24.06.2003
-
Contractul de privatizare pentru TRACTORUL va fi semnat cu LANDINI pe 5 iulie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Negocierile dintre APAPS si compania italiana Landini pentru privatizarea uzinei Tractorul Brasov vor fi finalizate in maxim 2 saptamani, urmand ca pe 5-6 iulie sa fie semnat contractul de vanzare-cumparare, sustin surse apropiate negocierilor.
Guvernul a amanat, in sedinta de saptamana trecuta, aprobarea strategiei de privatizare pentru Tractorul, deoarece, sustin sursele citate, au mai ramas cateva detalii de rezolvat. Privatizarea societatii brasovene va beneficia de o lege speciala, ca si in cazul Sidex, ca sa poata permite derularea negocierilor, fara ca APAPS sa mai publice anuntul de vanzare.
Sursele amintite spun ca aceasta decizie este justificata de faptul ca italienii s-au angajat sa nu faca disponibilizari colective si sa fabrice in continuare tractoare la Brasov. Fixarea ca termen limita 5 iulie pentru finalizarea negocierilor este impusa si de faptul ca, dupa aceasta data, Parlamentul intra in vacanta, iar Guvernul s-ar putea sa nu mai emita ordonante pentru privatizare pana in toamna (legea privind abilitarea Guvernului sa emita ordonante de urgenta in timpul vacantei parlamentare va primi votul final abia luni, 30 iunie).
Landini nu va prelua uzina brasoveana daca nu va fi rezolvata problema datoriilor societatii. Astfel ca, printr-o ordonanta de urgenta, Executivul urmeaza sa opereze conversia datoriior in actiunipe care compania italiana sa le poata rascumpara ulterior, precum si stergerea penalitatilor si a majorarilor de intarziere. Deputatul Constantin Nita, presedintele Organizatiei Brasov a PSD, a anuntat recent ca Guvernul si-a dat acordul ca Landini sa preia atat pachetul majoritar de actiuni detinut de APAPS, cat si pe cel detinut de AVAB.
Pe langa investitiile ce vor fi facute in societate (aprox. 40 milioane dolari), Landini va asigura si un sistem de creditare pentru producatorii agricoli romani care doresc sa cumpere tractoare produse la Brasov. Acest sistem se refera la o linie de creditare in valoare de 150 milioane EURO, in colaborare cu o banca comerciala din Romania, inca nenominalizata, dupa cum precizeaza Constantin Nita. Solicitantii de tractoare vor trebui sa plateasca doar un avans de maxim 15% din valoarea tractorului. Restul creditului va trebui rambursat intr-o perioada de la 3 la 5 ani, dobanda urmand sa fie suportata jumatate-jumatate de catre Landini si Guvern.
'Guvernul considera ca plata acestor sume poate fi inclusa in strategia guvernamentala de sprijinire a producatorilor agricoli, mai ales a celor cu ferme ale caror suprafete se incadreaza in prevederile legale actuale, dar si a micilor producatori agricoli, daca acestia o vor dori', a precizat deputatul Constantin Nita.
Sursa: Bursa, 24 iunie 2003.'
23.06.2003
-
Ministerul Industriei are unda verde pentru privatizarea sectoarelor energetic si minier
Romania libera SNP
___
Guvernul a mandatat Ministerul Industriei si Resurselor (MIR) sa privatizeze, in acest an, mai multe societati din sectoarele energetice (energie electrica, termica, petrol si gaze), precum si din cadrul industriei de aparare. In portofoliul MIR sunt in prezent 112 agenti economici, al caror capital social si patrimoniu insumeaza 153.441 miliarde de lei. Cele mai valoroase sunt societatile din energie al caror capital social, plus valoarea patrimoniului, se ridica la 97.793 miliarde de lei.
Urmeaza ca valoare societatile din sectorul petrolului, cu 38.581 miliarde de lei, societatile din sectorul gazelor - cu 7.995 miliarde lei, cele din sectorul minier - cu 6.103 miliarde de lei, unitatile din industria de aparare - cu 2.912 miliarde de lei si entitatile cu alte activitati - 57 miliarde de lei. In cazul privatizarii unor societati comerciale cu investitori strategici, vor putea fi oferite, contra cost, pachete de actiuni de pana la 10% din capitalul social detinut de MIR asociatiilor salariatilor din respectivele societati, au hotarat ministrii.
Compania petroliera rusa Lukoil a sarbatorit la sfarsitul saptamanii trecute cinci ani de prezenta pe piata romaneasca. Prezent la Bucuresti cu ocazia acestui moment aniversar, presedintele companiei, Vagit Alekperov, considera ca investitia realizata in Romania, cifrata pana in prezent la 200 de milioane de dolari, incepe sa-si arate roadele, proiectul romanesc devenind unul prioritar pentru compania rusa.
In acest an, Lukoil va investi prin filiala sa Lukoil Downstream Romania 96,1 milioane de dolari pentru cresterea numarului de benzinarii de la 125 la 200 pana la sfarsitul anului, la care se mai adauga 60 de milioane de dolari pentru modernizarea rafinariei Petrotel. Lucrarile aici vor dura pana in trimestrul al doilea al anului 2004, iar punerea in functiune a rafinariei va avea loc la sfarsitul trimestrului. Dupa finalizarea acestui proces, a declarat Vagit Alekperov, rafinaria va fi capabila sa produca carburanti conform normelor de calitate Euro 4.
Tot ca o noutate, presedintele Lukoil a anuntat ca activitatea companiei in Romania, Polonia si Republica Moldova va fi coordonata de la Bucuresti, prin intermediul filialei Lukoil Downstream Romania. In ceea ce priveste participarea companiei la procesul de privatizare al SNP-Petrom, Alekperov a afirmat ca deocamdata nu s-a luat nici o decizie. 'Am studiat cateva acte si urmeaza sa facem o analiza si un studiu pentru a putea lua o decizie', a afirmat acesta. Anul trecut filiala romaneasca a companiei a realizat o cifra de afaceri de 173 milioane de dolari, dar a incheiat anul pe pierdere.
Situatia pentru acest an se prezinta insa mult mai bine, in primele cinci luni inregistrandu-se un profit de 2,5 milioane dolari.
Sursa: Romania Libera, 23 iunie 2003.' -
Industria otelului nu va mai beneficia de subventii
Realitatea Romaneasca SIDG
___
Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, si secretarul general adjunct al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), Herwig Schlogl, au semnat, sambata, o declaratie comuna privind cooperarea in special in domeniile otelului si constructiilor navale. „Negociem un acord prin care sa ne exprimam pozitia impotriva acordarii de subventii in industria otelului“, a declarat, dupa semnarea declaratiei comune a celor doi oficiali, Herwig Schlogl.
Dan Ioan Popescu a afirmat, la randul sau, ca interventia statului prin acordarea de subventii in acest sector – cu multi angajati si o capacitate foarte mare de productie – a distorsionat atat in Romania, cat si in alte state concurenta pe piata siderurgica. Numarul de angajati in industria siderurgica a scazut de la un nivel de 220.000, inregistrat in 1990, la aproximativ 60.000.
„Politica OECD in acest sector este foarte clara: interventia guvernelor in industria siderurgica trebuie sa fie cat mai redusa“, a spus Dan Ioan Popescu. Potrivit acestuia, operatiunea de eliminare a unor datorii ale Sidex Galati „a fost catalogata drept sprijin financiar, si acest lucru nu va mai fi permis“. In declaratia celor doi oficiali se arata ca guvernele trebuie sa asigure existenta unor conditii competitive pe pietele siderurgice si in sectorul constructiei de nave.
Ministrul a precizat ca productia anuala de otel a scazut in ultimii ani de la un nivel de 18 milioane de tone la aproximativ 6 milioane de tone in 2002. Nivelul productiei de otel ar putea sa creasca, in urmatorii ani, pana la noua milioane de tone pe an, daca vor fi realizate investitii in acest sector, in conditiile in care capacitatea de productie anuala a unitatilor din Romania este de aproximativ noua milioane de tone, a adaugat ministrul.
Semnarea acestei declaratii comune survine dupa o serie de acuze venite din partea autoritatilor din SUA si din Canada referitor la incalcarea Legii concurentei de catre producatorii romani de otel prin vanzarea produselor sub pretul de cost. Autoritatea vamala din Canada (CCRA) a anuntat recent ca a inceput o investigatie in urma unei plangeri depuse de firma Algoma Steel, conform careia anumite importuri de otel, la pret de dumping, ar fi daunatoare pentru productia canadiana.
Produsele in cauza sunt importate din Bulgaria, Cehia si Romania. CCRA a constatat ca produsele siderurgice sunt vandute unor importatori din Canada la preturi mai mici decat cele practicate in tara de origine sau la preturi care nu asigura profit. Tribunalul International pentru Comert din Canada va incepe o ancheta preliminara si va emite o decizie in 60 de zile. Daca tribunalul decide ca importurile daunatoare au crescut si ca este justificata aplicarea unei suprataxe vamale antidumping, aceasta ar putea fi impusa retroactiv.
Anul trecut, Statele Unite au impus, la randul lor, taxe vamale suplimentare pentru produsele siderurgice, motivand ca importurile s-ar face la preturi de dumping.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 23 iunie 2003. -
FMI, Banca Mondiala si BERD - consultate in privinta privatizarii Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Ministerul Economiei si Comertului va consulta specialistii FMI, ai Bancii Mondiale si BERD in privinta strategiei de privatizare a SNP Petrom, a anuntat, sambata, ministrul de resort Dan Ioan Popescu.
Variantele de privatizare elaborate de consultantul financiar vor fi discutate, saptamana aceasta, de catre Doru Laurian Badulescu, seful Oficiului Participatiilor Statului, cu reprezentantii celor trei organisme financiare internationale inainte de a ajunge pe masa executivului.
Potrivit lui Dan Ioan Popescu, una dintre variantele luate in calcul la privatizarea Societatii Nationale a Petrolului propune vanzarea unui pachet de 30-40a din capitalul social al SNP si o majorare de capital, caz in care statul ar putea renunta la “actiunea de aur”.
Calendarul de privatizare a SNP Petrom SA, convenit de comun acord cu oficialii FMI, prevede ca, la sfarsitul acestei luni, sa se publice anuntul de privatizare a SNP, strategia de privatizare urmand sa fie aprobata in prealabil de guvernul roman.
Sursa: www.evenimentulzilei.ro, 23 iunie 2003. -
Posibile investitii turcesti in sectorul energetic din Romania
Curierul National
___
Ministrul turc al finantelor cere ajutorul Bucurestiului pentru o eventuala integrare in Uniunea Europeana
Firmele turcesti vor sa investeasca mai mult in turismul si transportul maritim romanesc si sunt interesate de privatizarea sectorului energetic, a declarat Kemal Unakitan, ministrul turc al finantelor, in cadrul unei intrevederi cu Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice.
Unakitan, fost afacerist turc care a investit in Romania, a declarat ca cele doua tari trebuie sa coopereze mai strans in dezvoltarea sistemelor de transport pe Dunare si Marea Neagra in vederea intensificarii schimburilor comerciale, care anul trecut s-au ridicat la 1,2 miliarde de dolari.
Spre deosebire de reticenta autoritatilor de la Bucuresti, ministrul turc s-a aratat convins ca Romania va intra in Uniunea Europeana in 2007, fapt pentru care a cerut oficial sprijinul departamentelor romane de integrare in vederea elaborarii unor strategii care sa permita ulterior Turciei sa spere la integrarea comunitara.
Unakitan a afirmat ca „Turcia a sustinut Romania la integrarea in NATO, acum a venit randul Romaniei sa-si impartaseasca experienta Turciei in vederea integrarii in Uniunea Europeana“.
Turcia, stat cu un Produs Intern Brut de 200 de miliarde de dolari, va renunta de anul viitor la colaborarea cu Fondul Monetar International. Unakitan a declarat, referitor la acest aspect: „Asa credem ca e bine pentru Turcia“. Romania reuseste sa foloseasca foarte bine banii de la FMI, iar tratamentul dur „aplicat populatiei din Romania va da roade mai tarziu“, a subliniat ministrul turc.
Sursa: Curierul National, 23 iunie 2003.
20.06.2003
-
Petrom, pe ultima suta de metri
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Privatizarea SNP Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, s-ar putea realiza prin vanzarea directa a unui pachet de circa 30-40% din actiunile companiei, urmand ca investitorul strategic sa detina cel putin 51% din Petrom, dupa participarea in prealabil la o majorare de capital.
Aceasta pare sa fie in acest moment varianta agreata de catre autoritatile romane de a ceda pachetul majoritar al Petrom, potrivit lui Gheorghe Constantinescu, directorul general al companiei.
Cea mai agreata varianta este cea a unei investitii in Petrom, care sa dea stabilitate si garantie dezvoltarii societatii noastre pe termen lung. Pachetul vandut direct investitorului strategic ar putea fi de 30-40%, urmand ca acesta sa detina pachetul majoritar prin aport de capital in societate.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 iunie 2003. -
Volume mari, un lucru cu care SNP ne-a obisnuit
Curierul National SNP
___
Referitor la volumul mare de actiuni Petrom tranzactionate la Bursa, chiar daca exista posibilitatea ca in spatele lor sa se afle un investitor puternic sau chiar un fond de investitii interesat de companiile care activeaza in domeniul petrolier, atat in amonte cat si in aval, Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, afirma ca nu este vorba despre o situatie fara precedent. 'Au mai existat tranzactii mari cu aceste titluri, chiar daca cea de miercuri s-a situat printre cele mai semnificative pentru Petrom', sustine Farmache. El mai arata ca a fost vorba despre o tranzactie normala.
La randul sau, Liviu Luca, liderul Federatiei Sindicatelor Libere si Independente Petrom (care se afla zilele acestea in China), declara ca nu are nici o legatura cu aceasta tranzactie si nu cunoaste amanunte referitoare la ea.
Pe de alta parte, la inceputul acestei luni, Luca preciza ca sindicatele din Petrom au dreptul sa cumpere maxim 10 la suta din companie. El arata ca aceste actiuni pot fi achizitionate la valoarea nominala. 'Este vorba de circa 3.000 de miliarde de lei, o suma uriasa'. Presedintele FSLI mai preciza ca sindicatul este dispus sa angajeze specialisti care sa negocieze cumpararea pachetului de actiuni. 'Suntem dispusi sa le platim chiar si 10.000 de dolari pe luna pentru a da randament', mai spunea Luca.
Sursa: Curierul National, 20 iunie 2003.
' -
Reprezentantii fondurilor straine pregatesc noi investitii in Romania
Adevarul
___
Chiar daca, in acest an, doua dintre fondurile de investitii straine se vor inchide, societatile de administrare pregatesc noi investitii pentru Romania. Fondurile care se vor inchide sunt Romanian Investment Fund - actionar principal al unor companii din Romania precum Marmosim (26%), Policolor (35%), Rolast (30%) - si SG Romanian Fund - cu investitii in Orange, Luxten, Dorna Lactate. Iesirea din investitii se va realiza prin vanzarea pachetelor de actiuni detinute in aceste companii unor investitori strategici.
'Deocamdata nu am iesit din nici o investitie, dar sigur acest lucru se va realiza in acest an, dat fiind faptul ca face parte din strategia noastra', ne-a declarat Ion Florescu, presedintele Capital, administratorul acestor fonduri. Se vor realiza in schimb alte investitii in intreprinderi mijlocii, prin Romanian Reconstruction Capital (RRC), valoarea acestora ridicandu-se la aproximativ 5 milioane de dolari, adauga Ion Florescu.
RRC detine deja actiuni la Socep Constanta (21%), Policolor (10%), respectiv Terapia Cluj (5%). Investitiile realizate pana acum in Romania de catre cele trei fonduri, aflate sub administrarea Capital, se ridica la 100 de milioane de dolari si, potrivit lui Florescu, schimbarile in bine intervenite pe piata din tara noastra au facut ca afacerile sa mearga din ce in ce mai bine.
De aceeasi parere este si Lucian Perl, reprezentantul Polish Enterprise Fund IV, care spune ca desi fondul este actionar doar intr-o singura companie - Orange (3%) - cei trei ani de experienta de cand s-a realizat investitia initiala au fost convingatori pentru a realiza si alte investitii in Romania.
'Nu am gasit inca un proiect viabil care sa ne atraga si sa ne faca sa investim in el, poate si datorita limitei minime a investitiei de 5 milioane de dolari, dar suntem in cateva negocieri si speram ca in acest an sa preluam actiuni si la alte companii', ne-a declarat Lucian Perl.
Cat despre pachetul detinut de fond la Orange, reprezentantul fondului considera ca anul viitor, cel tarziu peste doi ani, acesta va fi vandut sau poate listat la bursa. Un alt fond cu investitii importante in dezvoltarea unor firme mari din Romania - Brewery Holding si Mobifon - este Advent International.
Nici pentru acest fond nu se pune inca problema vinderii pachetului de actiuni si iesirii din afacerile respective. 'Deocamdata asteptam cu mult interes adoptarea si implementarea legislatiei europene, care va modifica semnificativ mediul de afaceri', a declarat Gelu Tudose, reprezentantul Advent International. Se vor face insa, pana la sfarsitul anului, investitii in valoare de 10-15 milioane de dolari, in domenii similare celor existente si in alte domenii care vor prezenta interes pentru Advent International, a mai spus Tudose.
Sursa: Adevarul, 20 iunie 2003.'
19.06.2003
-
General Electric in Romania
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
'Managerii le-au spus muncitorilor ca trebuie sa se astepte la disparitia catorva zeci de locuri de munca, care vor fi mutate in Romania odata cu inceperea productiei de motoare pentru elicopterele militare.' sunt cuvintele liderului de sindicat Bill Brown - citat de ziarul american Boston Globe - din fabrica de motoare pentru aeronave de la Lynn (Statele Unite) a celei mai mari companii din lume - General Electric.
Recesiunea care a determinat deja cateva grupuri americane de calibru, printre care Timken si Honeywell, sa isi reloce o parte importanta a productiei din vest catre Ploiesti sau Bucuresti, lucreaza din nou in favoarea Romaniei.
Pentru ca, afectata de scaderea puternica a industriei aeronavale si a bugetelor de aparare, chiar si General Electric (GE) trebuie sa reduca locurile de munca sau sa caute variante mai ieftine de productie pentru divizia sa de profil, GE Aircraft Engine. Una din variante: Romania.
'Cert este ca intentionam sa marim semnificativ prezenta GE in Romania. Daca va fi vorba de cresterea capacitatilor de productie existente sau chiar o investitie green - field (contruirea unei fabrici 'de la zero' - n.r.), asta nu putem spune inca. Nu pot comenta informatiile aparute in presa americana', a declarat pentru Ziarul Financiar Dan Ionescu, director regional al GE pentru Balcani, inclusiv Romania.
Cuvintele liderului de sindicat din Lynn si ale lui Dan Ionescu sunt primele semnale clare ca Ferdinando Beccalli, presedintele GE Europe, nu a venit degeaba anul trecut la Bucuresti.
'Trebuie sa creem premizele pentru viitoarea accelerare a afacerilor General Electric (GE) in Romania', explica anul trecut Beccalli, pentru Ziarul Financiar, motivele unei vizite considerate primul semnal al schimbarii atitudini americanilor fata de piata romaneasca.
Beccalli, cel mai inalt oficial GE care a vizitat Romania, venise la Bucuresti pentru a discuta cu primul ministru Adrian Nastase si presedintele Ion Iliescu si a pregati terenul pentru o expansiune care s-a lasat mult asteptata.
'Vreau sa fac in Romania ceea ce au facut predecesorii mei de la GE in Ungaria', afirma atunci Beccalli. In Ungaria, GE a investit peste 1 miliard de dolari si a creat 14.000 de locuri de munca. In Romania, investitiile GE inseamna doar 7,8% din actiunile Banc Post si un joint - venture cu Turbomecanica Bucuresti. Adica cateva milioane de dolari.
De societatea mixta infiintata impreuna cu Turbomecanica Bucuresti anul trecut ar putea fi legate, insa, planurile de relocare a productiei din Statele Unite. Turbomecanica Combuster Products, din care GE Aircraft Engine detine jumatate, produce in prezent combustoare destinate motoarelor de aeronave. Adica piese si, eventual, subansamble, nu motoare.
Oficialii GE si Turbomecanica au anuntat insa, in momentul inceperii parteneriatului, ca investitiile in societatea mixta se vor ridica la 10 milioane de dolari si ca productia, destinata exclusiv grupului american, va creste semnificativ in urmatorii ani. In prezent, vanzarile Turbomecanica Combuster Products sunt de cateva milioane de dolari.
General Electric cumpara din Romania, anual, produse in valoare de 50 - 60 de milioane de dolari, suma mare pentru piata romaneasca insa infima comparativ cu afacerile globale ale grupului.
GE a avut anul trecut venituri totale de 131 de miliarde de dolari si un profit net de 14,11 miliarde de dolari. Grupul este implicat, prin diviziile sale, in mai multe afaceri la nivel international: sisteme energetice, produse industriale, asigurari, consumer finance, industrie plastica, echipamente medicale sau administrarea investitiilor.
In Romania, GE este prezenta prin GE Capital, actionar al Banc Post, si GE Aircraft Engines. Oficialii GE au declarat insa, de curand, ca grupul american este interesat sa se implice mai mult in proiecte legate de energie si infrastructura.
Pana in prezent, pe piata romaneasca exista deja doua mari grupuri americane care au pus in practica scenariul ce ar putea fi urmat si de GE. Iar unul din aceste grupuri se numara printre principalii concurenti ai GE la nivel mondial, Honeywell (cu afaceri de 25 de miliarde de dolari anual).
Fabrica din Romania a Honeywell va ajunge anul viitor la o cifra de afaceri de 200 milioane de euro, dubla fata de anul acesta. Cresterea se datoreaza transferului unor capacitati de productie de la alte uzine ale grupului din Marea Britanie si va implica angajarea a inca 25 de salariati.
Daca in 1998, fabrica de la Bucuresti, singura sub marca Honeywell din regiune, raporta o cifra de afaceri cu putin peste 2 milioane de dolari, in 2002 aceasta depasea 74 mil. dolari, iar anul viitor este posibil sa atinga 240 milioane dolari (200 mil. euro).
Cresterea afacerilor se datoreaza faptului ca Honeywell Garrett SRL, firma ce opereaza fabrica din Bucuresti, va trece pana la finele anului la productia de turbosuflante (echipamente destinate motoarelor diesel), o afacere cu valoare adaugata sensibil mai mare decat cea cu componente si subansamble auto.
Alta mare companie americana care va transfera o parte din productia din Marea Britanie in Romania este Timken, al treilea producator mondial de rulmenti. In urma relocarii, cifra de afaceri a fabricii de la Ploiesti a grupului american se va dubla, pana la 70 de milioane de dolari, in urmatorii ani.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 iunie 2003.' -
APAPS se pregateste sa incheie privatizarile din cadrul progamului PSAL
Romania libera EPT
___
Ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu, a aprobat un ordin prin care Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului scoate la vanzare opt societati mari si foarte mari din portofoliu. Pentru a treia oara, APAPS incearca sa vanda pachetul majoritar de actiuni pe care il detine la societatea Electroputere Craiova, inclusa in PSAL I. Societatea craioveana este specializata in productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice si are un capital social de 122,9 miliarde lei.
Dupa esecul privatizarii cu General Motors si Karsdorfer, singurul investitor interesat de preluarea societatii Electroputere este compania Mitsui & Co. Ltd. din Japonia. In acest fel, daca va reusi sa vanda Electroputere Craiova si Tractorul Brasov, APAPS va finaliza in linii generale privatizarea societatilor incluse in programul PSAL I cu Banca Mondiala, urmand ca pana la sfarsitul anului 2003 sa incerce sa vanda si cele 20 de societati ce fac parte din programul PSAL II.
Cea de-a doua societate lansata la privatizare este Dermatina Timisoara, producator de bunuri de consum din cauciuc si mase plastice, incaltaminte si articole speciale. Dermatina are un capital social de 515 miliarde lei, iar APAPS scoate la vanzare pachetul majoritar de 91,4985% din actiunile societatii, care se afla in programul de privatizare prin forte proprii.
FAMOS Suceava, cea de-a treia societate lansata la privatizare, are ca obiect principal de activitate producerea de aparatura, instrumente medicale si articole din materiale plastice primare. APAPS ofera pachetul majoritar de 98,6963% din actiunile FAMOS, societate ce are un capital social de 594 miliarde lei si care se afla, de asemenea, intre societatile ce vor fi vandute prin forte proprii.
O alta societate lansata la privatizare este POLIROM Roman, specializata in fabricarea si comercializarea de polimeri, fibre si fire poliamidice, produse prelucrate din acestea, piese de schimb si accesorii, precum si in efectuarea de transporturi pe rute interne si externe cu mijloace de transport proprii. POLIROM are un capital social de 233 miliarde lei. APAPS a oferit la vanzare, prin negociere directa, un pachet de 84,03% din actiunile POLIROM.
APAPS a mai lansat la privatizare si pachetul majoritar de 69,968% din actiunile societatii Infratirea din Oradea, producatoare de masini-unelte, ce are un capital social de peste 51 miliarde lei.
La Metalurgica Oradea a fost oferit pachetul de 96,439% din actiuni, societatea fiind specializata in productia si comercializarea de semifabricate turnate din fonta si otel, subansamble si piese auto, remorci si semiremorci, masini agricole si alte constructii metalice si avand un capital social de 48 miliarde lei.
O alta societate oferita la privatizare este CONSIRD Targoviste, societate avand ca obiect producerea si comercializarea de semifabricate turnate din fonta si otel, subansamble si piese auto, remorci si semiremorci, masini agricole si alte constructii metalice si un capital social de 36,4 miliarde lei. APAPS ofera la vanzare pachetul de 77,51% din actiuni detinut la CONSIRD Targoviste.
Cea de-a opta societate oferita de APAPS este TREMAG Tulcea, producator de caramizi refractare bazice. APAPS ofera pachetul de 50,97% din actiunile TREMAG, societate avand un capital social de circa 19 miliarde lei. Pentru toate cele opt societati, potentialii cumparatori pot depune oferte de preluare pana la inceputul lunii iulie 2003.
Sursa: Romania Libera, 19 iunie 2003.
Pagina