in lichidare voluntara, Rocar Bucuresti, a inregistrat, in primele patru luni ale anului, pierderi de 35 miliarde lei si a incheiat anul 2002 cu pierderi de 150 miliarde lei. Societatea nu a vindut in acest an nici un autobuz.
Producatorul de autocamioane Roman Brasov a anuntat, la inceputul lunii iulie, ca isi va revizui in crestere estimarea privind pierderile aferente acestui an, de la un nivel initial de 162,5 miliarde lei la 217,9 miliarde lei (circa 5,8 milioane dolari). Anul trecut, Roman a raportat pierderi de 699,4 miliarde de lei, in crestere cu 204,8 miliarde de lei fata de 2001.
Sursa: Ziarul de Iasi, 22 iulie 2003.' -
Patriciu si Tanasescu au batut palma: Petromidia e la zi cu datoriile curente
Realitatea Romaneasca RRC
___
Singurele variante pe care grupul Rompetrol le poate accepta pentru solutionarea problemei datoriilor rafinariei Petromidia catre bugetul de stat sunt transformarea acestora in actiuni sau emiterea unor obligatiuni convertibile pe o anumita perioada de timp, se arata intr-un comunicat al grupului.
Aceste precizari sunt un raspuns la afirmatiile lui Mihai Tanasescu. Ministrul Finantelor spusese sambata ca exista mai multe solutii pentru problema debitelor Petromidia. Prima ar fi aceea a conversiei in actiuni a datoriilor bugetare, astfel incat statul sa devina actionar la rafinarie. O a doua solutie este si mai avantajoasa pentru grupul condus de Dinu Patriciu - reevaluarea datoriei istorice, astfel incat datoriile anterioare privatizarii sa fie anulate.
Patriciu a castigat
Dinu Patriciu este cel care a avansat, mai de mult, ideea conversiei in actiuni a datoriilor. Nivelul datoriei grupului, in contul rafinariei Petromidia, este de 325 de milioane de dolari. Suntem dispusi sa facem un compromis cu Ministerul Finantelor pentru transformarea acesteia in actiuni, iar statul ar urma sa detina pana la 35% din capitalul social al Petromidia“, a afirmat Patriciu.
Totusi, omul de afaceri a sustinut tot timpul ca nu el a acumulat datoriile. „In momentul privatizarii rafinariei catre grupul Rompetrol, datoriile au fost prezentate sub diferite nume: datorii catre buget existente in caietul de sarcini, datorii catre buget acumulate pana la preluarea controlului si despre care Rompetrol nu a fost informat, datorii catre furnizori si altele. Aceasta datorie este, de fapt, datoria statului fata de el insusi, din perioada in care el era proprietar al rafinariei si managerul ei“, sustinea Rompetrol acum doua luni. Si ieri, Dinu Patriciu a reiterat ideea ca datoriile rafinariei in momentul privatizarii erau de 320 de milioane de dolari. Presedintele Rompetrol spune insa ca Petromidia plateste in intregime obligatiile bugetare curente.
„Daca inainte de privatizare, in 2000, obligatiile bugetare ale Petromidia erau de 15 milioane de dolari intr-un an, in 2003, numai in primele sase luni, grupul Rompetrol a platit catre buget 153 de milioane de dolari, fiind la zi cu datoriile curente“, a explicat Patriciu.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 22 iulie 2003. -
Nastase vrea sa vanda pachetul majoritar de actiuni de la Petrom
Curierul National SNP
___
Adrian Nastase, primul ministru al Romaniei, a declarat ca prefera varianta privatizarii Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni, noteaza publicatia electronica Platts Energy in East Europe. Intr-un interviu acordat acesteia, Nastase a spus ca exista doua variante pentru privatizare. Una ar fi fost vanzarea a 30 la suta din pachetul de actiuni unui investitor strategic, care sa preia managementul societatii. Cu toate acestea, Nastase a aratat ca guvernul a mai incercat aceasta varianta in cazul privatizarii RomTelecom. Compania nu a inregistrat progrese, iar guvernul nu a primit fonduri semnificative din vanzare, a adaugat Nastase, explicand, astfel, de ce prefera oferirea pachetului majoritar de actiuni unui investitor strategic. 'Vindem acum si luam toti banii', a mai spus Nastase, citat de Platts Energy in East Europe. El a adaugat ca privatizarea SNP este foarte importanta, compania fiind un contribuabil semnificativ la bugetul de stat. 'Aceasta inseamna ca oricine va detine Petrom va avea o mare putere in economie, iar cine este important in economia romaneasca va fi important in politica romaneasca', a conchis Nastase. Potrivit Ministerului Economiei si Comertului, strategia de privatizare a Petrom va fi supusa aprobarii Guvernului pana la sfarsitul acestei luni.
Executivul va alege o varianta de privatizare din cele prezentate de Ministerul Economiei. Una dintre acestea presupune ca privatizarea SNP sa fie realizata in doua etape, prima vizand vanzarea directa a 30-40 la suta din actiuni, dupa care va avea loc o majorare de capital prin care cumparatorul va ajunge sa detina peste 51 la suta din actiuni.
Calendarul privatizarii SNP Petrom prevede ca dupa publicarea anuntului de privatizare sa fie depuse expresiile de interes, urmate de procesul de ofertare si negociere cu investitorii strategici precalificati.
SNP Petrom a obtinut, in perioada ianuarie - mai, o cifra de afaceri de 28.190 miliarde de lei si un profit brut de 921,7 miliarde de lei. Compania estimeaza ca va obtine in acest an un profit brut de 2.569 de miliarde de lei, valoare redusa cu 777 miliarde de lei comparativ cu nivelul inregistrat la sfarsitul anului trecut - 3.346 miliarde de lei.
Cifra de afaceri a companiei ar urma sa creasca, in schimb, de la 72.721 miliarde de lei in 2002 la 79.485 miliarde de lei, pentru perioada ianuarie-decembrie 2003.
Vanzarile de benzina si motorina ale companiei acopera aproximativ 60 la suta din piata interna. Compania extrage anual peste sase milioane de tone de titei si sase miliarde de metri cubi de gaze naturale.
MOL, unul dintre potentialii cumparatori ai SNP?
MOL este considerat unul dintre potentialii investitori pentru Petrom, se arata in editia electronica de ieri, a publicatiei Budapest Business Journal. Astfel, Tamas Pletser, analist la Erste Bank Investment Rt., a aratat ca MOL ar putea participa la privatizarea Petrom si Unipetrol-Cehia, in conditiile in care se afla deja in cursa pentru cumpararea Beopetrol, din Serbia.
Pletser a mai declarat ca exista posibilitatea aparitiei unor neintelegeri in legatura cu viitoarea strategie pentru compania croata INA. 'Pozitia MOL pe piata de petrol si gaze din Europa Centrala s-a consolidat dupa achizitia pachetului majoritar de actiuni in Slavneft-Slovacia. Cu toate acestea, ar putea avea niste discutii dificile cu guvernul croat legat de viitorul INA', a aratat Pletser. Autoritatile croate intentioneaza sa pastreze 75 la suta, minus unu din actiunile INA. Oficialii MOL ar intentiona sa reduca din capacitatile de rafinare ale companiei, inchizandu-le pe cele cu tehnologie depasita moral. Cu toate acestea, statul vrea ca viitorul proprietar sa faca investitii in respectivele rafinarii.
Conform unei intelegeri semnate saptamana trecuta cu guvernul croat, MOL s-a angajat sa faca investitii pe termen lung de 1,5 miliarde de dolari in companie. MOL poate cumpara 25 la suta plus una din actiunile INA pentru 505 milioane de dolari. OMV oferise 420 de milioane de dolari. Obligatia de a pastra cei 16.000 de angajati timp de trei ani ar putea ridica probleme celor de la MOL, a mai declarat analistul de la Erste Bank Investment Rt.
Sursa: Curierul National, 22 iulie 2003.'
21.07.2003
-
Rafinaria Petromidia mai asteapta
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI RRC
___
Datoria istorica a Rafinariei Petromidia va putea fi reevaluata in conditiile in care si-ar plati datoriile curente, a declarat ministrul finantelor Mihai Tanasescu: „O decizie finala asupra cazului Petromidia nu a fost luata. In mod normal, ea ar fi trebuit inchisa, dar este cea mai mare rafinarie din Romania si, in acelasi timp, cel mai mare datornic”. Seful finantelor i-a indemnat pe jurnalisti sa se aplece asupra unor cazuri similare din alte tari: „Uitati-va in strainatate, la marile companii care au obtinut solutii pozitive in urma discutiilor cu statul: Renault, Electricite de France”.
Sursa: Bursa, 21 iulie 2003.
-
Investitii de 300 milioane dolari la Alro si Alprom Slatina
Azi ALR
___
Grupul Marco, actionarul majoritar al Alro Slatina si Alprom Slatina va investi in activitatea celor doua societati, p?na in 2008, 300 milioane dolari, se arata intr-un comunicat al combinatului de aluminiu.
„La sf?rsitul programelor de modernizare ale Alro si Alprom, in 2008, este prevazut ca acestea sa atinga o productie de 340.000 de tone pe an, comparativ cu 180.000 de tone in 2002, respectiv 120.000 de tone pe an fata de 23.000 tone in 2002', se precizeaza in comunicat.
Platforma de aluminiu din Slatina va respecta, din 2005, toate standardele Uniunii Europene privind protectia mediului. Grupul Marco va finaliza, p?na la sf?rsitul anului 2003, un program de investitii in valoare de 38 de milioane de dolari. Dintre acestea, au fost incheiate sau sunt in proces de finalizare investitii de aproximativ 30 de milioane dolari, mentioneaza comunicatul.
Consortiul format din Marco Acquisitions Ltd. din Anglia, Marco International Inc. din SUA si Conef Bucuresti este actionarul majoritar al Alro Slatina din luna martie a anului trecut, c?nd a preluat de la Autoritatea pentru Privatizare, pentru 11,4 milioane dolari, un pachet suplimentar de 10% din actiunile societatii. Valoarea totala a tranzactiei a fost de aproximativ 73 de milioane de dolari, iar 45 de milioane de dolari reprezinta volumul investitiei asumate. Alro Slatina este furnizorul de materie prima pentru cealalta societate importanta din Slatina, Alprom.
Sursa: Azi, 21 iulie 2003.
'
18.07.2003
-
Oltchm ar putea renunta la activitatile agro-alimentare
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea ar putea ramane fara fermele de porci si celelalte activitati din agricultura daca propunerea de divizare a combinatului inaintata de unul din actionarii minoritari va fi aprobata. Este vorba de fondul de investitii Lindsell, cel mai mare actionar minoritar al Oltchim cu 12% din actiuni. Decizia de fi luata insa de APAPS, actionarul majoritar al Oltchim, care detine 53% din actiuni.
“Propunerea de divizare vizeaza separarea activitatilor agricole,” a explicat Constantin Roibu, directorul Oltchim. Sub umbrela combinatului chimic functioneaza in prezent o fabrica de conserve (Raureni), o ferma de porci, una de pui si o fabrica de nutreturi combinate. “Intr-o perioada in care agricultura face eforturi sustinute sa se desprinda de tot ceea ce este chimic, asocierea Oltchim - Raureni este nefiresca. In plus, dificultatile financiare si procesul de privatizare cer o restructurare a socetatii,” a declarat Siminel Andrei, directorul Lindsell.
Structura actionariatului societatilor rezultate dupa divizare va fi discutata de actionari, existand posibilitatea ca acestia sa-si pastreze cotele detinute la Oltchim si la societatile rezultate sau sa opteze pentru societatea in care doresc sa ramana actionari. Conducerea combinatului nu si-a prezentat pozitia oficiala privind oportunitatea divizarii.
Surse apropiate Oltchim sustin ca APAPS ar putea fi de acord cu divizarea, ca parte din restructurarea combinatului in vederea privatizarii “Nu putem avea inca nici o pozitie pana la AGA, dar propunerea de divizare este prevazuta in lege, si vine in intampinarea dorintei noastre,” au declarat pentru ZF reprezentantii APAPS.
Declaratiile oficiale privind privatizarea Oltchim au fost contradictorii in ultima perioada. Ministrul industriilor propunea la inceputul anului crearea unui holding petrochimic, care sa cuprinda Oltchim, o parte din rafinaria Arpechim (apartinand Petrom) si o parte din rafinaria Petromidia (apartinand Rompetrol). Ideea a ramas insa in stand–by.
In ultimele luni au aparut investitori interesati de preluarea activitatilor agricole ale Oltchim. La finalul lunii aprilie compania poloneza La Festa a inaintat o scrisoare de intentie catre APAPS si Oltchim pentru preluarea facricii de conserve Raureni.
Situatia financiara a combinatului chimic ramane in continuare critica. Oltchim are datorii de peste 100 de milioane de dolari, cea mai mare parte catre AVAB si un capital social de doar 10 milioane de dolari. Majorarea capitalului social datoriile catre AVAB, propusa la finalul anului trecut a fost amanata, iar majorarea capitalului social de zece ori prin includerea diferentelor din reevaluare, nu a fost posibila datorita schimbarii legislatiei cu doua zile inainte de intrunirea actionarilor. Oltchim a reusit totusi sa treaca in luna aprilie pe profit dupa mai bine de doi ani de pierderi.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iulie 2003. -
Impact se extinde, cumparand un nou teren
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania de constructii si dezvoltare imobiliara Impact va achizitiona un teren de 60 de hectare pentru o noua dezvoltare imobiliara, au hotarat actionarii firmei. 'Este vorba despre un teren pe care sa fie ridicat proiectul Green Field', a spus pentru Ziarul Financiar Beatrice Arapu, responsabil de relatii publice al companiei. Acest proiect prevede realizarea a 1.700 de locuinte in Bucuresti, iar costurile totale estimate sunt de 120 mil. $.
De altfel, actionarii au aprobat si contractarea unui credit in valoare de 20 mil. $ pentru finantarea partiala a proiectului Green Field. Ĩn plus, Impact ar putea cumpara un teren de pana la 550.000 $, in vederea extinderii ansamblului rezidential Class, pe care compania il construieste in prezent in Baneasa, un proiect in valoare de aproximativ 13 mil. $, care va cuprinde circa 130 de vile. Impact a inregistrat anul trecut o venituri totale de 17 mil. $ (560 mld. lei) si un profit net de 5,5 mil. $ (181 mld. lei). Bugetul de Venituri si Cheltuieli pentru acest an prevede un profit net similar cu cel de anul trecut: 185 miliarde de lei, in conditiile cresterii veniturilor totale cu 35% pana la 760 mld. lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iulie 2003. ' -
14 milioane dolari investitii straine pe piata Rasdaq
Adevarul
___
Investitiile straine realizate in piata Rasdaq in primul semestru al anului au insumat 14 milioane de dolari, iar vanzarile de actiuni au fost in valoare de 8,4 milioane dolari, informeaza un comunicat al Bursei Electronice Rasdaq. Cele mai multe tranzactii au avut loc in luna mai, cand cumpararile de actiuni au atins un varf de aproximativ 5,9 milioane dolari, iar vanzarile au atins nivelul de 4,4 milioane dolari. La polul opus se situeaza luna iunie, cand achizitiile de actiuni nu au depasit 0,8 milioane dolari, iar vanzarile - 0,3 milioane dolari.
Aceeasi sursa precizeaza ca, in urma cu un an, Bursa Electronica Rasdaq si-a propus 'si in mare parte a si reusit', cresterea transparentei societatilor listate, in scopul consolidarii pietei si atragerii de noi investitori. Astfel, peste 2.700 de raportari au fost transmise publicului in perioada iunie 2002 - iunie 2003.
Sursa: Adevarul, 18 iulie 2003.'
17.07.2003
-
Energy Holding este interesat de UCM Resita
Ziua UCM
___
Compania Energy Holding intentioneaza sa participe la privatizarea producatorului de motoare si turbine UCM Resita, a anuntat recent presedintele companiei, Nicolae Buzaianu. 'In toate proiectele noastre punem accent pe componenta locala a afacerii, care trebuie dezvoltata. UCM Resita are o experienta de peste 200 de ani care trebuie continuata si dezvoltata', a precizat Buzaianu. Potrivit acestuia, modalitatea in care Energy Holding se va implica in activitatea UCM nu a fost, inca, stabilita.
'UCM Resita va fi lansata, in curand, la privatizare. Noi suntem foarte interesati de aceasta companie si cautam parteneri in acest sens', a mai spus presedintele Energy Holding. Astfel, el a mentionat ca grupul are in vedere compania VA Tech pentru un astfel de parteneriat, pornind de la experienta semnificativa a companiei in acest sector. Energy Holding, care reprezinta interesele companiei austriaco-elvetiene VA Tech Hydro pe piata romaneasca, s-a format in acest an prin gruparea activitatilor de consultanta in domeniul proiectelor energetice desfasurate de Energy Consult Romania SRL si a serviciilor de furnizare a energiei electrice desfasurate de Holding Aps Romania.
Sursa: Ziua, 17 iulie 2003.' -
APAPS a fost mandatata sa porneasca privatizarea a 19 societati din PSAL II
Azi UNIR
___
Guvernul a mandatat Autoritatea pentru Privatizare sa inceapa procedurile de privatizare pentru 19 societati comerciale din programul PSAL II prin v?nzarea pachetului majoritar de actiuni catre un investitor strategic sau consortiu de investitori, pe baza negocierilor cu oferte finale.
Pe lista se afla societatile „Unirea' Cluj-Napoca, „Tubinox' Bucuresti, „Verachim' Giurgiu, „Hiperion' Stei, UMUC Bucuresti, IAIFO Zalau, „Energoreparatii' Bucuresti, „Hart' Miercurea-Ciuc, URB Rulmenti Suceava, „Metalurgica' Aiud, „Energoutilaj' Bucuresti, UVCP Turnu-Magurele, „Caromet' Caransebes, „Comefin' Costesti, SC „Giurgiu Nav', „Agmus' Iasi, UTA Arad, „Grantmetal' Bucuresti si „Premagr' Oradea.
Potrivit unei hotarari de guvern aprobate recent, in cazul in care procesul de privatizare nu se incheie prin transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor, se va putea declansa, dupa caz, procedura de lichidare voluntara. In functie de situatia economica a societatilor incluse in PSAL II, Autoritatea pentru Privatizare va putea solicita Guvernului extinderea inlesnirilor la plata pentru obligatiile bugetare ale acestora, datorate si neachitate pana la 31 decembrie 2002.
Sursa: Azi, 17 iulie 2003.'
Pagina