06.10.2004
-
SNCDD a inceput evaluarea activelor in vederea majorarii capitalului social
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Membrii Comitetului Comun de Dezvoltare (CCD) a pietei de capital si reprezentanti ai Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare a Valorilor Mobiliare (SNCDD) au stabilit, in cadrul sedintei CCD din 21 septembrie, constituirea unui colectiv mixt (format din reprezentanti ai BVB, BER si SNCDD) care sa actioneze in vederea realizarii strategiei privind constituirea depozitarului central. Aceasta strategie, propusa in comun de BVB, Rasdaq si asociatia brokerilor (ANSVM) si aprobata de catre actionarii SNCDD in cadrul AGA din 18 august, presupune majorarea capitalului social al SNCDD prin aportul in natura al Bursei, pina la nivelul de 75%, fapt ce conduce la diluarea participarii bancare si a societatilor de brokeraj.
Septimiu Stoica, presedintele BVB si al colectivului mixt al i, BER si CCD, ne-a declarat strategiei mai sus prezentata, este necesara evaluarea activelor SNCDD si BVB. Domnia sa a precizat ca a fost deja lansat procesul de evaluare a SNCDD, iar in ce priveste Bursa de Valori, a fost efectuata o evaluare preliminara a acesteia in vederea transformarii sale in societate comerciala pe actiuni. Elementele acestei evaluari vor fi preluate (si completate) pentru realizarea fuziunii cu Bursa.Electronica Rasdaq, precum si pentru majorarea de capital de la SNCDD, a adaugat domnul Stoica.
Presedintele BVB ne-a mai declarat ca, in partea a doua a lunii octombrie, spera ca va fi lansata o emisiune pilot de titluri de stat care vor fi tranzactionate pe piata bursiera, discutiile purtate cu Ministerul Finantelor Publice (MFP) in acest sens fiind avansate. BVB va indeplini functia de agent al MFP si va gestiona si functiile post tranzactionare.
In cadrul sedintei ce a avut loc saptamina trecuta, CCD a decis transmiterea catre CNVM a unor propuneri privind modificarea instructiunii nr.6/2004, cu privire la calculul de determinare a capitalului initial al societatilor de servicii de investitii financiare (SSIF). Septimiu Stoica a afirmat ca propunerile vizeaza includerea in capitalul initial al unui SSIF a unor elemente din activul societatii. Astfel, pe linga conturile prevazute in instructiunea CNVM nr.6/2004 (capital subscris varsat, prime de emisiune, rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve), CCD propune includerea, la stabilirea capitalului social initial, si a sumelor cuprinse in conturile rezujtatul reportat si rezultatul intermediar (daca exista exprimata o opinie de catre un auditor financiar).
Sursa: Bursa, 6 octombrie 2004.
05.10.2004
-
Scade din nou dobanda de referinta a BNR
Romania libera
___
Banca Nationala a Romaniei a anuntat nivelul dobanzii de referinta pentru luna octombrie 2004 la 18,75% pe an. Incepand cu luna iulie a acestui an, dobanda de referinta a BNR a scazut constant, de la 21,25%, nivelul practicat in iunie, pana la 19,24% pe an, nivelul aferent lunii septembrie. Totodata, BNR a anuntat un volum mediu zilnic al depozitelor, la data de 1 octombrie, de peste 94.965 miliarde lei, cu o rata medie anuala a dobanzii de 18,69% pe an.
Pe de alta parte, Banca Central Europeana (BCE) a lansat, la finele saptamanii trecute, rata dobanzii de referinta la nivelul de 2% pe an, nivel nemodificat din luna iu-nie 2003, in timp ce nivelul ridicat al pretului petrolului ameninta cresterea economica a zonei euro, a informat AFP.
Sursa: Romania libera, 5 octombrie 2004. -
Ungaria investeste masiv in vestul si centrul tarii
Gardianul
___
Schimburile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au cifrat in primul semestru al acestui an la peste 940 milioane euro. Importurile din Ungaria au reprezentat 60% din valoarea schimburilor comerciale, adica aproximativ 550 milioane euro. Pe primul loc in clasamentul produselor importate se afla masinile, aparatele si echipamentele electrice, in valoare de circa 75 milioane euro. In ceea ce priveste exporturile realizate de Romania in Ungaria, pe primul loc se claseaza produsele din aluminiu, care au valorat in perioada precizata aproape 50 milioane euro, cu aproape 750% mai mult decat in perioada similara. Din cauza aderarii Ungariei la Uniunea Europeana, schimburile agroalimentare ale acestei tari cu Romania au scazut cu peste 60%.
Cel mai mare volum al investitiilor unguresti in Romania a fost realizat in judetul Timis, potrivit declaratiilor sefului Biroului Comercial Ungar, Halasz Janos. Totodata, cele mai multe firme cu capital unguresc functioneaza in judetele Bihor, Cluj, Harghita. Din punct de vedere al ponderii capitalului de acest gen in totalul capitalului strain investit, pe primul loc se situeaza judetul Harghita – cu 65%, urmat de Cluj – 45%, si Mures - 30%.
Sursa: Gardianul, 5 octombrie 2004. -
Pretul uleiului va creste in urmatoarele luni
Cronica Romana UARG
___
Reprezentantii fabricilor de ulei sustin ca pretul uleiului va creste in urmatoarele luni, cu toate ca anul acesta in Romania s-a inregistrat, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. una din cele mai bune productii de floarea soarelui din ultimii ani.
“Pretul uleiului depinde in mare masura de pretul de achizitie al flori -soarelui, acesta fiind in prezent mai mare decat pretul de referinta - de 6.500 de lei - anuntat pentru acest an de Ministerul Agriculturii”, a declarat Viorel Zichil, presedintele Patronatului Industriei Uleiului-ULPROD.
Potrivit sursei citate, anul trecut, fabricile de ulei au achizitionat floarea soarelui la un pret de 5.800-6.200 lei /kg, in timp ce anul acesta pretul este situat intre 6.800 lei si 7.300 lei/kg, in crestere cu cel putin 15 la suta fata de 2003, iar ponderea materiei prime in produsul finit ajunge pana la 70 la suta.
“Din acest motiv estimam ca preturile la ulei vor creste, in circa o luna - o luna si jumatate”, a spus Zichil fara a preciza si un anumit procent de crestere. Pe de alta parte, presedintele ULPROD a sustinut ca preturile majorate la gaze si carburanti nu vor avea influente foarte mari in pretul uleiului. Pana in prezent fabricile de ulei au achizitionat o cantitate de 300.000-400.000 de tone de seminte de floarea soarelui din recolta acestui an, dar fabricile lucreaza inca cu materia prima din recolta lui 2003. In prezent pe piata romaneasca activeaza circa 16 fabrici de ulei, care au o capacitate industriala de procesare de 1,3 milioane tone de floarea soarelui.
Din datele MAPDR reiese ca pana in prezent a fost recoltata peste 90 la suta din suprafata cultivata cu floarea soarelui (902.666 ha), realizandu-se o productie medie de 1.767 kg/ha. Productia medie estimata pentru 2004 la floarea soarelui va fi in medie cu 35 la suta mai mare decat in 2003, cand recolta s-a cifrat la 1,486 milioane tone.
“Faptul ca vom avea o productie buna la floarea soarelui nu are nici o influenta asupra calitatii materiei prime, care pentru a fi prelucrata trebuie sa indeplineasca anumiti parametri de calitate”, a explicat Viorel Zichil. Din productia totala de seminte de floarea soarelui estimata pentru 2004 - de circa 1,7milioane de tone - circa 825.000 de tone vor fi utilizate pe piata interna, din care circa 750.000 tone vor fi preluate de fabricile de ulei pentru consumul intern, circa 70.000 de tone folosite in mediul rural, iar 5.000 tone pentru insamantari. In aceste conditii peste 800.000 de tone ar putea fi exportate sub forma de ulei sau de samanta de floarea soarelui.
Din datele MAPDR reiese ca anul trecut au fost exportate aproape 366.000 tone de seminte de floarea soarelui, valoarea totala a exporturilor cifrandu-se la 82,747 milioane dolari.Tarile in care s-au indreptat semintele de floare soarelui au fost cu precadere Franta, Pakistan, , Portugalia si Turcia. Pe langa semintele de floarea soarelui, Romania a mai exportat si uleiuri brute si rafinate dar si margarina.
Consumul intern de uleiuri si grasimi vegetale este in prezent de peste 280.600 de tone. Desi in Romania, in ultimii patru ani ,consumul mediu anual de uleiuri si grasimi vegetale a inregisrat o cresterea, in 2003 acesta a fost de doua ori mai mic decat cel inregistrat in tarile UE, de numai 12,9 kg/locuitor/an fata de 26 kg/locuitor/an in tarile UE.
Sursa: Cronica Romana, 5 octombrie 2004.
04.10.2004
-
Eurocopter se gandeste sa asambleze in Romania
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Eurocopter, unul dintre cei mai mari produc?tori de elicoptere civile, ar putea ?nfiin?a o fabric? de asamblare ?n Rom?nia, pentru a c??tiga mai multe afaceri ?n Europa Central?, potrivit Bloomberg. Eurocopter face parte din concernul EADS, care a semnat recent un contract pentru furnizarea unui sistem integrat pentru securizarea frontierelor de stat ale Rom?niei, valoarea contractului fiind de 1 mld. euro.
Eurocopter va asambla elicoptere EC 135 la Bra?ov, unde compania deja opereaz? prin intermediul societ??ii mixte Eurocopter Rom?nia.
'Este scopul nostru pe termen lung s? ?nfiin??m o linie de asamblare odat? ce acolo este suficient? cerere', a spus Cristoph Mueller, un purt?tor de cuv?nt al Eurocopter, ?n cadrul unui interviu acordat la Munchen, relateaz? Bloomberg. El a refuzat s? men?ioneze momentul ori dimensiunea investi?iei.
'Europa de Est este una dintre pie?ele cele mai promi??toare', a ad?ugat el.
Oficialii EADS afirm? c? elicopterele EC 135 pot ajuta statele s?-?i ?mbun?t??easc? controlul frontierelor ?i serviciile medicale de urgen??. Rom?nia, care aspir? la integrarea ?n Uniunea European? ?n 2007, are grani?? cu alte dou? state care nu fac parte din UE - Ucraina ?i Republica Moldova.
Eurocopter Rom?nia a intrat ?n produc?ie la finele lunii iulie cu prima hal? la Bra?ov, unde urmeaz? s? se integreze o nou? linie de asamblare pentru elicopterele EC 135 ?i EC 165, conform contractului dintre Eurocopter SAS ?i Eurocopter Rom?nia, semnat ?n noiembrie 2003.
Contractul prevede integrarea progresiv?, ?n perioada 2004-2005 ?n trei etape, la Eurocopter Rom?nia, a liniei de asamblare pentru cele dou? tipuri de elicoptere, ?n func?ie de cererile existente.
Eurocopter Rom?nia, societate mixt? cu capital rom?no - francez, a fost ?nfiin?at? ?n anul 2002 prin colaborarea dintre Eurocopter SAS ?i IAR Ghimbav, investitorul str?in av?nd o participa?ie de 51% din ac?iuni.
Concernul EADS, al doilea grup la nivel mondial din industria de ap?rare, a semnat recent la Bucure?ti un contract ?n valoare de 650 mil. euro cu autorit??ile rom?ne pentru furnizarea unui sistem integrat de securizare a frontierelor de stat. Valoarea total? a proiectului ajunge la 1 mld. euro, ?n condi?iile ?n care ?n proiect sunt implicate ?i alte companii str?ine precum Siemens (Germania), respectiv alte companii care vor avea pozi?ia de subcontractori.
Afacerea, ?ncheiat? cu garan?ia statului rom?n, va fi finan?at? de un consor?iu de b?nci condus de grupul financiar francez Societe Generale, ?i din care mai fac parte b?ncile germane Dresdner Bank ?i KfW.
Sursa: Ziarul Financiar, 04.10.2004' -
Oltchim vrea sa impace si statul si minoritarii
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Managerii combinatului chimic Oltchim R?mnicu V?lcea vor s? aduc? la masa negocierilor statul, ac?ionarul majoritar al combinarului, ?i ac?ionarii minoritari, care au contestat ?n justi?ie o hot?r?re a Adun?rii Generale a Ac?ionarilor prin care statul ??i majora participa?ia p?n? la 90% din Oltchim. Procesul ?n care minoritarii contest? hot?r?rea AGA face ca p?n? la g?sirea unei solu?ii, structura ac?ionariatului Oltchim s? fie incert?, iar privatizarea imposibil?.
Statul, ac?ionarul majoritar al Oltchim, a aprobat ?n AGA ?n noiembrie anul trecut majorarea capitalului companiei cu 95 milioane de dolari prin conversia ?n ac?iuni a unor datorii ale Oltchim c?tre fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Aceasta, ?mpreun? cu APAPS, care de?inea 53% din ac?iuni, urmau s? ajung? la peste 90% din Oltchim. Pachetul de ac?iuni al APAPS a fost transferat ?ntre timp la Ministerul Economiei ?i Comer?ului.
Ac?iunile care ar fi trebuit s? revin? statului ?n majorare au fost calculate ?mp?r?ind datoriile la valoarea nominal? a ac?iunilor, iar minoritarii au cerut ca la conversie s? fie luat? ?n considerare ?i rezervele din reevaluare ale combinatului, caz ?n care statului i-ar fi revenit mai pu?ine ac?iuni, iar minoritarii ar fi r?mas cu o cot? mai mare din companie.
'Ac?ionarii minoritari au o serie de propuneri privind rezolvarea situa?iei ?i vom ?ncerca s? ?i punem fa?? ?n fa?? cu reprezentan?ii ac?ionarului majoritar pentru a rezolva situa?ia,' spune Constantin Roibu, pre?edintele Oltchim. El a ad?ugat c? trebuie g?sit? o solu?ie pentru ca majorarea s? poat? fi realizat? dar f?r? ca minoritarii s? fie nemul?umi?i, Roibu nu a dorit s? precizeze care sunt variantele prin care conflictul dintre minoritari ?i stat ar putea fi rezolvat?.
Principalul ac?ionar al Oltchim este fondul de investi?ii Broadhurst, care de?ine 12,5% din ac?iuni ?i care dac? majorarea ar fi realizat? ?n forma aprobat? de AGA ar mai de?ine doar 1,1%. 'Ca orice majorare de capital majorarea de la Oltchim ar fi trebuit f?cut? aduc?nd la zi valoarea activelor,' spune Siminel Andrei, managerul fondului Broadhurst.
Oltchim a solicitat Comisiei Na?ionale a Valorilor Mobiliare s? suspende ac?iunile de la tranzac?ionare la Burs? pentru ca to?i ac?ionarii s? poat? lua decizii ?n cuno?tiin?? de cauz? dup? finalizarea discu?iilor. Ultima tranzac?ie de vineri cu ac?iuni Oltchim s-a realizat la 1.800 lei/ac?iune, pre? la care capitalizarea Oltchim este de 18,5 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 04.10.2004' -
Sicomed vrea sa vanda sectia de perfuzabile pentru trei milioane euro
Adevarul SCD
___
Producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti intentioneaza sa vanda sectia de productie a medicamentelor perfuzabile companiei Infomed Fluid, reprezentanta din Romania a firmei italiene ACS Dobfar, contra sumei de trei milioane euro, informeaza un comunicat al companiei. 'Decizia noastra este motivata de continuarea procesului de eficientizare si optimizare a activitatii de productie. Strategia de dezvoltare a companiei vizeaza concentrarea activitatii pentru facilitatile de productie forme solide si solutii parenterale in volume mici (injectabile)', a declarat Klaas Postema, directorul general al Sicomed. Sectia perfuzabile (parenterale in volume mari) a fost infiintata in anul 1970 si detine aproximativ 14% din vanzarile totale ale companiei. Potrivit companiei, care citeaza un studiu al firmei de cercetare a pietei Cegedim, Sicomed detine o cota de aproximativ 38% din piata produselor perfuzabile din Romania. Principalele capacitati de productie ale companiei sunt sectiile de forme solide (tablete, comprimate filmate, capsule, drajee), medicamente injectabile si perfuzabile. Toate cele trei sectii de productie sunt certificate Good Manufacturing Practice (GMP). Sicomed Bucuresti intentioneaza sa aloce, in acest an, alte 10 milioane dolari pentru continuarea investitiilor in retehnologizare, in vederea atingerii standardelor GMP in toate sectiile de productie. Potrivit firmei de cercetare Cegedim Romania, Sicomed detinea, in perioada iulie 2003 - iunie 2004, o cota de 4,9% din piata romaneasca de farmaceutice, fiind a cincea companie in clasamentul realizat dupa valoarea vanzarilor. Pe primul semestru al anului, Sicomed a raportat o crestere cu 12% a cifrei de afaceri, pana la 863 miliarde lei, fata de perioada similara din 2003, in timp ce profitul net s-a diminuat cu 14%, la 100,6 miliarde lei. ACS Dobfar este o companie italiana, care furnizeaza de peste 30 de ani ingrediente active, penicilina injectabila sau sub forma orala, precum si cefalosporine pentru unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume. In prezent, compania detine 15 fabrici, dintre care patru sunt in afara Italiei, respectiv Brazilia, Coreea, Elvetia si Marea Britanie. In anul 2003, compania a avut aproximativ 690 de angajati si o cifra de afaceri de 266 de milioane de dolari.
Sursa: Adevarul, 04.10.2004'
01.10.2004
-
AVAS cauta un alt cumparator, Ursache nu stie daca Landini mai vine sa preia Tractorul
Romania libera
___
La Tractorul situatia se precipita, Ursache anuntand ca a inceput sa caute cumparator, pe actualul avand posibilitatea sa-l schimbe printr-un act normativ. El a mai spus ca a fost corect si a transmis si ce efecte ar avea o astfel de masura. In acelasi timp atrage atentia ca situatia e sub control: 'Decizia e la mine! Sa fiu foarte clar'. (...) 'Nu vad iarasi nici un fel de probleme ca AVAS sa aiba un portofoliu de rezerva, de solicitari, pe care in orice clipa sa-l aiba pregatit atunci cand o privatizare sau alta esueaza'. In ceea ce priveste firma Landini, Ursache spune ca a trimis notificari, dar ca acum nu considera ca i-ar folosi cuiva sa-i transmita un termen, declarand ca nici nu vrea.
'Nu ascund nimanui ca in momentul de fata studiez piata pentru a gasi potentiali cumparatori. Nu este absolut nici un atac la adresa cuiva, a vreunui cumparator faptul ca ma intereseaza ce ofertanti mai sunt pe piata atat timp cat cel cu care am incheiat un contract nu vine sa faca transferul dreptului de proprietate', a spus Ursache. In opinia sa, aceasta intarziere are la origine incheierea contractului cu o serie de clauze care nu au fost rezolvate la momentul respectiv. Problema societatii o constituie acum datoriile istorice, care nu pot fi sterse decat la momentul transferului de proprietate. Nefacandu-se transferul, societatea ramane mereu cu un bilant negativ, a concluzionat Ursache. 'Din punctul de vedere al AVAS sunt indeplinite conditiile de preluare, iar daca nu se va putea, AVAS va apela la un act normativ pe care-l poate promova datorita Ordonantei 26 care-i permite sa schimbe cumparatorul. Deoarece privatizarea Tractorului s-a facut prin act normativ, tot prin act normativ voi prelua', a explicat Ursache.
Pe 5 octombrie Mircea Ursache a anuntat ca se intalneste din nou cu doua confederatii sindicale de pe platforma, BNS si Cartel Alfa, pentru a se 'lua o decizie in trei'. (...) 'Nu e chiar numai decizia mea, e o problema a uneia din cele mai mari structuri din tara'.
Tractorul are alocate 1.300 miliarde lei ca subventie, din care 600 miliarde pe anul trecut, iar alte 700 miliarde pe 2005.
Sursa: Romania Libera
01.10.2004' -
Fondurile straine de investitii - cu ochii pe retelele de magazine de electronice si electrocasnice
Adevarul
___
Vanzarile sustinute de produse electronice si electrocasnice au facut din retelele de magazine de profil o afacere interesanta pentru fondurile de investitii straine. Chiar daca, dupa explozia vanzarilor de anul trecut, acest an a debutat cu o 'calmare' care a dus la o scadere a pietei cu peste 15 la suta, retelele de magazine de profil raman o afacere profitabila. In consecinta, toti cei trei mari actori de pe piata, Flanco, Altex si Domo, sunt in diverse stadii de negociere cu fonduri de investitii straine. Domo, prima retea care a anuntat colaborarea cu un astfel de fond, va primi un influx de capital de la Romanian American Enterprise Fund (RAEF) si, de asemenea, va deveni actionar al unei societati de finantare. 'Tranzactia se va incheia pana la sfarsitul acestui an si consta in cumpararea de catre RAEF a unui pachet de actiuni de 15-20 la suta din capitalul companiei care detine reteaua de magazine Domo. Capitalul va fi folosit pentru deschiderea unor complexuri de tip Domo Land', ne-a declarat Razvan Iancau, directorul de comunicare al grupului. De asemenea, dat fiind ca scaderea pietei a fost determinata in mare parte de limitarea creditelor de consum de catre Banca Nationala, fondul RAEF va deschide si o societate de creditare. 'Domo va detine 20 la suta din societate si prin aceasta se doreste sa se ofere clientilor o diversitate de sisteme de creditare', mai spune Iancau. Flanco International, un alt actor de pe piata de profil, este singurul grup in care un fond strain de investitii detine deja o parte din actiuni. In 1997, Oresa Ventures a investit pentru prima oara in Flanco, dupa care a urmat o noua investitie in 1999, impreuna cu Fondul Danube. Cu cateva zile in urma, grupul Flanco a anuntat preluarea unui pachet de actiuni al companiei, in valoare de 13 milioane de euro, de catre DBG Eastern Europe. Valoarea tranzactiei reprezinta o suma-record in ce priveste investitiile facute in retailul de electronice si electrocasnice. 'Inainte de a face primul pas in Romania, am analizat cu atentie piata si avem incredere in potentialul pietei romanesti', este de parere Brian Wardrop, partner al DBG Eastern Europe. Marius Ghenea, directorul general Flanco, spune ca, in acest moment, grupul pe care il conduce are un actionariat solid, format din doua fonduri puternice care administreaza peste 200 de milioane de euro. Si reteaua de magazine Altex a atras atentia unui fond strain de investitii. AIG New Europe Fund negociaza preluarea unui pachet minoritar de actiuni la Altex, de circa 30 la suta. 'Negocierile continua inca, dar cel mai probabil nu se vor finaliza in acest an. Este un proces lung si care trebuie tratat cu multa atentie', ne-a declarat Dan Ostahie, presedintele grupului. El a afirmat ca posibila infuzie de capital din partea AIG va asigura Altex fondurile necesare extinderii retelei de magazine Media Galaxy la nivel regional, incepand cu 2006. 'Ne uitam cu interes la tari precum Bulgaria si Serbia, care in acest moment sunt oportunitati si poate cu timpul vor deveni chiar prioritati pentru strategia viitoare a grupului nostru', ne-a mai declarat Ostahie. Conform studiilor, piata romaneasca de electronice si electrocasnice este evaluata in prezent la circa 500 de milioane de euro, fiind o piata in formare, raportat la pietele din Europa Centrala.
Sursa: Adevarul
01.10.2004' -
Compania ceha CEZ vrea sa cumpere Electrica Oltenia si Moldova
Adevarul
___
'Romania este o piata interesanta pentru noi. Compania ceha CEZ va depune o oferta pentru privatizarea societatilor Electrica Moldova si Electrica Oltenia pana la data de 6 octombrie (termenul-limita stabilit de Ministerul Economiei si Industriei)', a declarat, ieri, Vladimir Schmalz, director de fuziuni si achizitii al companiei. Indiferent de rezultatul privatizarii celor doua societati, grupul CEZ doreste sa investeasca si in unitati de producere a energiei electrice. Achizitiile din sectorul energetic romanesc fac parte din strategia grupului de a se extinde in Europa Centrala si de Est si de a deveni lider de piata in regiune. CEZ manifesta interes si pentru privatizarea complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova. 'Dupa ce am investit masiv la inceputul anilor 1990 in modernizarea si restructurarea unitatilor de producere a energiei electrice, in prezent alocam bani pentru extindere', a explicat Schmalz interesul grupului CEZ pentru sectorul energetic romanesc. Recent, CEZ a castigat licitatia pentru cumpararea a trei companii de distributie din Bulgaria, tranzactie ce s-a ridicat la 280 milioane de euro. Grupul CEZ cuprinde peste 99 de companii si este producatorul de energie electrica lider pe piata ceha.
Sursa: Adevarul
01.10.2004'
Pagina