26.10.2007
-
Romania mai atractiva pentru investitori
Business Standard
___
Romania ocupa pozitia 50, in urcare cu doua locuri, comparativ cu anul trecut, intr-un clasament de 82 de state realizat in functie de atractivitatea mediului de afaceri previzionata pentru perioada 2008-2012, potrivit Economist Intelligence Unit (EIU).
La nivel international, mediul de afaceri se va mentine favorabil pana in 2012, in pofida unor obstacole, precum intensificarea protectionismului, riscurile sistemului de securitate si dezechilibrele macroeconomice.
Cu toate ca expertii EIU remarca o motivatie scazuta a tarilor de a implementa reforme odata cu dobandirea calitatii de membru al comunitatii europene, Romania a obtinut un punctaj superior de 6,47 puncte, comparativ cu 5,83 puncte anul trecut.
In acest timp, Danemarca, ocupanta primei pozitii in clasament, a fost cotata cu 8,78 puncte, fata de 8,74 puncte anul trecut, pe o scara de la 1 la 10. Dupa Danemarca, urmatoarele pozitii in top sunt ocupate de Finlanda, Singapore si Canada.
Dintre tarile din regiune, Ungaria se pozitioneaza pe locul 36, in stationare, Bulgaria pe locul 46, in urcare cu o pozitie, si Ucraina pe locul 70, in urcare cu cinci pozitii. Calitatea mediul de afaceri global va creste, in pofida perspectivelor mai putin favorabile pentru SUA, care a coborat in clasamentul EIU, avand in vedere acumularea de riscuri financiare si macroeconomice, raspandirea protectionismului, riscurile de securitate si relatiile internationale tensionate.
Trendul international de liberalizare si de reglementare va fi sustinut, in continuare, de factori importanti, precum presiunile concurentiale sporite asupra companiilor multinationale si competitia intre diferite tari pentru investitii straine.
Avansul Produsului Intern Brut mediu la nivel international in perioada 2008-2012 va incetini, comparativ cu ritmurile record inregistrate in ultimul timp.
Sursa: Business Standard, 26 octombrie 2007 -
Scadere de -94,71% a profitului Electrocontact la noua luni
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ECT
___
Producatorul de echipamente electrice, Electrocontact Botosani a obtinut un profit net de 32.840 lei, dupa primele noua luni ale anului, cu -94,71% sub cel din perioada similara din 2006. Afacerile firmei s-au cifrat la 10,59 milioane lei, fiind mai mici cu -11,16% decat la 30 septembrie 2006.
Din activitatea de exploatare, compania a incasat in primele noua luni ale anului 11,31 milioane lei, mai putin cu -11,72% decat in aceeasi perioada a anului trecut. Cheltuielile de exploatare s-au cifrat la 11,25 milioane lei in perioada analizata, in scadere cu -6,73% fata de anul trecut.
La 30 septembrie, activele imobilizate ale companiei au insumat 10.346.491 lei, mai putin cu -4,61% fata de inceputul anului. Stocurile au crescut cu 0,90% fata de 1 ianuarie, ajungand la 3,86 milioane lei, in timp ce creantele au inregistrat o apreciere de 1,83%, pana la 3,42 milioane lei.
Pentru anul 2007 Electrocontact prevede o crestere a profitului brut de 2,14 ori, pana la 1,98 milioane lei. Compania a estimat o crestere a veniturilor cu 26,3% pana la 22,28 milioane lei, fata de 17,63 milioane in 2006. Cheltuielile companiei au fost estimate la 20,3 milioane lei in acest an.
Actiunile companiei se tranzactioneaza la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti, din decembrie 1998, sub simbolul ECT. Compania are un capital social de 14,5 milioane lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei. Principalul actionar al companiei este Gabriel Chiriac, care controleaza 72,35% din capitalul social. Clientii nerezidenti ai Citibank detin 6,12% din capital.
Sursa: Bursa, 26 octombrie 2007
25.10.2007
-
Profit in crestere cu 87% pentru Iproeb in primele 9 luni
Wall-Street.ro IPRU
___
Producatorul de cabluri Iproeb Bistrita (IPRU) a afisat in primele noua luni din acest an un profit net de 22,12 milioane lei (6,6 milioane euro), in crestere cu 86,6% fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul avansului afacerilor cu 32%.
Afacerile Iproeb Bistrita din perioada ianuarie-septembrie 2007 au avansat cu 32%, pana la 131,72 milioane lei (39,25 milioane euro), fata de intervalul echivalent al anului trecut, cand cifra de afaceri a fost de 99,36 milioane lei.
In primele noua luni din 2006, compania a inregistrat un profit net de 11,85 milioane lei.
Rezultatele in crestere din primele noua luni ale acestui an au fost sustinute de marirea productiei de marfa cu 36,6%, pana la 140,35 milioane lei, comparativ cu intervalul similar din 2006, cand productia s-a situat la 102,75 milioane lei.
In primele trei trimestre din 2007, Iproeb a obtinut venituri totale de 133,88 milioane lei, cu 29,71% mai mult decat in acelasi interval din 2006, in vreme ce cheltuielile totale s-au cifrat la 108,18 milioane lei, in crestere cu 21,25%, in aceeasi perioada de raportare.
La finalul lunii septembrie 2007, datoriile totale ale Iproeb se cifrau la 16,76 milioane lei, din care 12,12 milioane lei datorii catre furnizori.
Compania are un capital social de 12,23 milioane lei, divizat in 40,78 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,30 lei. Principalul actionar al companiei este societatea Electromontaj Bucuresti, care controleaza 30,65% din capitalul social.
Titlurile Iproeb se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul IPRU. Ultima cotatie a titlurilor Iproeb a fost de 8,60 lei, in sedinta din 24 octombrie, ceea ce da o capitalizare de 350,71 milioane lei (104,03 milioane euro).
Sursa: Wall-Street, 25 octombrie 2007 -
KazMunaiGaz imprumuta 3 miliarde de dolari pentru a finanta achizitia Rompetrol
___
Compania petroliera kazaha KazMunaiGaz intentioneaza sa imprumute 3 miliarde de dolari pentru a finanta achizitia a 75 la suta din Rompetrol, au declarat agentiei ruse Interfax surse din industrie. “ABN AMRO, Credite Suisse si Calyon au fost mandate sa negocieze creditul”, a declarat una dintre surse, potrivit stirii preluate pe site-ul agentiei Thomson Financial.
Compania kazaha de stat KazMunaiGaz a anuntat, in luna august, ca a incheiat un acord pentru preluarea a 75 la suta din Rompetrol de la omul de afaceri Dinu Patriciu.
Suma tranzactiei nu a fost facuta publica, insa era estimata la 2,7 miliarde dolari, in conditiile in care valoarea intreg grupului Rompetrol, calculata de doua banci de investitii, era de 3,6 miliarde dolari.
Dinu Patriciu declara, la inceputul lunii septembrie, ca a incasat o parte din bani, dar suma integrala va fi virata dupa avizul Comisiei Europene. Reprezentantii Rompetrol declarau, recent, ca este in curs procesul de notificare formala a autoritatilor de Concurenta de la Bruxelles.
Sursa: Hotnews, 25 octombrie 2007 -
Zece companii insumeaza 80% din distributia de medicamente
Business Standard
___
Distributia de medicamente resimte tendintele concentrarii mult mai acut decat piata producatorilor. Presiunile competitionale se accentueaza, in conditiile in care ritmul de crestere al pietei farmaceutice se reduce, iar Ministerul Sanatatii a anuntat introducerea unor noi reglementari, cu scopul de a reduce pretul la medicamente cu 15%. In aceste conditii, primii care cad in lupta sunt cei mai mici. Acestia fie nu au resursele necesare pentru a se moderniza, fie sunt impinsi afara din piata de cei care compenseaza, prin volum, scaderea marjelor.
Daca, acum cativa ani, activau circa 300 de companii de distributie, la momentul actual mai joaca in piata putin peste 40 de companii. Au aparut standarde de distributie, iar firmele incearca sa se diferentieze prin servicii si sa preia companiile care sa le ajute sa creasca convenabil. Or, ca sa capete puterea financiara si knowledge-ul necesare pentru a acoperi piata, accepta sa mai vanda din actiuni unor fonduri de investitii sau chiar unor investitori strategici. Este ceea ce s-a intamplat recent la Farmaceutica Remedia, fostul Centrofarm (Oficiul de distributie a medicamentelor) din Deva, unde omul de afaceri austriac Valentin Tarus a vandut, pentru peste trei milioane de euro, o participatie de 5,18% din fondul de investitii Julius Baer. Remedia detine peste 40 de farmacii si o retea de sapte depozite, singura zona neacoperita in domeniul distributiei fiind Moldova, unde, de altfel, vizeaza o achizitie.
Tot in aceasta toamna, actionarul majoritar al Dornafarm, Ovidiu Rabanca, care detinea 52,37% din capitalul social, a vandut jumatate din participatia sa unui grup de investitori pentru 1,94 milioane de lei (600.000 de euro), pentru a putea finanta extinderea firmei. Si distribuitorul iesean Iassyfarm, care si-a schimbat recent numele in Ropharma, a operat recent o majorare de capital pentru a-si finanta extinderea la nivel national.
Ultima miscare semnificativa a fost, insa, preluarea PharmaFarm Cluj-Napoca - fostul Centrofarm din Cluj - de catre compania Gedeon Richter, subsidiara locala a producatorului ungar de medicamente Richter Gedeon, care detine in Romania atat productie, cat si distributie si lant de farmacii.
Circa 40 de companii activeaza in distributia de medicamente. Numarul lor va scadea insa, estimeaza jucatorii din piata, in conditiile in care, in vestul Europei, 80% din piata este concentrata in mainile a trei-patru companii. La noi, primele zece companii insumeaza 80% din piata.
Clasamentul pe retail si pe farmaciile de spital difera semnificativ.
Pe retail - vanzari catre farmacii -, lider de piata este Mediplus, cu o cota de piata de 20%, conform datelor Cegedim din august 2007. Urmeaza Relad, cu o cota de piata de 11,71%, urmat indeaproape de Fildas, cu 11,07% din piata. Farmexim, Polisano si Farmexpert detin cote de piata apropiate, intre 7,49% (Farmexim) si 6,83% (Farmexpert). In Top 10, la nivelul lunii august 2007, se mai aflau, in ordine, ADM Farm, Europharm (compania de distributie detinuta de GSK), Montero si Sindan. Cu cota de piata a PharmaFarm, Gedeon Richter a urcat in topul distribuitorilor pana in zona locurilor 5-6.
Relad, numarul doi pe piata farmaciilor, detinea insa suprematia pe piata spitalelor, cu o cota de 21,05% in luna august a acestui an, urmat indeaproape de Sindan, cu o cota de piata de 19,97%, si la o oarecare distanta de Polisano, cu 15,29% din piata. Urmatorii jucatori au cote de piata de sub 6% : Fildas, cu 5,45%, Farmexpert, cu 5,28%, Farmexim, cu 5,05%. In Top 10 se mai afla A&A, Mediplus, Europharm si Dita Import-Export.
Numai o mica parte dintre distribuitori respecta Bunele Standarde de Distributie, in general cei mari, apreciaza Ileana Niculescu, director executiv al Asociatiei Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente(ADIM). Good Distribution Practice (GDP) trebuiau sa intre in vigoare, ca obligatorii, la inceputul acestei veri. In ultima clipa, Ministerul Sanatatii a amanat acest termen cu inca un an, perioada ce poate fi utilizata si pentru repozitionari, preluari si achizitii in piata de profil. Conform ADIM, 75% dintre distribuitorii din piata nu respecta GDP, iar ca volum de medicamente transportate in piata, un sfert dintre medicamente nu sunt distribuite conform GDP. Niculescu considera ca investitia media a unui distribuitor pentru a se adapta GDP se cifreaza la zece milioane de euro. Aceasta presupune ca un distribuitor sa aiba acoperire nationala, un parc de masini care sa permita inregistrarea conditiilor de temperatura in care sunt transportate medicamentele, precum si depozite de medicamente care sa asigure pastrarea produselor conform lantului frigului.
Distribuitorii romani au nevoie de mai multe depozite si de mai multe masini decat omologii lor din Vest. Daca, in Romania, pentru acoperire nationala este nevoie de 10-12 depozite, in Germania, aceeasi suprafata ca a tarii noastre poate fi acoperita de un distribuitor cu numai trei-patru depozite si un parc auto la jumatate. “La noi, un camion poate fi blocat si doua zile pe Valea Oltului “, spune Ileana Niculescu. Starea proasta a infrastructurii ii obliga pe distribuitorii romani sa aiba si parc auto sporit, dublu fata de omologii lor din Vest, pentru a putea livra in 24 de ore, in orice zona a tarii. Traficul aglomerat pune probleme distribuitorilor in special in Bucuresti, unde, spune Viorel Vasile, presedintele Asociatiei Distribuitorilor de Medicamente din Romania, timpul de livrare s-a dublat intr-un an de zile.
Un alt trend care pune presiune pe marje este cresterea volumului de generice, in conditiile in care aceasta categorie de medicamente are un pret mult mai mic. “In Vaslui, transportul de generice este foarte ieftin, practic nu exista profit”, detaliaza Ileana Niculescu.
Petru Craciun, director general al companiei de cercetare a pietei Cegedim Romania, considera ca solutia distribuitorilor de a rezista pe o piata unde marjele sunt sub o presiune semnificativa se afla in revizuirea portofoliului de clienti si produse. Conform prognozelor Cegedim, piata farmaceutica va creste in continuare, cu procentaje cuprinse intre 5 si 15%, dupa ce, in ultimii trei ani, ritmul mediu anual de crestere a fost de 28%. In 2010, piata farmaceutica romaneasca va atinge un oarecare grad de maturizare, la pragul de trei miliarde euro, ceea ce corespunde unui consum de medicamente pe cap de locuitor de 138 de euro, conform estimarilor. In perioada iulie 2006-iunie 2007, piata romaneasca de produse farmaceutice a fost de 1,8 miliarde euro, respectiv 83 de euro pe cap de locuitor.
Rezervele cele mai mari de crestere se afla in sporirea gradului de accesibilitate al populatiei la medicamente, in conditiile in care zona rurala este, in mare parte, foarte putin acoperita, este de parere reprezentantul Cegedim. Analizele companiei arata ca 78% din piata de retail este concentrata in orasele mari, iar 95% din piata de spital este concentrata in orasele medii si mari.
In timp ce piata de retail face 82% din totalul pietei farmaceutice, piata de spital reprezinta 18%. Trendul este de reducere, in continuare, a ponderii pietei de spital. Raportul urmeaza a se stabiliza undeva la 90% piata de retail si 10% piata de spital, in conditiile in care si in Vestul Europei se respecta cam aceeasi proportie.
Jacques Ambonville, presedintele companiei de consultanta HAM Consulting, fost presedinte al Celesio Europe, spune ca momentul actual e favorabil distribuitorilor.
“Piata romaneasca este in crestere. In Europa, cresterea e zero sau chiar negativa. Uneori, piata e atat de buna, incat avem senzatia ca suntem buni, dar, de fapt, piata ne impinge inainte”, spune Ambonville. Ritmuri de crestere de 10% si chiar 5% sunt imposibile pentru piata vest-europeana, unde distribuitorii trebuie sa caute solutii pentru a rezista. Acolo, productivitatea vine din volumele mari si din serviciile aditionale pe care distribuitorii sunt presati sa le perfectioneze permanent.
Unul dintre trendurile care se manifesta in Europa este tendinta producatorilor de a “sari peste” distribuitori si a livra direct clientilor - spitale sau farmacii. Potrivit studiilor, 18% din totalul pietei de produse farmaceutice, in volume, trec de la producatori direct catre clienti, peste capul distribuitorilor.
O alta tendinta care se manifesta in Europa este negocierea, intre producatori si distribuitori, a unei taxe fixe in loc de plata unei sume calculate ca procentaj din valoarea medicamentelor. In opinia fostului oficial al Celesio, distribuitorii traditionali au doua directii de a progresa si rezista pe piata - fie prin cresterea numarului de servicii adaugate, fie in directia perfectionarii acestora.
Fuziuni si achizitii
* Iun. 2006 - Anzag achizitioneaza 60% din Farmexpert
* Dec. 2006 - Gedeon Richter achizitioneaza compania de distributie Dita pentru 14,5 milioane de euro, dupa ce mai preluase alti patru distribuitori
* Mai 2007 - Montero achizitioneaza Tamisa Trading
* Oct. 2007 - Julius Baer cumpara o participatie de 5,18% la Farmaceutica Remedia pentru peste trei milioane de euro
* Oct. 2007 - Gedeon Richter Romania achizitioneaza Pharmafarm
Piata de distributie
* Peste 40 de jucatori
* Peste 400 de depozite
* Peste 8.000 de angajati
“Solutiile sunt revizuirea portofoliului de clienti si produse, deoarece suntem sub o presiune operationala semnificativa Petre Craciun director general Cegedim
“Piata romaneasca este in crestere. In Europa, cresterea e zero sau chiar negativa. Uneori, piata e atat de buna, incat avem senzatia ca suntem buni, dar, de fapt, piata ne impinge inainte. Jaques Ambonville presedinte HAM Consulting
Sursa: Business Standard, 25 octombrie 2007 -
Ceramica Iasi va investi 15 milioane de euro in cresterea productiei, logistica si servicii
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Americanii de la Advent International, actionarul majoritar al Ceramica Iasi, au ca obiectiv declarat ca, in curand, Ceramica sa devina top player pe piata materialelor de constructii. Transformarea Ceramica are loc pe toate fronturile simultan: se formeaza o echipa de oameni de top, se schimba complet viziunea manageriala si metodele de lucru, se pregateste lansarea unor produse de buna calitate si se investeste puternic in dezvoltarea si diversificarea serviciilor. Advent International, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de pe piata romaneasca, controleaza 66% din pachetul total de actiuni al companiei Ceramica SA Iasi incepand din luna iulie 2007.
Ceramica urmeaza sa-si majoreze capitalul social cu 49 milioane lei (15 milioane euro), prin aport in numerar, pana la 57 milioane lei (17 milioane euro). Investitia va schimba radical pozitia companiei, din toate punctele de vedere, si va aduce mai aproape scopul anuntat, de a fi un top-player.
Ceramica Iasi a realizat in prima jumatate a acestui an un profit net de 6,4 milioane lei (2,1 milioane euro), dublu fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul avansului afacerilor cu peste 35%. Afacerile societatii s-au cifrat in primul semestru din 2007 la 21,7 milioane lei (6,9 milioane euro), in crestere cu 36 % fata de aceeasi perioada din 2006, cand cifra de afaceri a companiei a fost de 16 milioane lei. Anul trecut, compania a achizitionat active in valoare totala de 25,5 milioane lei (7,5 milioane euro), in cadrul investitiei pentru noua linie de productie a blocurilor ceramice, inaugurata in octombrie 2006.
Ceramica Iasi isi propune sa accelereze rezultatele pe care compania le-a obtinut pana astazi: 40 de ani de traditie si experienta, peste 2.000 milioane de blocuri ceramice produse, peste 100.000 de case construite cu produse Ceramica, investitii in retehnologizare de peste 11 milioane de euro in ultimii noua ani. In luna iulie 2006, Ceramica Iasi a primit certificatul si marca QUALITAS pentru certificarea Sistemului de Management de Mediu conform ISO 14001/2005.
Noua conducere a companiei este formata din oameni puternici. Director general al Ceramica Iasi este Iulian Mangalagiu; fostul manager al diviziei de adezivi din cadrul Henkel Romania a inregistrat in cei trei ani de activitate, in medie, o crestere de 50% pe an. Presedintele Consiliului de Administratie al Ceramica SA este Bruno Negoita, director al Dufa Deutek, companie aflata in portofoliul aceluiasi fond de investitii Advent International. Alaturi de cei doi, in Consiliul de Administratie al Ceramica Iasi au fost alesi de catre actionari Eberz W. Gunter, unul dintre cei mai buni consultanti germani din industria ceramicii, precum si reprezentantii fondului Advent International in Romania, Emma Popa-Radu si Sebastian Tcaciuc.
Functia de director de vanzari este ocupata de Adrian Minzat; ca director regional de vanzari, acesta a dezvoltat in ultimii zece ani afacerile Rigips Romania in estul tarii si in Republica Moldova. Radu Ignatescu este noul director financiar; pozitia sa anterioara din cadrul Petrom S.A. a fost cea de director de administratie in cadrul diviziei de Business Administration, unde s-a ocupat de organizarea interna in exploatare si productie. Anterior, a fost director financiar la Mondial Lugoj/Villeroy&Boch. Director de operatiuni este Corneliu Fecioru, care a detinut la Lafarge Romania pozitia de director achizitii, logistica si export, iar anterior pe cele de director corporate affairs si director resurse umane si organizare.
Sursa: Bursa, 25 octombrie 2007
24.10.2007
-
Fitch: Profitabilitatea bancilor romanesti este sub presiune
Wall-Street.ro
___
Bancile romanesti isi mentin ritmul rapid de crestere a creditarii, dar reducerea marjelor si cheltuielile mai mari legate de extinderea retelelor exercita presiuni asupra profitabilitatii, informeaza agentia de evaluare financiara Fitch Ratings.
'Cresterea economica puternica, majorarea disponibilitatii produselor bancare si veniturile marite ale clientelei au stimulat extinderea semnificativa a creditelor, mai ales a celor pe termen lung din sectorul de retail', a spus seful echipei bancare a agentiei Fitch, Gulcin Orgun, potrivit unui comunicat al companiei de rating, citat de NewsIn.
'Cu toate acestea, activele bancare raman la nivelul scazut, de 50% din produsul intern brut (PIB), care reflecta o penetrare joasa. Aceste aspecte, corelate cu estimarile care spun ca dezvoltarea economica va continua sugereaza un potential de continuare a cresterii', a mai spus Orgun.
'Performantele sectorului bancar romanesc au fost afectate negativ de reducerea marjelor din cauza scaderii ratelor dobanzii, intr-un mediu caracterizat prin inflatie mai joasa, si a competitie crescute, ca si de costurile mai mari asociate extinderii retelelor bancare', a adaugat directorul echipei bancare de la Fitch Ratings.
'Eficienta sectorului bancar va beneficia de pe urma economiilor de scala, care ar trebui sa compenseze, intr-o anumita masura, scaderea asteptata a profitabilitatii, in paralel cu imbunatatirea castigului din comisioane', a mai spus analistul Fitch.
Cresterea rapida a creditelor si nivelul inca ridicat al imprumuturilor de pe piata valutara, lipsita de instrumente pentru protectia riscului (hedging) ar putea insa crea probleme privitoare la calitatea activelor, pe masura ce imprumuturile ajung la maturitate si ar putea accentua riscurile operationale, spun economistii de la Fitch. Analistii agentiei de evaluare financiara au mai spus ca exista semne legate de deteriorarea calitatii activelor, in pofida conditiilor economice favorabile.
Sistemele imbunatatite de management al riscurilor si restructurarea bancilor, mai ales prin implicarea actionarilor straini cu o experienta avansata in practicile de management al riscurilor, aduc totusi un anumit confort, mai arata comunicatul agentiei de rating.
Cresterea inregistrata de activele bancilor din Romania este finantata, in mare parte, din surse internationale. Cu toate acestea, riscurile de refinantare sunt considerate limitate si sunt acoperite, in mare parte, de catre actionari, mai explica specialistii de la Fitch. 'Este important ca bancile sa isi formeze o baza solida a depozitelor si sa isi reduca dependenta de actionari, pentru a putea mentine o baza de finantare relativ stabila pentru o crestere sanatoasa', arata studiul agentiei de rating referitor la sistemul bancar din Romania.
Fitch mai considera ca nivelul de capital in sistemul bancar este optim in prezent, avand in vedere ca nivelul ridicat al activelor fixe limiteaza riscul aparitiei unor probleme din partea capitalului mobil sau dinspre potentiale dificultati impuse de calitatea activelor. Fitch avertizeaza ca ar considera daunatoare eventualele incercari de scadere a nivelului minim obligatoriu al capitalului.
Fitch mai precizeaza ca sistemul bancar din Romania ramane concentrat, in conditiile in care primele cinci banci controleaza 59% din totalul activelor pietei. Ratingurile bancilor din Romania detinute de grupuri financiare din strainatate reflecta sustinerea de care acestea pot beneficia din partea actionarilor majoritari si sunt fixate sub un plafon 'A-' stabilit pentru Romania. Indicatorul Fitch pentru sistemul bancar din Romania este 'D' si reflecta 'slabiciunea intrinseca a bancilor', mai arata expertii Fitch.
'Cel mai probabil, ratingurile individuale atribuite bancilor din sistemul romanesc vor tinde sa se mentina, tinand cont de riscurile din sistem, care sunt contracarate de imbunatatirea mediului de operare si de restructurarile majore ale acestor institutii de catre actionarii straini, care beneficiaza de calificative mai ridicate', incheie economistii Fitch.
Sursa: Wall-Street, 24 octombrie 2007' -
Senatul vrea bani mai multi de la Petrom, compania sustine ca e ilegal
HotNews.ro SNP
___
Desi Legea de privatizare prevede mentinerea taxelor petroliere pana in 2014, Senatul vrea bani mai multi de la Petrom, compania sustine ca e ilegal.
Senatorii din Comisia economica au decis marti majorarea redeventei platita de Petrom pentru exploatarea titeiului la 10 euro pe tona, de la 5,6 euro cat era prevazut in legea pentru privatizarea companiei.
Legea pentru privatizarea companiei Petrom, care in anul 2004 a fost preluata de grupul austriac OMV, prevede mentinerea redeventelor si taxelor petroliere la nivelul din 2004, timp de zece ani.
'Propunerea de modificare a redeventelor pentru petrol si gaze nu reprezinta o decizie finala a Parlamentului Romaniei, ci o recomandare de modificare a proiectului de lege a Comisiei economice, industrii si servicii din Senat.
O eventuala decizie luata pe baza acestei recomandari ar incalca prevederile contractului de privatizare, contract ratificat printr-o lege aprobata de Parlamentul Romaniei', a declarat intr-un comunicat de presa Dan Pazara, director de comunicare al Petrom.
'Deocamdata nu am luat nici o hotarare, asteptam decizia finala si avem convingerea ca autoritatile vor analiza toate implicatiile adoptarii recomandarilor Comisiei economice, industrii si servicii din Senatul Romaniei', a mai spus oficialul Petrom.
In art. 15, alineatul (1), din Legea 555 din 2004 se arata ca “pe o perioada de 10 ani de la data finalizarii vor fi mentinute nivelul procentual, baza si modalitatea de calcul al redeventelor datorate de societate conform contractelor individuale de concesiune incheiate de aceasta, aplicabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.
In data de 26 septembrie, primul ministru Calin Popescu Tariceanu declara ca Agentia pentru Resurse Minerale a elaborat un proiect de act normativ care prevede majorarea redeventelor si taxelor petroliere pentru firmele care activeaza pe piata romaneasca in scopul alinierii acestora la nivelul practicat in Europa.
Potrivit proiectului de ordonanta de urgenta al ANRM, urmau sa fie majorate inclusiv redeventele platite de Petrom statului cu 92%, desi legea de privatizare a companiei prevede mentinerea acestora la nivelul din 2004.
Ulterior, proiectul de ordonanta de urgenta a fost modificat, forma finala a actului exceptand Petrom de la majorarea acestor taxe.
Sursa: HotNews, 24 octombrie 2007' -
Romcolor investeste 5 mil. euro dupa listare
Business Standard
___
Actionarii producatorului de coloranti si aditivi pentru produse din mase plastice Romcolor 2000 vizeaza atragerea de fonduri in valoare de 5,6 mil. euro, in urma listarii companiei la Bursa. ?Ne dorim sa obtinem circa sase milioane de euro, pentru a finanta mutarea fabricii si a finaliza o serie de investitii in capacitatile de productie?, a declarat pentru Business Standard Florin Pogonaru, unul dintre actionarii semnificativi ai companiei. Impreuna cu sotia sa, Georgiana Pogonaru, care este si director general al companiei, Pogonaru detine circa 20% din actiunile companiei, restul pachetului de actiuni fiind controlat de compania greceasca Plastika Kritis, din domeniul productiei de aditivi. Romcolor este singurul producator autohton de masterbaches, substanta utilizata in stabilitatea culorii in produsele din mase plastice. Pe piata de aditivi si coloranti pentru mase plastice, Romcolor 2000 detine o cota de 65%, restul reprezentand importuri realizate de firme ca Clarian sau Ampacet. Romcolor va lista, in acest an, circa 25% dintre actiunile companiei la Bursa. Compania va derula o oferta publica, avand ca obiect cele 20.886.025 de actiuni rezultate in urma majorarii capitalului social, cat si cele aproximativ 4,15 milioane de actiuni detinute de Georgiana Pogonaru, managerul companiei. In urma listarii companiei, Georgiana Pogonaru se va retrage din pozitia de director general, aceasta urmand a fi ocupata de Florin Tonescu, actualul director de marketing. Intermediarul ofertei publice in vederea listarii este BCR Securities, care a finalizat prospectul, in vederea acestei etape, urmand sa fie obtinute aprobarile din partea CNVM. In primul semestru, Romcolor 2000 a raportat o crestere a afacerilor cu 15% fata de perioada similara a anului precedent, pana la 4,5 milioane de euro. Sursa: Business Standard, 24 octomb -
SIF2 Moldova:Participati acum la AGA, ca sa nu mai fie nevoie, in viitor!
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SIF2
___
Crestere anuala de 12% a profitului net, investitii anuale de 70 milioane lei si valoare unitara a activului net in crestere cu 20% pe an - sunt obiectivele SIF2 Moldova pana in 2009
SIF2 Moldova doreste sa isi modifice statutul in sensul diminuarii cvorumului necesar intrunirii adunarilor generale ale actionarilor. Pentru acest lucru insa, este nevoie ca la adunarea respectiva sa se prezinte numarul de actionari prevazut in actualul statut.
In conditiile in care 40% din actiunile SIF2 Moldova sunt detinute de straini (in special fonduri de investitii) care nu sunt interesati sa participe la adunarile actionarilor, indeplinirea conditiilor statutare este foarte dificila. Astfel, Sorin Turtoescu, presedintele SIF Moldova, cere custozilor si brokerilor sa isi sfatuiasca clientii sa se prezinte la urmatoarea AGA.
Voci din randul actionarilor au cerut presedintelui SIF2 sa ofere ceva in schimbul participarii la AGA, cum ar fi, de exemplu, un pret mai bun al actiunilor la majorarea de capital pe care compania intentioneaza sa o realizeze sau eliminarea pragului maxim de detinere.
Pe langa apelul pentru participarea la AGA, presedintele SIF2 a mai prezentat actionarilor si strategia companiei pana in 2009.
SIF2 doreste o crestere de 12% pe an a profitului net, potrivit domnului Turtoescu. Profitul net estimat pentru 2007, de 44 milioane lei, a fost depasit chiar dupa primele sase luni, in care s-a obtinut un proft de 46 milioane lei. 'SIF2 s-a angajat sa continue politica de acordare de dividende in paralel cu sustinerea programului de investitii', a declarat Turtoescu, adaugand ca se va lua in calcul si varianta atragerii de resurse financiare suplimentare prin emisiune de actiuni.
In ceea ce priveste investitiile, SIF2 isi propune ca acestea sa atinga 70 milioane lei anual. In primul semestru au fost facute investitii de 33 milioane lei, adica 47% din obiectivul anual. 90% din aceasta suma au fost plasate in actiuni. La 30 iunie, din portofoliul SIF-ului faceau parte 281 de companii, impartite pe domenii dupa cum urmeaza: 42,10% - banci si asigurari, 18,15% - constructii masini, 8,33% - textile. Domnul Turtoescu a mai spus ca SIF-ul se va orienta catre noi emitenti, din oferta de privatizare AVAS si din portofoliul Fondul Proprietatea, catre actiuni din sectorul energetic si din cel medical, precum si catre actiuni listate pe pietele externe.
De asemenea, societatea isi mai propune si o crestere de 20% pe an a valorii unitare a activului net (VUAN).
Sursa: Bursa, 24 octombrie 2007'
Pagina