11.10.2004
-
Prioritatile BNR: leul greu si inflatia
Jurnalul National
___
Banca Nationala are de astazi o noua conducere. Guvernatorul Mugur Isarescu isi pastreaza functia, in timp ce majoritatea membrilor din Consiliul de Administratie sunt noi in BNR.
Noul Consiliul de Administratie al BNR, aprobat de Parlament saptamana trecuta, si-a intrat de astazi in atributii. Mugur Isarescu isi pastreaza functia de guvernator si asigura si conducerea Consiliului de Administratie.
El va fi secundat de Florin Georgescu, care a fost numit prim-viceguvernator si vicepresedinte al Consiliului de Administratie, si de doi viceguvernatori in persoana lui Eugen Dijmarescu si a lui Cristian Popa. Din conducerea BNR mai fac parte, ca membri, Silviu Cerna, Agnes Naghy, Napoleon Pop, Maria Ene si Virgiliu Stoenescu.
TINTE PRECISE.
In fata noului Consiliu de Administratie stau cateva obiective importante care vor trebui realizate in urmatorii ani. Trei dintre ele sunt cruciale pentru economia romaneasca: trecerea la leul greu, reducerea inflatiei si liberalizarea totala a contului de capital.
Inflatia va trebui sa ajunga la nivelul din Uniunea Europeana, de 2%-3%, si pentru atingerea acestui nivel sunt necesari intre 3-5 ani, a opinat Mugur Isarescu dupa audierea sa in Comisiile parlamentare de buget-finante.
PRIMUL OBIECTIV
Obiectivul prioritar al Bancii Nationale pentru anul viitor va fi denominarea monedei nationale.
Leul greu, obtinut prin taierea a patru zerouri din coada monedei nationale, este prevazut a intra pe piata incepand cu prima zi a anului viitor. Totusi, el va merge in paralel cu banii vechi, o perioada mai lunga de timp pentru ca oamenii sa se obisnuiasca cu noile monede. Isarescu a apreciat ca trecerea la leul greu inseamna 'pavarea' drumului catre euro.
Sursa: Jurnalul National, 11 octombrie 2004.' -
De marti, BRD va ramane fara presedintele Baltazar
Gardianul BRD
___
Din 12 octombrie, Bogdan Baltazar va renunta la presedintia Consiliului de Administratie (CA) al BRD-Groupe Soci?t? G?n?rale (GSG), dar va ramane membru in CA al bancii pana la inceputul lui 2005. Acest pas nu inseamna, insa, o retragere a cunoscutului bancher din prim-planul vietii financiar-bancare autohtone.
Baltazar promite ca va ramane o voce puternica si critica in acest sector si ca nu se va transforma intr-un 'tacut birocrat cu cotiere'.
- Unde veti pleca?
- De aproape un an gandesc intrarea mea in parteneriat cu un specialist in domeniul afacerilor – un american, pe care il cunosc de la Londra, care are in Romania o firma de consultanta de dimensiuni medii, dar foarte buna. Eu o sa aduc competenta financiar-bancara, relatiile si capitalul meu de prestigiu si o transformam intr-o firma mare de consultanta.
Vom oferi, inca de la inceputul afacerii, consultanta pentru firme romanesti si straine, identificarea, structurarea si inchegarea pachetului de finantare - reprezentarea sa - cat timp clientul are nevoie de serviciile noastre. Vom sprijini clientii si in demersurile lor externe – export de marfuri si servicii, investitii.
- Cabinetul de consultanta va va purta numele?
- Partenerul meu tine neaparat sa fie si numele meu vom vedea eu nu cred ca este indispensabil.
- Cand veti incepe activitatea efectiva la firma de consultanta?
- Pe 15 ianuarie pana atunci ne pregatim logistic.
- In ce context ati decis plecarea de la BRD?
- Cred ca mi-am facut datoria. Prezidez BRD de sase ani si jumatate, din care aproape doi ani am fost presedinte si director general. Banca a trecut printr-o privatizare de succes, apreciata si pe plan international.
Dovada ca a fost bine facuta este ca a dus la o expansiune puternica a bancii, care de la o cota de piata de 6% a ajuns la 18% la creditul neguvernamental, 25% la cel de consum, 30% la carduri, aproape 50% din piata fondurilor mutuale etc.
Am hotarat sa plec in urma cu un an si sa o fac in buna intelegere, datorita faptului ca BRD e 'copilul' meu si nu voiam sa-i creez vreo problema prin plecarea mea. Cred ca s-a incheiat un ciclu. E bine ca atunci cand crezi ca ti-ai dat masura talentului si a posibilitatilor in legatura cu un proiect, sa mai faci si altceva.
- V-a expirat mandatul?
- In august 2003, mandatul meu in CA si contractul meu cu banca au fost prelungite mai am inca trei ani in CA. Am fost rugat insistent sa mai stau in CA, ca membru, pana la prima AGA, la inceputul anului viitor. Tot ce am facut in acest an a fost sa inchei optim marile proiecte in care eram implicat direct, dar nu puteam sa mai raman. De un an il port cu vorba pe viitorul meu partener.
Exista o anumita logica a unui lucru, nu trebuie sa-l amani prea mult sunt si fonduri de investitii care vor sa conlucram.
- Ati fost curtat si de banci?
- Sigur.
- Contractul cu GSG va permite sa lucrati intr-o alta banca?
- Nu, pentru sase luni.
-Ce banca ar reprezenta pentru dumneavoastra o provocare?
- Interesanta va fi BCR: e o banca buna, dar cam prea mare si trebuie sa parcurga trecerea de la cultura de obedienta si de servicii facute statului si de contraservicii facute de stat si de institutiile lui la o adevarata cultura de piata.
BCR va fi interesant de 'intors' si de transformat intr-o banca privata care sa stie sa discearna piata, sa actioneze in ea pe picioarele proprii ar fi un 'challenge'.
- Cum vedeti banca dupa plecarea dvs.?
- Testul suprem al unui sef este ca lucrurile sa mearga la fel de bine si dupa ce pleaca. BRD se va dezvolta foarte bine pe piata.
- Credeti ca dupa plecarea dvs., BRD se va apropia mai mult de proiectele guvernamentale?
- Intotdeauna a fost foarte apropiata. Avem o activitate extrem de bogata in acest domeniu si vrem sa o dezvoltam. N-am fost deloc refractar la finantarea proiectelor cu garantie de stat sau chiar numai cu 'scrisori de confort', care din punct de vedere economic si financiar aveau sens.
- Ati fost totusi o voce critica.
- Asta e altceva am vorbit si in numele ARB, unde sunt vicepresedinte. Am comentat greselile de politica guvernamentala sau ale Bancii Centrale: permisiunea acumularii de arierate fara nici un rost, cresterea deficitului de cont curent prin importuri nesabuite ale companiilor de stat, impleticirile intr-o serie de reglementari care erau anti-business.
Una e sa privesti lucid performanta in materie de conducere a macroeconomiei si alta este sa privesti punctual proiecte care au totusi sens. Cred ca si pozitiile acestea ale mele, care au putut deranja, au fost cele care au contribuit intr-o masura la imaginea foarte buna a bancii. Sigur ca am primit unele reactii de nemultumire.
- Cine a fost nemultumit?
- Cei care promovau proiecte de legi si alte reglementari nepotrivite si care apoi le si aplicau arbitrar, restrictiv uneori si BNR.
- Inclusiv actionarul francez?
- Nu. Actionarul francez a avut o data sau de doua ori o usoara nervozitate, dar am lamurit-o intre noi si m-am bucurat constant de sustinerea totala a GSG. Cred ca erau sensibili la un impact negativ asupra afacerii, dar am reusit sa-i fac sa inteleaga specificul Romaniei, sa le explic ca aici o banca mare si presedintele ei nu pot fi niste tacuti birocrati cu cotiere.
Unul dintre rolurile capitalului strain de calitate este tocmai de a crea masa critica pentru reforme concrete.
Sursa: Gardianul, 11 octombrie 2004.'
08.10.2004
-
Polish Enterprise Fund are pregatiti intre 30 si 50 mil. euro pentru investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Enterprise Investors, compania care administreaza fondul de investitii polonez Polish Enterprise Fund spune ca are pregatiti intre 30 si 50 de milioane de euro pentru investitii pe piata romaneasca. Compania a luat si decizia de a-si deschide o reprezentanta in Romania dupa ce a investit 9 mil. euro in preluarea unui pachet de 41% din actiunile celei mai mari companii locale specializate in credite de consum, Credisson.
'Prima investitie am facut-o pe piata romaneasca in anul 1999, cand alaturi de un consortiu de investitori am cumparat un pachet de actiuni la operatorul de telefonie mobila Orange. A doua tranzactie pe care am facut-o pe piata romaneasca este achizitia de actiuni la Credisson, care tomai s-a incheiat si pe care o pregatim din anul 2001. Sper ca pana la urmatoarea afacere sa nu treaca o perioada la fel de lunga ca intre primele doua investitii, mai ales ca avem si o reprezentanta pe piata romaneasca', a declarat Jacek Siwicki, director partener al Enterprose Investors.
El nu exclude ca urmatoarea tranzactie a Enterprise Investors in Romania sa se petreaca in prima parte a anului viitor. 'Sectoarele pe care le vizam in general pentru a investi sunt cel al bunurilor de consum si retail, serviciile financiare, produsele si serviciile industriale sau serviciile de telefonie. Acestea sunt si domeniile pe care le vizam si in Romania', a completat Siwicki.
Enterprise Investors a atras in prima parte a acestui an un capital de 300 milioane de euro pentru noul sau fond de investitii, Polish Enterprise Fund V, care va investi in principal in Plonia, pentru celelalte state din Europa Centrala si de Est fiind alocata o pondere de 30%-40%.
'Din cei 100-120 de milioane de euro cat reprezinta suma alocata pentru investitii in celelate tari din Europa Centrala si de Est credem ca 30-50 de milioane de euro ar putea ajunge in Romania, daca vom gasi aici oportunitati de investitii', a completat Siwicki.
Polish Enterprise Fund V investeste intre 5 si 45 de milioane de euro, perioada tipica pentru care este mensinuta investitia nainte de a fi vanduta participatia variind intre 3 si 7 ani. 'Prima noastra investitie de pe piata romaneasca, cea de la Orange, ne-a adus pana acum rezultate mai mari decat ne asteptam, asa ca am putea sa o mentinem chiar si doi-trei ani. Cu toate acestea, suntem deschisi la oportunitati pentru un pret bun. Putem face un exit chiar si anul viitor daca, spre exemplu, France Telecom vine la noi sa ne cumpere participatia sau poate daca Orange se coteaza la bursa', a mai spus Siwicki. Cea mai recenta investitie a Enterprise Investors in Romania, achizitia a 41% din actiunile Credisson va avea, potrivit lui Dariusz Pronczuk, responsabil de investitii in sectorul financiar, o durata de 5 ani pana la momentul exitului.
Pe langa Polish Enterprise Fund (care detine 41% din actiuni), pe lista actionarilor Credisson se mai afla Oresa Ventures cu 37%, Florin Andronescu cu 20% si DBG Eastern Europe - 2%. Fondul german DBG, a devenit recent si actionar al retailerului de electronice si electrocasnice Flanco. De altfel, compania Credisson, specializata in acordarea si intermedierea de credite de consum a fost desprinsa anul trecut din cadrul Flanco, pana in aceasta vara, avand si acelasi actionariat. Credisson a desfasurat pana in prezent, potrivit directorului general Florin Andronescu, credite totale de 290 de milioane de euro, din care 120 de milioane euro reprezinta finantari preluate din activitatea derulata de Flanco. Anul trecut Credisson International Srl a realizat, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante, o cifra de afaceri de 2.950 miliarde lei (aproape 7,9 milioane euro la cursul mediu al BNR), profitul net realizat in fiind de 2.326 miliarde lei (aproape 6,2 milioane euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 8 octombrie 2004.
' -
Record istoric: Barilul de petrol a depasit 52 USD
Gardianul
___
Pretul petrolului doboara record dupa record, cotatia ajungand ieri, la inchiderea Bursei din New York, la peste 52 de dolari pentru un baril. Pretul titeiului nu a mai atins cote atat de ridicate de mai bine de 20 de ani.
Aceasta evolutie, constant crescatoare de cateva luni, pune sub semnul intrebarii perspectivele economiei mondiale.
Noul nivel record al barilului de petrol a fost provocat de situatia sondelor de extragere a petrolului din Goful Mexic, regiunea fiind grav afectata de uraganele de sezon, care au dus la scaderea productiei cu 15 milioane de barili. Totodata, situatia din Nigeria si sabotarea conductelor de petrol din Irak influenteaza intr-o mare masura bursele.
Tarile OPEC pompeaza petrol pe piata aproape de capacitatea maxima, orice intrerupere a livrarilor din Nigeria sau Irak putand afecta, imediat, fragilul echilibru dintre cerere si oferta.
Efectele imediate ale cresterii pretului petrolului sunt majorarea tarifelor la transportul aerian, costuri mai mari pentru companii, care pot avea drept urmare reduceri de personal, crestere economica slaba, pe fondul consumului in scadere, precum si preturi de vanzare cu amanuntul mai mari la toate produsele.
Sursa: Gardianul, 8 octombrie 2004. -
Senatul a iertat Tractorul de toate datoriile
Curentul
___
Totul pentru privatizarea societatii Tractorul Brasov. Asta pare sa fie regula dupa care senatorii au aprobat ieri proiectul de lege privind privatizarea societatii, acceptand amendamente la forma initiata de executiv prin Ordonanta de urgenta 53/ 2004.
Astfel, prin amendamentul la forma initiala propusa de guvern, senatorii au decis scutirea de la plata a dobanzilor si penalitatilor de orice fel, calculate de la data transferului dreptului de proprietate, pana la data emiterii ordinului comun pentru acordarea inlesnirilor la plata creantelor. In plus, pentru finalizarea procesului de privatizare, care treneaza de ceva vreme in cazul Tractorul, senatorii au luat decizia suspendarii oricarei forme de executare silita inceputa impotriva societatii Tractorul de catre creditorii bugetari ai AVAS. Totodata, la propunerea senatorului liberal Nicolae Vlad Popa, vanzarea pachetului de actiuni detinut de stat la Tractorul Brasov se va face catre firma Landini SPA si la orice firma controlata de aceasta, ca parte a grupului italian. Landini nu mai are, astfel, nici un motiv sa amane efectuarea transferului de proprietate asupra pachetului majoritar de actiuni.
Sursa: Curentul, 8 octombrie 2004.
07.10.2004
-
Investigatie la operatiunile Petrom din strainatate
Evenimentul Zilei SNP
___
Compania austriaca OMV trebuie sa prezinte Consiliului Concurentei documente suplimentare pentru a se stabili daca trebuie sau nu sa-si retraga participatia de 25 la suta detinuta la grupul Rompetrol.
Daca pina acum s-a pus doar problema influentelor pe care le-ar avea aceasta participatie pe piata interna, pe parcursul cercetarilor s-a constatat ca investigatia trebuie extinsa si asupra activitatii internationale a PETROM.
Din aceasta cauza, Consiliul Concurentei a prelungit termenul pina la care trebuie sa ia o decizie. Analiza este cu atit mai complexa, cu cit afacerile celor doua companii, PETROM si Rompetrol, se intersecteaza si peste hotare.
La sfirsitul lunii august, compania austriaca OMV a notificat Consiliul Concurentei in legatura cu preluarea companiei petroliere de stat care este, in acelasi timp, cel mai important actor din sectorul de prelucrare si distributie a carburantilor. Totodata, PETROM detine monopolul extractiei de titei din Romania. Raspunsul Consiliului era asteptat la sfirsitul lunii septembrie.
Numai ca, pe masura ce a avansat cercetarea, inspectorii de concurenta au constatat ca lucrurile sint mai complicate si au nevoie de mai mult timp, dar si de documentatie suplimentara.
PETROM si Rompetrol, concurenti si in Moldova
Presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde, declara ca nu este vorba despre o intirziere, dar este un caz complex ce trebuie analizat cu mare atentie pentru a se lua o decizie corecta.
Atit PETROM, cit si Rompetrol detin benzinarii in Republica Moldova si desfasoara activitati in zona Marii Caspice, mai precis in Kazahstan. Concurenta cea mai mare intre cele doua companii este pe piata distributiei de carburanti din Republica Moldova, unde atit PETROM, cit si Rompetrol vor sa-si dezvolte afacerile.
Preluarea PETROM face parte din stragia OMV de dezvoltare regionala, care prevede dublarea cotei de piata la 20% in zona Europei centrale si de est si a Dunarii si dezvoltarea capacitatii de rafinare numai pentru atingerea acestui obiectiv. Prin cumpararea PETROM, OMV va deveni lider regional pe piata produselor petroliere.
Activitatea internationala a PETROM
PETROM detine, in Kazahstan, licente pentru zacamintele Tasbulat, Turkemenoy si Aktas prin intermediul Tasbulat Oil Corporation. In 2003, investitia estimata a fost de 25,1 mil dolari. Desfasoara prin intermediul companiei Oztiurk Munai activitati de explorare si productie in perimetrul Sinelnikovskoe. In 2003, investitia realizata s-a ridicat la 9,6 mil dolari.
Anul trecut a achizitionat 95% din actiunile companiei Kom-Munai din Kazahstan, impreuna cu licenta de dezvoltare si productie a zacamintului petrolier Komsomolskoe. In 2003, investitia realizata s-a ridicat la 9 mil dolari.
Detine o cota de 30 la suta din piata produselor petroliere din Republica Moldova.
Are doua benzinarii si un depozit de produse petroliere in Ungaria. Cifra de afaceri a societatii PETROM KFT Ungaria a fost in 2003 de 19.045.716 dolari.
Sursa: Evenimentul zilei, 7 octombrie 2004. -
Landini va prelua Tractorul cu noul contract colectiv de munca, gata negociat de AVAS
Curentul
___
Una dintre cele mai lungi si, totodata, cele mai controversate privatizari din Romania - cea a societatii brasovene Tractorul - a intrat intr-o noua faza, si anume o noua... prelungire a termenului final pentru realizarea transferului de proprietate. Astfel, dupa ce anuntase ca va veni in Romania pentru a semna documentele de transfer, noul proprietar - compania italiana Landini, castigatoarea licitatiei organizate de APAPS anul trecut - a cerut o noua amanare.
La 'ultimul' termen final - 15 septembrie 2004 - castigatoarea licitatiei organizate anul trecut de fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), pentru privatizarea uzinelor brasovene Tractorul, si anume compania italiana Landini, nu s-a prezentat pentru a opera transferul pachetului majoritar de actiuni si a-si a intra in atributiile de proprietar. In aceste conditii, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS - continuatoarea APAPS - n.n.) a stabilit un nou termen pentru acest transfer, si anume 1 octombrie a.c. Nici la acest termen 'final', insa, reprezentantii companiei Landini nu au venit la Bucuresti. In schimb, printr-o scrisoare trimisa la 30 septembrie a.c., si semnata de presedintele Consiliului de Administratie, Valerio Morra, Landini a informat AVAS ca este de acord sa finalizeze transferul de proprietate asupra actiunilor Tractorul Brasov 'in 15 zile de la publicarea ordonantei privind privatizarea societatii in'.
Este vorba de actul normativ adoptat de guvern la mijlocul anului 2003, prin care sunt stabilite o serie de facilitati ce urmeaza a fi acordate noului proprietar, cum ar fi stergerea datoriilor fata de bugetul de stat, amanarea la plata a unei mari parti din datoriile fata de bugetul asigurarilor sociale si conversia in actiuni a tuturor datoriilor societatii fata de furnizorii de utilitati (apa, gaze naturale, energie electrica etc.) Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputatilor si urmeaza a fi adoptat si de Senat, ca apoi sa fie promulgat de presedintele Romaniei si publicat in 'Monitorul Oficial'.
Italienii se tem ca parlamentul le va anula unele facilitati acordate de guvern
'Principala rezerva pe care o au investitorii italieni este legata de faptul ca acestia se tem ca nu cumva parlamentul sa opereze modificari in ordonanta privind privatizarea Tractorul, mai exact sa anuleze unele facilitati acordate noului proprietar, ignorand faptul ca actul normativ in cauza a fost deja aplicat in cea mai mare masura' - ne-a declarat presedintele AVAS, dl Mircea Ursache.
Situatia creata a fost analizata, marti, de presedintele AVAS, impreuna cu reprezentanti ai sindicatelor Tractorul, CNS Cartel Alfa, Blocului National Sindical, CNSLR Fratia, CSN Meridian, Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii. Ursache a reamintit cu acest prilej ca Landini a anuntat in mai multe randuri ca intentioneaza sa finalizeze transferul dreptului de proprietate asupra uzinei din Brasov, insa reprezentantii firmei italiene nu s-au prezentat la discutii.
Facilitati peste facilitati, acordate de guvernul roman
Contractul de privatizare a fost semnat in luna septembrie a anului trecut, pentru o valoare totala a tranzactiei de 45,3 milioane de euro. Prin Legea de aprobare a ordonantei privind privatizarea Tractorul a fost stabilit si schimbul actiunilor detinute de SIF Transilvania la Tractorul (aproximativ 158 milioane de actiuni a 1.000 de lei fiecare) cu cele detinute de AVAS la Rulmentul Brasov (aproximativ 69 milioane de actiuni a 2.290 de lei fiecare). De asemenea, au fost anulate datoriile societatii fata de bugetele statului, in valoare de circa 4.000 miliarde de lei.
Totodata, printr-o hotarare de guvern s-a stabilit ca, in acest an, cumparatorii tractoarelor vor beneficia de subventii in valoare de 600 miliarde de lei, suma urmand sa fie majorata la 700 miliarde de lei anul viitor. Practic, statul roman subventioneaza, prin acest act normativ, 45% din pretul unui tractor.
Nu in ultimul rand, guvernul a acordat societatii brasovene o serie de imprumuturi, din fondurile AVAS, pentru plata consumului curent de energie si gaze naturale, cu dobanzi avantajoase si perioade de gratie cuprinse intre sase luni si un an.
In lipsa noului proprietar, AVAS este nevoita sa treaca la negociera contractului colectiv de munca pentru anul 2005. 'AVAS i-a dat mandat administratorului special sa negocieze cu sindicatele si sa stabileasca detaliile contractului colectiv de munca pentru anul viitor, urmand ca noul proprietar, firma Landini, sa preia acest contract', a precizat pentru 'Curentul' Mircea Ursache.
Sursa: Curentul, 7 octombrie 2004.' -
Fitch: Creditele luate de populatie au crescut profitabilitatea bancilor romanesti
Adevarul
___
Bancile romanesti au inregistrat, in anul 2003, un nivel ridicat al profitabilitatii, pe fondul cresterii semnificative a volumului creditelor, ceea ce presupune insa costuri mai ridicate de provizionare pe masura ce imprumuturile se apropie de scadenta, apreciaza agentia de evaluare Fitch Ratings. 'Ritmul rapid de majorare a creditelor, mai ales al celor acordate populatiei, unde marjele dobanzilor sunt ridicate, a favorizat cresterea profitabilitatii bancilor romanesti in anul 2003. Desi a pornit de la un nivel redus, avansul creditarii este ingrijorator pentru performantele portofoliului de credite, pe masura ce imprumuturile trebuie rambursate', a afirmat Tim Beck, director asociat al Fitch. El a apreciat ca pozitiva incetinirea cresterii creditelor in acest an, in urma reglementarilor adoptate de Banca Nationala a Romaniei in anul 2003. Potrivit unui studiu al Fitch referitor la sectorul bancar din Romania, acesta a trecut prin numeroase schimbari in ultimii trei ani, iar dezvoltarea imprumuturilor a dus la marirea profitabilitatii bancilor. Aceste evolutii au avut loc in contextul imbunatatirii situatiei economice a Romaniei, reflectata in cresterea PIB inregistrata din anul 2000 si diminuarea ratei inflatiei si a dobanzilor. Principala caracteristica a pietei bancare din Romania a fost cresterea semnificativa a imprumuturilor, care a atins 180% in perioada 2001-2003. Volumul creditelor catre populatie s-a marit de opt ori, desi este inca inferior celui inregistrat in alte state din Europa Centrala si de Est. Aceasta inseamna ca ratele de crestere ridicate erau de asteptat, dar si ca institutiile de credit au o experienta limitata in evaluarea riscului de credit al clientilor. Cea mai mare parte a imprumuturilor sunt denominate in devize straine, ceea ce expune debitorul la riscul fluctuatiilor cursului de schimb. Fitch apreciaza ca pe viitor exista in continuare posibilitatea maririi substantiale a volumului creditelor, concomitent cu accentuarea concurentei pe piata bancara. Institutiile de credit straine au intrat pe piata romaneasca considerata inca imatura si este de asteptat sa adopte strategii agresive pentru a obtine o cota de piata cat mai mare. In acelasi timp, este putin probabil ca marjele dobanzilor sa ramana, pe termen mediu si lung, la nivelurile din 2003.
Sursa: Adevarul, 7 octombrie 2004.'
06.10.2004
-
Doi investitori s-au retras de la privatizarea Electrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Termenul pentru depunerea ofertelor finale pentru pachetul majoritar al distributiilor de electricitate Electrica Oltenia si Electrica Moldova se amana cu 12 zile pana pe 18 octombrie, au anuntat, ieri, reprezentantii ministerului economiei si comertului.
'Urmare a solicitarilor venite din partea ofertantilor precalificati privind completarea informatiilor necesare ofertarii, inclusiv cele din camera de date, a aparut ca necesara extinderea termenului de depunere a ofertei pentru a da posibilitatea investitorilor sa aprofundeze datele necesare prezentarii unei oferte care sa reflecte cat mai real valoarea si potentialul societatilor de distributie de energie electrica', explica oficialii ministerului de resort.
Potrivit acestora, pana la finele lunii august au depus documente de pozitie CEZ (Cehia), E.ON (Germania) si Union Fenosa International (Spania). Pe lista investitorilor care au depus expresii de interes si s-au precalificat se mai afla Public Power Corporation (Grecia) si AES (SUA).
Statul vrea in acest fel sa evite lipsa unei competitii intre investitori pentru cele doua distributii, care ar putea slabi pozitia vanzatorului in aceasta tranzactie. Grupul italian Enel a preluat in vara acestui an distributiile de electricitate Banat si Dobrogea, dupa ce a avut discutii de unul singur cu statul roman mai mult de un an, incercand sa traga in jos de pret.
Enel va plati 111,8 mil. euro pentru 51% din actiunile celor doua distributii, care au impreuna 1,3 milioane clienti. De aceasta data, Electrica Oltenia are singura peste 1,3 milioane clienti, ca si filiala Electrica din Moldova, pe piata fiind asteptari ca pretul platit de Enel pentru cele doua distributii mai mici sa fie depasit in cazul fiecareia dintre cele doua tranzactii.
Statul vinde direct 24,6% din actiunile Electrica Oltenia si Moldova catre investitori, care printr-un aport de capital vor ajunge sa detina 51%. Consultanta vanzatorului la acest proces de privatizare este asigurata de catre Bank of America Securities, casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, respectiv casa britanica de avocatura Alen & Overy.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 octombrie 2004.' -
AVAS vrea sa preia regiile autonome
Cotidianul
___
Regiile autonome de gospodarire comunala vor fi transformate in societati comerciale ce vor apartine mai multor autoritati locale si centrale, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) urmand sa devina actionarul de baza in cadrul noilor firme, se arata intr-un comunicat AVAS.
Propunerea este inclusa intr-un memorandum, prezentat de AVAS in ultima sedinta de Guvern, referitor la implicarea autoritatii in procesul de conversie a creantelor in actiuni. AVAS a preluat creantele comerciale ale Distrigaz si Electrica, provenite, in majoritate, de la operatorii serviciilor publice de alimentare cu apa si energie termica.
In cazul in care autoritatea ar aplica metodele de recuperare prevazute de lege, operatorii ar putea fi lichidati si serviciile furnizate de ei, sistate.
„Transformarea operatorilor serviciilor publice in societati comerciale creeaza posibilitatea conversiei acestor creante in actiuni, AVAS putand deveni actionar de baza la societatile comerciale nou-infiintate, alaturi de consiliile locale, excluzandu-se premisa controlului politic excesiv si sistarea serviciilor publice de alimentare cu apa si energie termica', precizeaza comunicatul AVAS.
O parte importanta a datoriei operatorilor de servicii a fost creata de autoritatile locale care nu au achitat la timp diferentele de pret pentru energia termica si ajutoarele banesti. Aceasta situatie a dus la perceperea de penalitati contractuale de catre furnizorii de gaze si energie electrica, din vina exclusiva a consiliilor locale, se mai arata in comunicat.
Reorganizarea regiilor va solutiona si problema eligibilitatii furnizorilor de servicii in fata organismelor financiar-bancare si accesarea unor programe finantate de Uniunea Europeana.
Sursa: Cotidianul, 6 octombrie 2004.'
Pagina