Editoriale

Dupa o mai lunga perioada de volatilitate exacerbata, piata bursiera autohtona s-a linistit. Revenirea intr-o zona pozitiva – la nivelul cotatiilor – s-a suprapus peste o perioada cu lichiditate, din nou, scazuta.
Intr-o astfel de piata, tema lichiditatii bursiere revine in actualitate. Este poate cea mai celebra enigma a pietei locale: de ce cresterea economica, pe care o traversam in ultimii ani, reflectata si de evolutia indicilor bursieri, nu determina un mai mare dinamism pe piata bursiera, o mai intensa activitate pe segmentul ei de retail. Sau de ce scaderea dobanzilor bancare pare sa fie perfect inelastica cu apetitul investitional al publicului de retail prezent pe piata locala.

In aceasta saptamana statul roman si-a testat din nou capacitatea de imprumut pe pietele internationale. A atras trei miliarde de euro in conditiile unei cereri pentru titlurile romanesti mai mult decat dubla. A fost o emisiune pe scadente lungi, in premiera fiind vandute eurobonduri cu scadenta la 30 de ani.

Anul curent a fost unul in care a existat, aproape omniprezent, un sentiment de piata negativ. Lipsa de predictibilitate pentru sectoarele de baza ale pietei bursiere (financiar si energetic), lipsa unui buget aprobat sau lupta investitorilor pentru depunerea declaratiilor fiscale au fost motive suficiente pentru a alimenta cu stiri negative ecosistemul pietei bursiere.

Lichiditatea pietei este unul dintre cele mai fierbinti subiecte. Este motivul pentru care inca nu suntem in categoria pietelor emergente, este atat cauza, cat si efectul pentru care nu avem o piata de capital mai dezvoltata. Insa, din anumite puncte de vedere, acest aspect poate fi considerat si un avantaj pentru investitorii de retail. O consecinta a lichiditatii reduse cred ca o regasim in evaluarea companiilor de pe piata de capital.

Bursa este o piata cu un subiectivism ridicat, atunci cand vorbim despre perioade scurte de timp. Intrucat nu tranzactionam active cu o evaluare clara sau simplista, judecata de valoare a fiecarui investitor poate diferentia semnificativ fata de opinia altuia sau fata de a pietei in general. In acest context, pe bursa isi face simtita prezenta un asa numit sentiment de piata care se manifesta atat la nivel individual (per emitent), cat si la nivelul intregii piete. Sentimentul de piata functioneaza ca o busola indreptand investitorii catre zona de echilibru raportata la datele si informatiile momentului.