15.07.2003
-
Americanii ar putea finanta proiecte de 4 miliarde USD
Gardianul
___
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) ar putea incheia contracte de aproximativ patru miliarde de dolari cu companiile americane Bechtel si Washington Investment Group, pentru realizarea unor proiecte de infrastructura, a declarat, ieri, ministrul de resort, Miron Mitrea.
'Cu Grupul Bechtel suntem in negocieri pentru realizarea Autostrazii Bucuresti-Tirgu Mures-Cluj-Oradea-Bors, iar cu Washington Investment Group purtam discutii pentru proiecte de infrastructura de transport in valoare de 1-3 miliarde de dolari', a spus Mitrea. Oficialul MTCT a semnat, ieri, cu adjunctul secretarului Departamentului de Comert al SUA, Samuel Bodman, o declaratie de intentie privind colaborarea in domeniul infrastructurii de transport.
El a adaugat ca relatiile economice dintre SUA si Romania s-au imbunatatit considerabil in ultima perioada. 'Am incheiat contracte importante cu firme americane de prestigiu, precum Boeing si General Motors, iar o serie de banci sunt implicate in finantarea unor proiecte de mare anvergura', a afirmat Mitrea. Ministrul transporturilor a mai spus ca a solicitat Guvernului de la Washington sprijin in relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International. La randul sau, Samuel Bodman a apreciat imbunatatirea relatiilor politico-militare dintre cele doua tari si a afirmat ca Romania este singurul stat, in afara de China, care a fost vizitat de reprezentanti ai Guvernului american pe linie economica.
Sursa: Gardianul, 15 iulie 2003.
' -
Se apropie publicarea anuntului de privatizare a SNP Petrom
Cotidianul SNP
___
Strategia de privatizare a SNP Petrom va fi supusa aprobarii Guvernului in urmatoarele doua saptamani, a anuntat, ieri, Ministerul Economiei si Comertului. De asemenea, dupa o serie de discutii purtate de autoritati cu reprezentantii Fondului Monetar International si cu cei ai Bancii Mondiale, termenul de publicare a anuntului de privatizare a societatii a fost prelungit cu doua saptamani, pana la 15 iulie, termenul initial fiind sfarsitul lunii iunie anul curent.
Potrivit reprezentantilor ministerului de resort, strategia de privatizare a Petrom este in curs de finalizare. Cu toate acestea, derularea procesului de trecere in proprietate privata a companiei presupune modificarea unor texte legislative, printre care ordonanta de urgenta cu privire la infiintarea Petrom, care interzice privatizarea companiei prin vanzarea unui pachet majoritar de actiuni. Unul dintre articolele din statutul SNP Petrom, prevazut in ordo-nanta privind infiintarea companiei arata, printre altele, ca persoanele fizice sau juridice, romane si straine, vor putea detine actiuni ale Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA Bucuresti, fara insa a se afecta pozitia statului de actionar majoritar.
„Pentru realizarea privatizarii SNP Petrom va fi necesara modificarea legislatiei specifice, in sensul ca toate prevederile legislative sa fie in concordanta cu strategia aprobata de Guvern, inclusiv amendarea legii privind aprobarea statutului de infiintare a Petrom, care sa permita privatizarea pachetului majoritar de actiuni“, informeza un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului. Privatizarea SNP Petrom se va realiza dupa una dintre variantele propuse de Ministerul de resort, alegerea fiind facuta de catre Executiv. Una dintre acestea presupune ca privatizarea SNP sa fie realizata in doua etape, prima vizand vanzarea directa a 30-40% din actiuni, dupa care va avea loc o majorare de capital, prin care cumparatorul va ajunge sa detina peste 51% din actiuni.
Sursa: Cotidianul, 15 iulie 2003.
14.07.2003
-
Sicomed se imprumuta de 8 milioane de dolari, cu garantia statului
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti va beneficia de o garantie guvernamentala pentru un credit in valoare de 8 milioane de dolari, dupa ce, in 2001, compania s-a aflat in conflict deschis cu Ministerul Sanatatii (MS). Sicomed a oprit atunci productia datorita refuzului MS de a autoriza cresterile de pret cerute de producatorul de medicamente, dupa ce compania a aplicat o serie de standarde de calitate.
Creditul la care se refera acum garantia guvernamentala este destinat tot aplicarii unor standarde de calitate. Guvernul va garanta in proportie de 80% un credit bancar ce va fi contractat de Sicomed de pe piata interna. Decizia de a acorda garantia Guvernului pentru un credit acordat unei companii cu capital integral privat este motivata de acesta prin necesitate ca Sicomed sa implementeze pana la finalul acestui an regulile de buna practica in fabricatie (Good Manufacturing Practice - GMP). Romania s-a angajat fata de Uniunea Europeana in cadrul negocierilor de aderare ca toti producatorii romani de medicamante sa aplice aceste standarde pana la finalul lui 2003.
De ce are Sicomed nevoia de garantii guvernamentale? Din cauza blocajului financiar din sistemul sanitar. Sicomed avea la finalul primelor trei luni datorii de 530 miliarde de lei (16 milioane de dolari), mai mari decat capitalul social, fapt care nu arata deloc bine in ochii bancilor, chiar daca Sicomed de recuperat de la clienti (in cea mai mare parte spitale si farmacii) peste 730 miliarde de lei (22 milioane de dolari).
Ministerul Finantelor Publice va garanta si dobinzile, comisioanele si celelalte costuri aferente imprumutului. Rambursarea imprumutului, plata dobinzii si a celorlalte costuri vor fi asigurate din resursele financiare ale companiei.
“Garantia va fi folosita pentru obtinerea unui imprumut de capital de pe piata bancara romaneasca in vederea continuarii procesului investitional in anul 2004”, a declarat Dan Vasile director adjunct la Sicomed.
Prima companie romaneaca care a primit certificatul GMP este Terapia Cluj-Napoca. Sectia de preparate orale a acesteia a fost certificata la finalul anului 1999. Sicomed a finalizat anul trecut o investitie de 11 milioane de dolari pentru atingerea standardelor GMP in sectia de medicamente injectabile. Actionarii au aprobat deja o alta investitie in valoare de 5 milioane de dolari pentru sectia de tablete. Retehnologizarea companiei va fi insotita si de o restructurare de personal. Sicomed va concedia pana in 2004 jumatate din angajati, urmand ca numarul acestora sa scada pana la 800.
Primele trei luni ale anului au fost incurajatoare pentru companie din punctul de vedere al vanzarilor si profitului. Cifra de afaceri a crescut cu 39% in termeni nominali, ajungand la 390 miliarde de lei. Aceasta a insemnat un profit net de 62 miliarde de lei, de 2,5 ori mai mare fata de perioada similara a anului trecut.
Obtinerea certificarii GMP si aplicarea standerdelor ISO 9000 de anul viitor, vor permite accesul produselor Sicomed pe pietele occidentale. Reprezentantii companiei au declarat deja ca au in vedere pentru o prima faza 'fabricarea prin contract' a unor produse farmaceutice pentru clientii occidentali.
Compania a fost privatizata integral in 1999, fiind detinuta in proportie de 58% de compania greceasca Venoma Holdings, un vehicul de investitii controlat de Fondul Roman Post-Privatizare (FRPP), societatea de investitii Global Finance si compania elena de medicamente Galenica.
Sicomed a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 38 de milioane de dolari, in crestere cu 8% fata de anul 2001. Compania este lider al pietei interne a medicamentelor, in termeni de volum, cu o cota de piata de 27% si ocupa locul secund, in termeni valorici, cu o cota de 6%. Principalii concurenti ai Sicomed sunt GlaxoSmtihKline, liderul pietei, Pfizer, Terapia, Lek si Antibiotice Iasi.
Alaturi de Venoma Holdings, printre cei mai importanti actinari ai Sicomed se numara doua societati de investitii financiare: SIF Muntenia si SIF Oltenia, care detin 11% resptectiv 9% din actiuni. Titlurile Sicomed sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, unde s-au inscris in ultimele trei luni pe o tendinta ascendenta datorita rezultatelor bune inregistrate de companiei pe primul trimestru. Ultimul pret de la Bursa al actiunilor Sicomed a fost de 2.850 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 36 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 iulie 2003.' -
Ispat-Sidex vrea si Petrotub Roman
Romania libera
___
Achizitionarea producatorului iesean de tevi TEPRO SA de catre LNM Group a fost explicata de oficialii grupului anglo-indian prin faptul ca aceasta unitate reprezinta o extensie naturala pentru mai multe produse de la ISPAT-SIDEX Galati. Narendra Chaudhary, directorul general al ISPAT-SIDEX SA Galati, a anuntat, la preluarea societatii TEPRO SA, ca LNM este interesat in continuare si de achizitionarea altui mare producator de tevi din zona Moldovei, Petrotub Roman.
'Ne-am comunicat aceasta intentie catre public si in continuare o sustinem. Daca ni-l dati, il luam!', a spus Chaudhary. De asemenea, domnia sa a mai apreciat ca 'daca va uitati la combinatia Petrotub - Hunedoara, aceasta are un viitor frumos. Dar privite separat, fiecare are slabiciunile sale'. Referindu-se la ipoteza avansata de oficialii de la Bucuresti, de a privatiza Petrotub Roman la pachet cu Combinatul Siderurgic Resita (catre care livreaza materie prima si de unde primeste otel), Chaudhary a afirmat ca 'suntem pregatiti sa ne uitam la orice fel de combinatie.
Nu am evaluat aceasta varianta, dar daca vine o propunere in acest sens, o vom analiza'. Chaudhary a mai spus ca industria siderurgica in Romania a fost gandita integral, unitatile de sine statatoare neputandu-se descurca independent, ci doar printr-o combinare a activitatii.
In prezent, LNM detine in Romania SIDEX Galati (combinatul care produce peste 70% din otelul romanesc) si TEPRO Iasi. La TEPRO, LNM are 70,76 la suta din actiunile achizitionate pentru o valoare totala, inclusiv angajamentele investitionale, de 15,6 milioane dolari. Grupul multinational LNM produce peste 36 milioane tone de otel la nivel mondial, in combinate din 12 tari. LNM Group este al doilea mare producator de otel din lume.
Sursa: Romania libera, 14 iulie 2003.' -
F.C. National pe piata Rasdaq
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Salvarea clubului de fotbal „National” ar putea veni de pe piata de capital. Echipa de fotbal a avut performante bune si in ultima editie de campionat, jucand finala Cupei Romaniei si clasandu-se pe locul opt in campionat, desi jucatorii sai au jucat mai mult de placere, din cauza problemelor financiare pe care le traverseaza clubul de aproape doi ani.
Reprezentantii societatii „Rasdaq” au prezentat saptamana trecuta vicepresedintelui clubului de fotbal, Vasile Goga, avantajele cotarii pe piata si pasii care trebuie parcursi pentru ca „Nationalul” sa poata sa atraga banii investitorilor in actiuni. Directorul general al Rasdaq, Anca Dumitru, a declarat ca a discutat despre etapele pe care trebuie sa le parcurga societatea „Fotbal Club National” in acest scop, respectiv transformarea in societate pe actiuni, realizarea unui prospect de oferta publica, inregistrarea la O.E.V.M.semnarea unui contract cu un registru independent autorizat si listarea pe Rasdaq.
Anca Dumitru a precizat: ”Pentru reusita acestor operatiuni va fi necesara o publicitate coresounzatoare si, din semnalele pe care le avem, interesul suporterilor de a deveni actionari ai clubului preferat este foarte mare”. Probabil ca interesul de care vorbeste doamna Dumitru vine dinspre tribuna oficiala a stadionului, unde la fiecare partida disputata in Cotroceni se aseaza personalitati cunoscute ale vietii politice si financiare, caci, altfel, echipa din Cotroceni nu strange mai mult de 2000 de suporteri la unmeci obisnuit, iar majoritatea din ei sunt pensionari, fosti suporteri ai „Progresului”.
O decizie in acest sens va fi luata in Adunarea Generala a Actionarilor de la „Fotbal Club National” din aceasta saptamana.
Sursa: Bursa, 14 iulie 2003.
11.07.2003
-
ARO Campulung, scoasa la vanzare a cincea oara
Evenimentul Zilei
___
Pentru a cincea oara in ultimii doi ani, Aro Campulung, va fi scoasa din nou la vanzare astazi, a anuntat ieri Autoritatea pentru privatizare.
Documentatia necesara participarii la negocieri va putea fi depusa pina la data de 28 iulie. La negociere vor putea participa numai ofertantii care au experienta de minimum trei ani in proiectarea, producerea sau comercializarea de autovehicule de orice tip si componente auto.
Media anuala a cifrei de afaceri realizata de ofertant in ultimii doi ani trebuie sa fie de cel putin cinci milioane de dolari. La precedentele incercari de privatizare a societatii din Campulung, nici un investitor nu si-a exprimat intentia de a prelua aceasta societate.
APAPS va acorda societatii Aro Campulung, in baza unei hotarari de Guvern, imprumuturi pentru plata consumului de energie electrica si gaze naturale. Anul trecut, Aro a raportat pierderi de aproape 30 milioane dolari.
Sursa: Evenimentul Zilei, 11 iulie 2003. -
Aversa promovata la Catergoria I pe Rasdaq
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Societatea comerciala AVERSA Bucuresti (AVBU) va fi promovata, incepand cu data de 14 iulie, la Categoria I la Bursa Electronica Rasdaq. In prezent, societatea este listata la Categoria a II-a. Odata cu aceasta promovare, societatea va beneficia de un plus de imagine, fiind cotata printre cele mai bune societati de pe Bursa Electronica Rasdaq. Sursa: Bursa, 11 iul -
BCR lanseaza obligatiunile municipale Arad
Adevarul
___
Grupul BCR, prin intermediul BCR Securities, in calitate de intermediar, si Banca Comerciala Romana, in calitate de grup de vanzare, vor lansa, la inceputul saptamanii viitoare, emisiunea de obligatiuni a municipiului Arad. Valoarea emisiunii este de 65 miliarde de lei, iar perioada de derulare a ofertei publice este 14-25 iulie 2003.
Maturitatea obligatiunilor este de 36 luni, valoarea nominala a unei obligatiuni este de un milion de lei, fiind emise un numar de 65.000 de obligatiuni. Rambursarea imprumutului se realizeaza in 6 rate semestriale, platite dupa cum urmeaza: primele patru rate semestriale a cate 167.000 lei/obligatiune si celelalte doua rate semestriale a cate 166.000 lei/obligatiune.
Fondurile rezultate ca urmare a emisiunii de obligatiuni au in vedere finantarea proiectelor de investitii 'Legatura rutiera intre pasajul inferior Aradul Nou si pod rutier Micalaca' si 'Reabilitarea retelei stradale fara imbracaminti moderne din Municipiul Arad - etapa I'.
Sursa: Adevarul, 11 iulie 2003.'
10.07.2003
-
Venituri Petrom de peste 1 miliard dolari in 5 luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
SNP Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, a realizat in primele cinci luni ale anului o cifra de afaceri de 28.190 mld. lei (854 mil. $) si un profit brut de 921,7 mld. lei (27,4 mil, $). Fata de anul trecut, cifra de afaceri a crescut in dolari, iar profitul brut a scazut cu 2%.
SNP, companie care detine pozitia de lider al pietei interne petroliere, a obtinut in perioada mentionata venituri in valoare de circa 34.604 mld. lei (1,04 mld. $), cresterea in dolari fiind de 17% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Profitul brut al companiei pentru perioada aferenta este de 921,7 mld. lei (27,4 mil. $), intr-o usoara scadere reala fata de 2002, cand valoarea acestuia a fost de 898,3 mld. lei (27,9 mil.$).
In primele cinci luni ale anului, Petrom s-a miscat foarte bine pe piata externa, reusind sa-si creasca exporturile cu circa 63% pana la 258 mil. euro in spatiul UE si sa renunte la importurile de titei in perioada in care pe piata internationala, cotatiile atinsesera valori mari. Ca strategie, Petrom isi propune sa importe din iunie titei mai ieftin din zona Marii Caspice.
In plus, noul director general al Petrom, Gheorghe Constantinescu, a anuntat recent rectificarea bugetului companiei. Tinta pentru acest an se modifica: cifra de afaceri este prevazuta sa creasca la 2,3 mld. $ fata de 2,2 mld. $ in 2002, in conditiile in care bugetul initial stabilit la finele anului trecut avea ca tinta o cifra de afaceri in scadere de numai 2,01 mld.$.
In plus, se modifica tinta de profit brut. Daca initial, nivelul acestuia era stabilit la 74 mil. $ pentru acest an, in conditiile unui profit brut de 101 mil. $ in 2002, acum vrem sa atingem cel putin nivelul de anul trecut, potrivit lui Constantinescu.
Cresterea cifrei de afaceri se bazeaza pe cresterea cantitatilor de titei prelucrate la cele doua rafinarii Petrom, Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti, pe cresterea productiei de gaze naturale, cresterea exporturilor de titei si produse petroliere si reducerea cheltuielilor. Noile tinte trebuie atinse cu toate ca Petrom va face in acest an revizii la ambele rafinarii, operatiune ce va necesita oprirea rafinariilor pe anumite perioada de timp si cheltuieli suplimentare.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, Constantinescu a decis sa schimbe echipa de conducere a Petrom, prima mutare facuta zilele trecute vizand pozitia de director economic, in perioada urmatoare fiind vizate si alte pozitii.
In ultimele patru luni, volumul creantelor a fost redus cu 2.500 mld. lei, ai costul de operare pe tona de titei a scazut cu 20% pana la 39,5$/tona.
Petrom este in plin proces de privatizare, ajuns acum in faza premergatoare publicarii anuntului de privatuzare, in care va fi prezentata strategia finala de privatizare a companiei. Consultantul angajat pentru privatizare este consortiul format din bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings, data semnarii contractului de privatizare fiind prevazuta a se desfasura pana la 31 decembrie 2003.
Pe bursa, titlurile Petrom au inchis ultima sedinta in crestere, la nivelul de 1.420 lei/actiune, adica o capitalizare de 1,6 mld $.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 iulie 2003. -
Aker investeste 3,2 milioane de dolari in santierul de la Braila
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul norvegian Aker Kvaerner va investi la santierul naval Braila 3,2 milioane de dolari in cadrul unei operatiuni de majorare a capitalului social, pentru indeplinirea obligatiilor prevazute in contractul de privatizare. Santierul naval Aker Braila este detinut de grupul norvegian incepand de anul trecut, dupa ce acesta a preluat principalul actionar al santierului naval, Scandinor, o alta companie norvegiana.
Norvegienii au adus la Braila echipamente tehnologice in valoare de 1,5 milioane de dolari, reprezentand majorarea de capital social si investitii cash de 1,7 milioane de dolari, aferente primei de emisiune. “O parte mica din echipamentele aduse sunt la mana a doua, dar au fost reconditionate pentru a corespunde standardelor romansti,” a afirmat Alexandru Popescu, directorul de planificare al santierului.
Actionarii minoritari ai santierului naval vor putea subscrie in cadrul majorarii de capital, dar este putin probabil sa o faca. Pretul la care vor fi oferite actiunile va fi de 54.054 de lei, adica valoarea nominala 25.000 lei/actiune, la care se va adauga o prima de emisiune. Pe piata RASDAQ, actiunile santierului naval se tranzactionau ieri la 21.000 lei/actiune, dupa o crestere de 13%.
Popescu spune ca pierderea de aproape 3 milioane de dolari de anul trecut a santierului se datoreaza unui program de restructurare realizat de Aker dupa preluarea indirecta a santierului naval. ”Dupa primele sase luni ale acestui an suntem pe profit, desi cifra de afaceri este mai mica fata de cea de anul trecut,” a declarat Popescu. Scaderea se datoreaza faptului ca in 2002 santierul a reusit sa vanda o parte din corpurile de nava ramase de dinainte de 1989.
Piata constructiilor de nave a inceput in ultimele luni sa isi revina dupa ce atentatele de la 11 septembrie si razboiul din Irak i-au determinat pe armatori sa amane comenzile de nave. Reprezentantii santierului de la Braila spun, ca si alti constructori romani de nave ca una din principalele probleme cu care se confrunta este concurenta din partea constructorilor chinezi, ofera nave la preturi mai mici fata de cele de pe piata
Aker detine prin intermediul Scandinor 69% din actiunile Aker Braila. Capitalizarea bursiera a santierului naval este de 1,9 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 iulie 2003.
Pagina