24.10.2007
-
Fondul Proprietatea a subscris in Transgaz 11,7 milioane euro, la limita detinerii
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TGN
___
Fondul Proprietatea a subscris ieri titluri in valoare de 11,71 milioane euro in cadrul ofertei publice initiale efectuata de Transgaz, pentru a-si mentine participatia in companie, au declarat reprezentanti ai Fondului, citati de NewsIn. Presedintele Fondului, Alexandru Paunescu anuntase deja intentia Fondului de a-si conserva detinerea de 15% din capitalul social al Transgaz prin participarea la oferta publica initiala (IPO) premergatoare listarii acesteia la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
Fondul Proprietatea a subscris 207.572 de actiuni la pretul de 56,43 euro pe actiune, banii provenind din surse proprii', au spus reprezentanti ai Fondului.
Pana in acest moment, Fondul dispune de 250 milioane lei, care sunt plasati in depozite la termen la BRD SocGen, Banca Comerciala Romana (BCR) si Raiffeisen.
Investitorii care vor subscrie titluri Transgaz in perioada ofertei publice initiale (IPO) vor plati echivalentul a 57 euro pe actiune, potrivit deciziei adoptate in adunarea generala a actionarilor de saptamana trecuta, publicata in Monitorul Oficial.
Sursa: Bursa, 24 octombrie 2007
'
23.10.2007
-
Pogonaru divizeaza Prodplast pentru a dezvolta un proiect imobiliar pe terenul companiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE PPL
___
Prodplast, cotata pe Bursa, are o capitalizare de circa 47 mil. euro, iar terenul pe care este amplasata fabrica valoreaza in acest moment peste 40 mil. euro, potrivit preturilor vehiculate pe piata imobiliara.
Producatorul de mase plastice intentioneaza sa se divizeze, in urma acestui proces urmand sa rezulte o alta societate, care sa includa activele de valoare ale Prodplast, care va include si terenul in cauza.
Florin Pogonaru si-a propus sa finalizeze divizarea societatii pana la sfarsitul acestui an, operatiunea situandu-se la acest moment intr-o faza destul de avansata.
El controleaza aproape integral societatea de consultanta Central European Financial Services (CEFS), care controleaza la randu-i vehiculul de investitii Nord SA (NORD) listat pe piata RASDAQ.
Societatea Nord SA a preluat in luna mai a anului trecut un pachet de 21,6% din actiunile Prodplast si in acest moment detine aproape 25% din actiuni.
'Nu am vrut sa depasesc procentul de 33% din Prodplast pentru ca eram obligat sa fac oferta publica de preluare. Ideea care a stat la baza achizitiei Prodplast a fost ca eu si sotia mea ne pricepem la plastice pentru ca aveam aceasta experienta cu Romcolor 2000 si tehnologia necesara', explica Florin Pogonaru.
El a precizat ca divizarea va fi simetrica, in sensul ca actionarii actuali isi vor pastra detinerile in noua societate care se va desprinde din Prodplast, care, potrivit lui, ar trebui sa fie listata si ea pe Bursa, decizie care nu a fost inca discutata in adunarea generala a Prodplast.
Compania intentioneaza sa reloce activitatea la periferie, unde a achizitionat deja un teren de 9,1 hectare situat pe DN3.
'Divizarea are ca scop separarea celor doua activitati, cea de producere a maselor plastice de cea imobiliara. N-am inceput sa port discutii despre proiectul imobiliar pentru ca ar trebui sa vorbesc despre ceva utopic avand in vedere ca fabrica este amplasata pe acel teren', considera Pogonaru.
El a mai precizat ca investitiile necesare relocarii fabricii depasesc resursele de care dispune societatea sau ar putea atrage printr-o majorare de capital. Din acest motiv, Prodplast cauta in plus aliante cu producatori din domeniu.
Pentru acest an, Prodplast estimeaza un profit mai mare cu 24%, pana la 4,9 mil. lei (1,4 mil. euro) pe fondul unor venituri in crestere cu 4,4%, la 69,2 mil. lei (20,3 mil. euro). 'Nu vrem sa vindem terenul pentru ca taxele notariale sunt aberante. Spre exemplu la o valoare a terenului de 50 de milioane euro, 8 milioane de euro s-ar duce pe taxe. Lasam toate optiunile deschise, inclusiv majorarea capitalului Prodplast', spune Pogonaru.
El este de parere ca finalizarea relocarii fabricii ar putea dura 2-3 ani de zile, in conditiile in care numai aprobarile necesita circa un an de zile.
In ceea ce priveste strategia de dezvoltare a Prodplast, Pogonaru spune ca societatea se va indrepta spre produse cu grad de valoare mai ridicata si va renunta la cele nerentabile, cum ar fi folii de plastic mari pentru impachetat.
In plus, compania ar putea beneficia in viitor de tehnologia aditivilor Romcolor 2000, care imbunatatesc calitatea plasticului.
Vehiculul de investitii Nord SA, pe care Florin Pogonaru il controleaza indirect, detine pe langa pachetul de 25% din actiunile Prodplast si mai multe participatii in companii hoteliere, respectiv 6% din actiunile Ana Hotels, un pachet de 39,7% din actiunile European Drinks Complex, respectiv pachete de control a doua 'cochilii' rezultate din divizarea unor societati, respectiv Floreasca Development si Nord Hotel& Business Center.
Cele doua societati din urma nu mai au practic activitate si ar putea fi desfinatate in viitorul apropiat, insa, potrivit lui Pogonaru, Floreasca Development mai detine inca in patrimoniu un teren de circa 5,5-6 hectare situat pe autostrada Bucuresti-Pitesti, destinat unui proiect logistic.
Florin Pogonaru deruleaza in prezent cu CEFS doua proiecte in domeniul telefoanelor mobile, la care lucreaza de doi ani.
Unul dintre ele, denumit 'sell bazar', care a fost implementat si in India, Banglades sau Filipine, ar putea fi lansat pana la finele anului acesta si este asemanator unei aplicatii eBay pe telefonul mobil. CEFS a achizitionat deja licenta pentru soft si urmeaza sa poarte negocieri cu operatorii de telefonie mobila din Romania.
Cel de-al doilea proiect 'mobile payment', consta intr-o aplicatie care opereaza transferuri bancare prin intermediul telefonului mobil, creat in scopul usurarii tranzactiilor incheiate in cadrul primei aplicatii, si ar putea fi lansat in circa 6 luni.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2007' -
Astra Pitesti cauta 60 de milioane lei pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania de transport rutier Astra Pitesti (ASTR) isi va majora capitalul social cu 60 mil. lei, la 61 mil. lei, prin aport in numerar din partea actionarilor, operatiunea fiind aprobata in adunarea generala din 20 octombrie. Majorarea se va realiza prin emisiunea a 24 de milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor Astra, care detine 83,63% din capital. Actionarii au aprobat totodata revocarea Consiliului de Administratie, iar patru dintre fostii membri urmeaza sa fie dati in judecata. In cadrul adunarii generale, a fost numit si un nou director general al Astra, Tanase Marinescu-Nicolae. In primele sase luni ale anului, Astra a raportat venituri de doua milioane de lei, in crestere cu 45% fata de perioada similara a anului trecut, si un profit net de 18.000 de lei, fata de o pierdere de 15.000 de lei in 2006.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2007 -
Greii lactatelor lucreaza cu o marja medie de profit de 10%
Business Standard
___
Primii zece producatori de lactate din Romania lucreaza cu marje de profit cuprinse intre 0,68% si 12,24%, potrivit raportarilor financiare ale companiilor. Primii zece jucatori din domeniul lactatelor au inregistrat cumulat, anul trecut, vanzari de 371,19 milioane de euro, aproape jumatate din intreaga piata de profil care valora, anul trecut, circa 800 milioane de euro. In acelasi timp, profitul net cumulat al marilor producatori de lactate s-a ridicat, in 2006, la 30,2 milioane de euro.
Marjele de profit ale producatorilor cresc in functie de dimensiunile si capacitatile de procesare ale fiecarei societati in parte. Din primii zece producatori, cei care au obtinut in 2006 cele mai mari profituri sunt Danone Romania, LaDorna, Friesland Foods si Albalact. La “coada” clasamentului se situeaza Lactate Harghita, Prodlacta Brasov si Raraul Suceava, care au lucrat, anul trecut, cu marje de profit cuprinse intre 0,46% si 2,45%, potrivit site-ului oficial al Ministerului Finantelor. Danone Romania este compania care a lucrat, anul trecut, cu cea mai mare marja de profit de pe piata, respectiv 12,42%. Compania a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 87,89 milioane de euro si un profit net de 10,91 milioane de euro.
Grupul de firme LaDorna a obtinut, in 2006, un profit de patru milioane de euro si o cifra de afaceri de 44 milioane de euro, obtinand, astfel, o rata a profitului de 9%. Din grupul LaDorna fac parte mai multe societati cu activitati in sectorul agro-alimentar, Dorna Lactate, Dorna Branzeturi, LaDorna Cheese, LaDorna Agri, Dorna SA, Lactate Dobrogene, ICPPAM Balotesti, precum si doua companii din sectorul serviciilor, Carpathian Systems si Narcisa Production. Grupul Friesland Foods, din care fac parte companiile Napolact, SCIL Mures si Friesland Romania si care detine brandurile Mili, Oke si Napolact, a inregistrat, anul trecut, vanzari de 107,1 milioane de euro si un profit de circa 9,4 milioane de euro, lucrand, astfel, cu o marja a profitului de 8,77%.
Albalact, producatorul brandurilor Zuzu si Fulga, a obtinut, anul trecut, o cifra de afaceri de 29,17 milioane de euro si un profit net de 1,72 milioane de euro, obtinand o rata a profitului de 4,39%. In primul semestru al acestui an, compania din Alba Iulia si-a dublat marja de profit la 8,77%, inregistrand in primele sase luni o cifra de afaceri de 23,87 milioane de euro, cu 76,73% mai mare decat cea inregistrata in perioada similara a anului trecut, si a obtinut un profit net de 2,18 milioane de euro, cu 1.137,14% mai mare decat in primul semestru din 2006.
Pe piata a intrat recent si producatorul israelian de lactate Tnuva, prima firma straina care a realizat un proiect greenfield in industria de profil. Alte doua firme grecesti, Tyrom si Olympos, dar si societatea germana Meggle au anuntat ca intentioneaza sa intre pe piata locala prin intermediul unor proiecte greenfield, spre deosebire de companii multinationale precum Friesland si Hochland, care au recurs la achizitionarea unor firme locale. Dintre acestea, compania Tyrom este cel mai vechi jucator de pe piata romaneasca a lactatelor.
Tyrom a obtinut, anul trecut, o cifra de afaceri de 9,4 milioane de euro si un profit net de 154.250 de euro, lucrand, astfel, cu o marja de profit 2,45%. Pe segmentul laptelui proaspat procesat, principalii producatori sunt Friesland, Albalact, LaDorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 76,3% din valoarea pietei interne de lapte, potrivit unui studiu Nielsen. Potrivit aceluiasi studiu, principalele branduri de lapte sunt LaDorna, Milli (produs de Friesland), Zuzu (Albalact), Oke (Friesland) si Fulga (Albalact), care detin 61,9% din valoarea pietei interne.
La iaurturi, cele mai mari vanzari le inregistreaza companiile Danone, Friesland, Campina Germay, Prodlacta Brasov si Albalact, care detin, cumulat, o cota de piata in volum de 82,7% si in valoare de 87,4%, potrivit Nielsen. Conform aceluiasi studiu, cele mai vandute branduri de iaurturi pe piata interna sunt brandurile Danone Natural, Activia si Delicios, Milli, (produs de Friesland) si Prodlacta, care detin o cota de 55% din volumul pietei de profil. Per ansamblu, compania Danone ocupa aproximativ 50% din intreaga piata a iaurturilor din Romania, potrivit producatorilor.
Valoarea fondurilor alocate, incepand cu anul 2005, pentru modernizarea fabricilor de procesare a laptelui se ridica la peste 300 milioane de euro, conform evaluarilor din piata, o mare parte din sume reprezentand fonduri europene. Industria lactatelor va beneficia in contiuare de astfel de resurse de finantare, in conditiile in care UE a acordat Romaniei o perioada de tranzitie de trei ani, perioada suficienta pentru companiile mici sa se puna la punct. Daca anul trecut piata lactatelor din Romania a fost estimata la circa 800 milioane de euro, pentru 2007, prognozele se ridica la aproximativ un miliard de euro, fara includerea pietei libere, care nu intra in circuitul fabricilor de procesare, valoare care ar putea fi atinsa pe fondul diversificarii ofertei, dar si a cresterii puterii de cumparare a populatiei.
“Piata lactatelor va creste considerabil, poate chiar se va dubla in urmatorii patru-cinci ani, datorita cresterii puterii de cumparare a romanilor, a investitiilor, precum si a eliminarii economiei subterane din aceasta industrie”, a declarat pentru Business Standard Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL). In opinia acestuia, aproximativ 85% din laptele produs in Romania nu este conform cu normele europene, astfel incat marii producatori sunt obligati sa recurga la importuri de materie prima, pentru a putea exporta produse lactate.
Pe de alta parte, Gertrand de Boer, directorul general al Friesland Foods Romania, se asteapta ca, peste cinci ani, piata interna a lactatelor sa fie mult mai mare, segmentata clar in produse ieftine si premium. In ceea ce priveste jucatorii noi, acestia afirma ca promovarea unor produse de nisa ar putea constitui o sansa pentru impunerea pe piata.
Un astfel de exemplu este firma israeliana Tnuva, care a inceput in luna iunie productia in fabrica din Popesti-Leordeni, un proiect greenfield in care firma a investit 55 milioane de euro. Suma include si fondurile alocate pentru modernizarea unei ferme de bovine langa Bucuresti, care furnizeaza circa o treime din materia prima necesara companiei, restul cantitatilor fiind obtinute de la fermierii locali. Pentru inceput, compania a lansat pe piata romaneasca smantana, iaurt si sana, toate produse proaspete, sub brandul Tnuva. “Cei de la Tnuva sunt vizibili pe piata noastra, insa abia pe la mijlocul lunii viitoare vom vedea clar schimbari. E loc pe piata si cred ca vom mai vedea si alte miscari importante pe acest segment”, este de parere Valeriu Steriu, presedintele APRIL.
Producatorii se asteapta in urmatorii cinci ani la o crestere a consumului de lapte cu circa 50%, dupa cum afirma managerul general al Friesland Foods Romania, Gertrand de Boer. De altfel, laptele de consum detine, in continuare, cea mai mare pondere in preferintele consumatorului roman.
In ceea ce priveste cererea de produse lactate de pe piata, evolutia cea mai spectaculoasa s-a constatat la iaurturile de fructe. Astfel, daca pana in 2000 acest produs nu a avut mare succes, dupa aceea s-a inregistrat o crestere constanta de 10%-12% in fiecare an, tendinta pastrandu-se pana in prezent, precizeaza Steriu.
Consumul de lactate din Romania este cel mai mic din Uniunea Europeana. Un roman consuma circa 5,4 kilograme de lactate proaspete pe an, in timp ce in Germania consumul este de 33,6 kilograme, iar in Franta, de 33,7%. Bulgarii consuma in medie 16,2 kilograme de lactate proaspete pe an, in timp ce ungurii mananca 12,7 kilograme pe cap locuitor, iar cehii 18,6 kilograme, potrivit datelor oferite de Danone Romania. Potrivit estimarilor producatorilor, peste zece ani, romanii vor ajunge sa manance circa 20 kilograme de lactate proaspete pe an.
Principalii producatori
Friesland Foods Romania include companiile Napolact, SCIL Targu Mures si Friesland Romania - este principalul producator de lactate, detinand o cota valorica de 20% pe piata interna. Friesland Foods Romania este filiala locala a grupului olandez Friesland Foods. In primul semestru al acestui an, afacerile din Romania ale Friesland Foods au atins 63 milioane de euro, cu 16% mai mult decat in perioada similiara a anului trecut.
Danone Romania, filiala producatorului francez de lactate Danone, detine o cota de circa 50% din totalul vanzarilor de iaurturi din Romania. Compania detine o unitate de productie in apropiere de Bucuresti, iar aprovizionarea cu materie prima se face de la fermierii locali, cu care au fost incheiate parteneriate.
Hochland este principalul jucator la categoria branzeturi. Potrivit datelor din piata, brandul Hochland are o notorietate de 80% in randul consumatorilor, iar cota de piata a companiei pe segmentele pe care este prezenta variaza intre 30% si 80%.
Grupul LaDorna, controlat de omul de afaceri Jean Valvis, opereaza in industria alimentara din 1998, avand activitati cu predilectie in sectorul produselor lactate, dar cu extindere si in agribusiness. Firma, care detine o retea de ferme ecologice, in urma incheierii de parteneriate cu fermieri din zona Suceava, este prezenta pe piata interna, dar si la export, a carui pondere va creste semificativ in urmatorii ani.
Albalact produce brandurile Zuzu si Fulga si este detinuta de oamenii de afaceri Raul si Petru Ciurtin. Compania a inregistrat, in primul semestru al acestui an, o crestere cu 76,73% a cifrei de afaceri, ajungand la 23,87 milioane de euro, fata de aceeasi perioada a anului 2006, cand a inregistrat o cifra de afaceri de 11,9 milioane de euro.
“Cei de la Tnuva sunt vizibili pe piata noastra, insa abia pe la mijlocul lunii viitoare vom vedea clar schimbari. E loc pe piata si cred ca vom mai vedea si alte miscari importante pe acest segment” Valeriu Steriu presedintele APRIL
“Peste cinci ani, piata interna a lactatelor va fi mult mai mare, segmentata clar in produse ieftine si premium
Gertrand de Boer director general frisland foods romania
Sursa: Business Standard, 23 octombrie 2007
-
Transgaz vrea 66 milioane euro pentru 10% din companie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TGN
___
Investitorii vor plati 57 de euro pentru o actiune Transgaz in oferta publica initiala de vanzare anuntata pentru luna noiembrie. IPO-ul (n.r. innitial public offer) vizeaza 10% capitalul social majorat al transportatorului de gaze, adica un numar de 1,17 milioane actiuni. Daca oferta va fi subscrisa in totalitate, lucru foarte probabil daca avem in vedere faptul ca anul acesta nu s-a desfasurat niciun IPO la Bursa de Valori Bucuresti si faptul ca IPO-urile de la Transelectrica si Alumil au fost suprasubscrise, compania va atrage aproximativ 66 milioane euro.
Oferta publica de vanzare a 10% din Transgaz va fi intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment.
Transgaz isi va majora capitalul cu 1,38 milioane de actiuni, la valoarea nominala de zece lei/titlu. Pretul unei actiuni Transgaz in IPO a fost stabilit in adunarea generala a actionarilor de saptamana trecuta, si publicata in Monitorul Oficial de luni. Subscrierile se vor face in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) valabil pentru data depunerii prospectului final al ofertei la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), au mai decis actionarii.
De asemenea, s-a mai hotarat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sa renunte la dreptul de preemtiune la majorarea de capital. Fondul Proprietatea, care detine circa 15% din capitalul Transgaz, va putea subscrie 207.572 de actiuni noi la pretul de 56,34 euro pe titlu, dar nu va putea participa la IPO si nici nu va putea vinde actiunile la bursa timp de sase luni de la listarea companiei.
Investitorii ar putea tranzactiona actiunile Transgaz pe piata reglementata in februarie sau martie 2008.
SNTGN Transgaz Medias a obtinut un profit net de 139 milioane lei in primul semes-tru din acest an si venituri totale de 506 milioane lei, de pes-te 2,3 ori mai mari decat nivelurile inregistrate in perioada similara din 2006, a anuntat compania.
In prima jumatate din 2007, Transgaz a obtinut venituri din exploatare de 503 milioane lei, ceea ce a constituit 99,5% din veniturile totale din aceasta perioada.
Costurile totale din primele sase luni ale acestui an s-au cifrat la 342 milioane lei, de 2,27 ori mai mari decat in aceeasi perioada din 2006. Costurile din exploatare din prima jumatate a lui 2007 s-au ridicat la 336 milioane lei si au constituit 98,25% din costurile totale.
Sursa: Bursa, 23 octombrie 2007
22.10.2007
-
Finmeccanica, interesata de preluarea fabricii de avioane din Craiova
ZF RO - FONDURI MUTUALE AVIO
___
Firma Aelenia Aeronautica, parte a grupului italian Finmeccanica, membru al consortiului european Eurofighter, este interesata de preluarea fabricii de avioane din Craiova pentru a oferi suport tehnic si intretinere aeronavelor militare Typhoon, in cazul in care Romania va alege consortiul european Eurofighter ca furnizor al aparatelor militare de zbor. 'Finmecanica si-a exprimat interesul pentru fabrica de avioane din Craiova. Eurofighter ar putea fi un furnizor important de logistica si suport tehnic pentru Avioane Craiova. Daca programul se dovedeste viabil, aparatele Typhoon ar putea fi asamblate chiar in Romania', a declarat Pino Paoletti, directorul de campanie pentru Eurofighter in Romania, in cadrul targului de tehnica militara Expomil.
Consortiul european Eurofighter ar putea livra 48 de aeronave de lupta Typhoon Fortelor Aeriene Romane daca va castiga licitatia de livrare de aeronave militare, al carui rezultat va fi cunoscut la sfarsitul anului viitor sau la inceputul anului 2009.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 octombrie 2007' -
Actionarii Romcarbon Buzau discuta listarea la BVB
Wall-Street.ro ROCE
___
Actionarii producatorului de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE) vor analiza in 20 noiembrie propunerea conducerii companiei de transfer pe de piata Rasdaq la Bursa de Valori Bucurest
La adunare generala a actionarilor pot participa toate persoanele care detin titluri in data 8 noiembrie, precizeaza comunicatul publicat la Rasdaq.
Romcarbon Buzau a obtinut in intervalul ianuarie-martie din acest an un profit net de 1,53 milioane lei, cu 75% peste cel din perioada similara din 2006, cand rezultatul net a fost de 874.855 lei. Afacerile companiei au avansat de 2,2 ori in primul trimestru din acest an, de la 9,64 milioane lei in intervalul echivalent din 2006, pana la 21,6 milioane lei (6,58 milioane euro).
Producatorul de placi si profile din plastic Romcarbon Buzau (ROCE) are un capital social de18,65 milioane lei (5,96 milioane euro), impartit in 186,45 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. In structura actionariatului, Living Plastic Industry SA controleaza 34,49%, Eastern Eagle Ltd Fund detinea 22,48%, Unitai International Corporation are o participatie de 20,63%, Citibank Romania SA detine 10,42%, iar MEI Roemenie & Bulgarije Fonds NV are 6,02%.
Titlurile Romcarbon Buzau se tranzactioneaza la categoria a doua a pietei Rasdaq, sub simbolul ROCE. Valoarea de piata a companiei este de 283,41 milioane lei, aferenta cotatiei de 1,50 lei pe titlu, din data de 19 octombrie.
Sursa: Wall-Street, 22 octombrie 2007 -
13 societati interesate sa extraga petrol
Romania libera
___
Numarul potentialilor investitori ar putea creste ca urmare a nemodificarii taxelor si redeventelor.» Deja sunt interesate 13 companii, care provin atat din Europa, cat si din America de Nord.» Zacamintele de exploatare scoase la licitatie au fost operate anterior de Romgaz si Petrom.
Concesionarea a 35 de zacaminte petrolifere a atras interesul a 13 companii, iar numarul potentialilor investitori ar putea creste, ca urmare a mentinerii taxelor si redeventelor la nivelurile actuale.
Companiile care au preluat date despre cele 26 de perimetre scoase la licitatie de ANRM in vederea exploatarii sunt Toreador Resources (SUA), Sterling (Canada), Zeta (Marea Britanie), Expert Petroleum (Romania), Valhalla (Norvegia), RAG (Austria), Solaris (Egipt), Blackstairs (Irlanda), Celtic (Irlanda), Winstall, Amromco (SUA), Transbalkan (Bulgaria) si Thetys (Suedia). Totodata, RAG si Blackstairs au preluat si documentele privitoare la explorarea a cinci din cele noua perimetre pe care ANRM intentioneaza sa le concesioneze.
Decizia care a stimulat companiile
'Decizia Guvernului de a nu creste taxele si redeventele petroliere a fost bazata pe argumente juridice, in care determinante au fost avizele nefavorabile ale Ministerului Justitiei, dar in mod cert va stimula companiile sa vina la licitatie', au afirmat surse din Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), citate de Mediafax. Executivul a respins propunerea ANRM de a majora taxele si redeventele petroliere, care viza reducerea decalajului semnificativ dintre nivelul practicat in Romania si cel din celelalte state membre ale Uniunii Europene, in principal din cauza ca noile valori ar fi trebuit aplicate si companiei de petrol si gaze Petrom.
Petrom beneficiaza insa, pe baza contractului de privatizare incheiat in anul 2004, cand a trecut in proprietatea companiei austriece OMV, de mentinerea nivelului procentual, a bazei si a modalitatii de calcul al redeventelor pentru o perioada de zece ani de la data finalizarii privatizarii.
Zacamintele provin de la Romgaz si Petrom
Zacamintele de exploatare scoase la licitatie au fost operate anterior de Romgaz si Petrom, care au renuntat la acestea pe fondul cresterii costurilor.
'Cele 26 de zacaminte la care au renuntat Petrom si Romgaz sunt marginale, ele pot fi economic rentabile pentru micii operatori, dar sa nu se astepte nimeni sa aiba rezultate senzationale, pentru ca sunt zacaminte mici', au spus sursele citate. Acestea au adaugat ca agentia nu detine o evaluare a resurselor energetice totale din perimetrele scoase la licitatie.
Depunerea ofertelor
Perimetrele de explorare, dezvoltare si exploatare de titei si gaze sunt situate in Botosani, Iasi, Dorohoi, Harlau, Prut, Siret, Husi, Anina si vestul tarii, iar cele de exploatare sunt localizate, in principal, in sudul si nord-vestul tarii.
Pentru perimetrele de explorare ofertele pot fi depuse pana in 24 ianuarie 2008, in timp ce pentru zonele de exploatare termenul a fost stabilit pentru 21 februarie, iar negocierile vor fi initiate pe 8 aprilie, respectiv 11 martie.
Cele 35 de campuri petrolifere fac parte din a opta runda de perimetre concesionate de stat in ultimii 15 ani. Primele zone au fost oferite spre inchiriere inca din 1990, catre firme precum Shell, Amoco si Enterprise. In 1996, dupa promulgarea legii petrolului, ANRM a acordat companiilor romanesti Petrom si Romgaz drept de administrare pentru 19, respectiv 14 perimetre, in care isi desfasurau deja activitatea.
In primele cinci runde de licitatie au fost incheiate mai multe acorduri de concesiune cu firmele Hemco-Redeco, Forest Oil, Sterling Resources, Ramco, Europa Oil&Gas, Millennium, Forest Oil, Regal, Rompetrol, Romgaz, Toreador Resources si un consortiu condus de compania Tullow Oil.
La ultimele doua licitatii organizate de ANRM, au fost oferite spre concesionare si unele perimetre de exploatare situate in zacaminte la care au renuntat companiile Petrom si Romgaz, cele mai multe fiind adjudecate de firmele Amromco, Algoritm si Transion Oil&Gaz. z
» Cele 26 de zacaminte la care au renuntat Petrom si Romgaz sunt marginale, ele putand fi economic rentabile pentru micii operatori.
Sursa: Romania Libera, 22 octombrie 2007' -
Privatizarea IAR cu Eurocopter a cazut
Cotidianul IARV
___
Francezii nu au depus oferta finala pina la data-limita, desi statul le-a dat un ragaz de 180 de zile.
Procesul de privatizare a producatorului de elicoptere si avioane usoare IAR Ghimbav cu firma franceza Eurocopter a fost stopat, iar privatizarea va fi reluata, potrivit unui comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Institutia a procedat astfel pentru ca, pina la termenul-limita impus de legislatia romana, Eurocopter nu a depus oferta finala.
„Termenul de valabilitate a ofertei AVAS pentru privatizarea societatii brasovene este 21 octombrie 2007, aceasta fiind ultima prelungire a ofertei permisa de legislatia in vigoare. Pina la 21 octombrie, ofertantul Eurocopter SAS Franta nu a depus oferta finala imbunatatita si irevocabila la sediul AVAS. Prin urmare, procesul de privatizare a IAR Ghimbav se va relua“, informeaza institutia. AVAS a prelungit de sase ori valabilitatea ofertei, tot asteptind oferta firmei franceze. Potrivit legii insa, aceste aminari succesive nu se pot intinde pe mai mult de 180 de zile, iar termenul a fost depasit ieri. Privatizarea va fi reluata dupa ce se va face o noua evaluare a societatii.
Strict teoretic, refuzul francezilor de a depune o oferta pentru societatea brasoveana deschide posibilitatea vinzarii catre alte firme, daca cineva se va dovedi interesat. Amintim ca, in 2001, Eurocopter s-a asociat cu IAR intr-o societate mixta, denumita Eurocopter Romania (francezii detin 51%), in care uzina brasoveana a venit cu terenul, cu halele si cu forta de munca, iar francezii cu licentele de productie a elicopterelor. Asocierea a venit insa cu o conditie: in cazul in care autoritatile romane ar dori vreodata sa vinda IAR, nu pot vinde nici unui concurent european al Eurocopter inainte de a-i face acesteia din urma o oferta. Cu alte cuvinte, acum, daca Eurocopter a refuzat sa cumpere IAR, autoritatile se pot considera exonerate de obligatia din 2001. Oficialii AVAS n-au putut fi insa contactati ieri pentru a lamuri situatia.
IAR Ghimbav a fost infiintata in 1925 si a avut anul trecut un profit de 7,3 milioane de lei, de aproape trei ori mai mare decit anul precedent, la o cifra de afaceri de 240 de milioane de lei.
Sursa: Cotidianul, 22 octombrie 2007 -
Asirom, preluata oficial
Business Standard
___
Grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG) a primit, saptamana trecuta, aprobarea Consiliului Concurentei pentru preluarea unui pachet de 30,51% din compania Asirom, au anuntat pentru Business Standard reprezentantii VIG.
Consiliul Concurentei va anunta, in mod oficial, aceasta decizie in urmatoarele zile, au declarat surse din cadrul institutiei. La sfarsitul lunii iulie, grupul VIG, care detine, consolidat, cea mai mare cota pe piata locala de asigurari - 17,73% -, a preluat un pachet de peste 30% din actiunile Asirom, companie controlata de omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul InterAgro, printr-o tranzactie in valoare de 47 mil. euro. Conform declaratiilor initiale, dupa primirea avizului favorabil din partea Consiliului Concurentei, austriecii vor prelua managementul Asirom. Intr-o perioada de trei ani, potrivit unei intelegeri cu Ioan Niculae, grupul VIG va deveni actionarul majoritar al companiei de asigurari.
“Intelegerea cu austriecii presupune sa vand restul detinerii, de 21%, din Asirom, intr-un interval cuprins intre un an si jumatate si trei ani”, declara, recent, Niculae. Directorul general al VIG, Gunter Geyer, a anuntat ca se intentioneaza listarea actiunilor grupului pe una dintre bursele din estul si centrul Europei. Potrivit lui Geyer, citat de cotidianul austriac WirtschaftsBlatt, grupul are in vedere bursele din Praga, Budapesta si Bucuresti. “Decizia de listare depinde de pozitia VIG pe cele trei piete locale - Cehia, Ungaria si Romania, de relatiile de business cu tarile si pietele respective”, a aratat Geyer.
Sursa: Business Standard, 22 octombrie 2007
Pagina