11.10.2007
-
Rompetrol, 500.000 de euro intr-un sistem de monitorizare a flotelor
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol, a investit 500.000 de euro in lansarea unui sistem integrat de monitorizare a flotelor auto. 'Lansarea sistemului a presupus investitii de 500.000 de euro, iar solutia a fost dezvoltata integral de catre specialistii companiei', a declarat Radu Soare, brand manager al Rompetrol Downstream. Sistemul utilizeaza tehnologia GPS si va fi oferit pe baza de abonament lunar, fara a presupune nicio investitie din partea clientilor. 'In prezent, compania are peste 7.000 de clienti flote si peste 55.000 de clienti persoane fizice care folsesc sistemul Fill & GO. Speram ca pana la sfarsitul anului 25% sa foloseasca si serviciul de monitorizare. Valoarea medie a unui abonament este de 25-35 de euro', a declarat Oana Panzariu, manager de produs la Rompetrol. Sistemul Fill&Go a fost lansat de companie in 2004 si este prezent in toate statiile operate de Rompetrol Downstream. Recent, sistemul a fost introdus in statiile Rometrol din Bulgaria si Franta.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 octombrie 2007 ' -
Dafora Medias intra pe piata imobiliara cu doua proiecte de 20 mil. euro
DailyBusiness.ro DAFR
___
Compania romaneasca de constructii si foraj la sonda Dafora Medias intra pe piata dezvoltarilor imobiliare, urmand sa demareze lucrarile de constructie pentru doua proiecte rezidentiale in valoare de circa 20 mil. euro in Medias si Sibiu, au declarat, pentru DailyBusiness, reprezentantii companiei.
In prezent, compania se afla in faza proiectarii si obtinerii de autorizatii, lucrarile de constructie pentru cele doua complexe urmand sa debuteze in primavara anului viitor.
Proiectul rezidential Venus din Medias va cuprinde 47 de vile cu suprafete cuprinse intre 100 si 200 mp si terenuri aferente cuprinse intre 400 si 600 de metri patrati.
Proiectul rezidential din Sibiu, denumit Da Vinci, va cuprinde 88 de case cu suprafete cuprinse intre 100 si 250 metri patrati si terenuri aferente cuprinse intre 500 si 2.000 mp.
Pe langa aceste proiecte, compania intentioneaza sa dezvolte si proiecte rezidentiale cu apartamente in Bucuresti si proiecte de apartamente si birouri in Sibiu. Reprezentantii Dafora nu au oferit date suplimentare referitoare la aceste investitii.
Sursa: Daily Business, 11 octombrie 2007 -
Zentiva, un sfert din piata produselor antiobezitate
Business Standard SCD
___
Compania ceha Zentiva, care detine la nivel local fabrica de medicamente Sicomed, vizeaza sa ajunga la o cota de pana la 25% din piata nationala a produselor antiobezitate cu prescriptie medicala in 2008, cu medicamentul Lyndaxa, lansat in luna martie la nivel local. Noul produs este importat si are vanzari bugetate la circa patru milioane de lei (1,2 mil. euro) in 2008.
Campania de promovare in randul medicilor endocrinologi va costa in primele trei luni circa 100.000 de euro si va consta in distribuirea gratuita a unor cantare care vor permite evaluarea gradului de obezitate.
Conform studiilor realizate de institutul de cercetare a pietei PADDS, in Romania, piata produselor antiobezitate s-a ridicat in perioada iulie 2006-iunie 2007 la 22,2 milioane de lei (6,6 milioane de euro), din care 16,1 milioane de lei (4,8 milioane de euro) sunt reprezentate de produsele cu prescriptie medicala, in timp ce piata produselor fara prescriptie - ceaiuri si medicamente pentru slabit fara prescriptie - a facut vanzari de 6,09 milioane de lei (1,8 milioane de euro).
Zentiva ataca astfel o piata unde principalul concurent este Reductil, produs de Abbot Laboratories. Piata a crescut constant in ultimii ani, de la patru milioane de lei (circa un milion de euro) in 2003, la 12,5 milioane de lei in 2005 (3,5 mil. euro), 15,5 milioane de lei in 2006 (4,6 mil. euro). Pe de alta parte, piata produselor cu prescriptie medicala a crescut in numai un an cu 40%, de la 11,5 (3,4 mil. euro) la 16,1 milioane de lei (4,8 mil. euro) in perioada iunie 2006-iunie 2007, si se estimeaza ca va continua sa creasca in trenduri similare, conform oficialilor Zentiva.
“Estimam ca, din cei patru milioane de romani care sunt obezi, un procentaj intre 5-10 % ar putea fi tratati, aici fiind situat, in opinia mea, potentialul pietei”, a declarat pentru Business Standard Cosmin Boie, business unit manager Zentiva. In acest moment, doar 6.000 de persoane primesc tratament pentru obezitate. Limitele cresterii pietei sunt legate atat de accesibilitatea pacientilor la tratament, cat si de numarul mic de medici endocrinologi, mai putini de 200 la nivelul intregii tari.
Pe piata produselor antiobezitate, principalii concurenti ai Zentiva sunt Abbot Laboratories, Hoffmann La Roche si Temmler Pharma.
Zentiva a inregistrat, in primul semestru al anului, vanzari de 47,4 milioane de euro pe piata romaneasca, in crestere cu 21,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform raportarilor companiei pe bursele din Praga si Londra. Cu un avans de peste 21%, subsidiara locala a companiei cehe a inregistrat cele mai mari cresteri in vanzari dintre toate pietele in care Zentiva este prezenta. Productia fostului Sicomed a contribuit cu 67% la rezultatele totale inregistrate pe piata autohtona.
La nivel global, Zentiva a raportat un profit brut de 42,1 milioane de euro, in scadere cu 3,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, explicata prin investitiile sustinute in marketing si vanzari si prin costurile suplimentare ale companiei in Romania, evaluate la 7,11 milioane de euro.
Dupa ce a preluat, in septembrie 2005, producatorul bucurestean de medicamente Sicomed, Zentiva incheia anul 2006 cu o cota de piata de 5,2% pe piata romaneasca. Principalii actionari ai companiei sunt Sanofi-Aventis, care detine 24,9%, si Ceska Pojistovna (12,3). Managementul detine 6% din actiunile companiei.
Sursa: Business Standard, 11 octombrie 2007 -
Comat Galati vrea sa-si majoreze capitalul social cu 50% pana la 12,4 milioane lei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI COTM
___
Conducerea firmei de comert cu ridicata Comat Galati (COTM) propune actionarilor majorarea capitalului social cu 4,14 mili-oane lei (1,24 milioane euro), prin aport in numerar, pana la 12,4 milioane lei, pentru investitii in cadrul companiei si pe piata de capital, a informat miercuri societatea.
Pentru majorarea de capital vor fi emise 1,65 milioane actiuni cu o valoare nominala de 2,50 lei. Fiecare actionar ar putea subscrie o actiune noua pentru fiecare doua actiuni detinute.
In cadrul adunarii generale a actionarilor, convocata in data de 10 noiembrie, actionarii vor mai discuta splitarea actiunilor existente, de la 2,50 lei la valoarea nominala de 1 leu. Astfel, in schimbul unei actiuni vechi ar putea fi emise 2,5 actiuni noi.
In prezent, compania are un capital social de 8,29 milioane lei (2,49 milioane euro), divizat in 3,31 milioane actiuni cu o valoare nominala de 2,50 lei. Actionarii principali ai societatii sunt Catalin Chelu, cu 32,36%, SIF 2 Moldova, cu 12,40%, Debrocons, cu 11,16% si Broadhurst Investments Ltd, cu 10,34% din actiuni.
Sursa: Bursa, 11 octombrie 2007
10.10.2007
-
Majorarea de la Oltchim va fi refacuta. Cine si cat va subscrie?
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Convocarea unei adunari generale a actionarilor de catre Consiliul de Administratie al Oltchim, in care se va discuta anularea vechii majorari de capital si derularea unei noi majorari in care vor putea subscrie toti actionarii, a determinat cresterea actiunilor companiei pe Bursa cu peste 14% in sedinta de tranzactionare de ieri, pe fondul unor tranzactii semnificative.
Cresterea se explica prin faptul ca, dupa anularea majorarii de capital, numarul de actiuni al Oltchim se va reduce de peste zece ori. Astfel, compania care valoreaza in prezent circa 1,36 mld. euro va ajunge la o valoare de piata de circa 123 mil. euro, in conditiile in care compania are afaceri anuale de circa 500 mil. euro.
De asemenea, in urma anularii majorarii de capital, participatiile actionarilor minoritari vor creste, in timp ce detinerea statului se va reduce de la 95,7% la 53%. Finalizarea conflictului intre Oltchim si actionarii minoritari, care dureaza de aproape 4 ani, deschide drumul si pentru reluarea procesului de privatizare al companiei.
Cu toate acestea, exista inca neclaritati cu privire la viitoarea majorare de capital prin care datoriile companiei fata de stat vor fi convertite in actiuni. Prima se refera la valoarea datoriilor care vor fi convertite in actiuni. In 2003, Oltchim a aprobat transformarea unor datorii de 95 de milioane de dolari fata de AVAS in actiuni. Intre timp valoarea in lei a acestei datorii s-a redus din cauza intaririi leului fata de dolar cu circa 28%. Pe de alta parte, viitoarea majorare de capital va cuprinde si dobanzile aferente acelor datorii pentru a nu fi considerate ajutor de stat, astfel ca suma ar putea fi mai mare. De asemenea, statul ar mai putea hotari si includerea altor datorii in majorarea de capital, ceea ce ar insemna ca si aporturile actionarilor minoritari care vor dori sa-si mentina participatia vor fi mai mari.
O a doua neclaritate este cu privire la actionarii care vor primi drept de preferinta in cadrul majorarii de capital. In mod normal, dreptul de a subscrie ar trebui sa revina actionarilor actuali, dar acest lucru nu este precizat nici in convocatorul adunarii generale a actionarilor, nici in legea speciala data de Guvern anul trecut pentru accelerarea privatizarii Oltchim.
Actionarii care beneficiaza de drepturi de preferinta pot tranzactiona aceste drepturi, timp de 10 zile lucratoare, pe piata de capital, urmand ca perioada de subscriere sa fie de circa 2 luni.
In prezent, principalul actionar al Oltchim este grupul german cu activitati in industria chimica PCC, care a cumparat pachetul detinut de fondul de investitii Lindsell, administrat de NCH. Lindsell detinea circa 1,1% din capitalul Oltchim, iar anterior majorarii de capital avea o cota de 13%. PCC a mai cumparat actiuni din piata, detinand, potrivit unor surse din piata, circa 2% din capitalul Oltchim, urmand sa-i revina o cota de circa 20% din capitalul social micsorat al companiei. Astfel, PCC ar putea deveni un candidat serios la preluarea Oltchim.
Un alt actionar important al Oltchim este SIF Oltenia, care detine 0,8% din actiuni, respectiv 8% din capitalul social micsorat.
Compania a inregistrat in primele sase luni venituri de 950,44 mil. lei (285,2 mil. euro), mai mari cu 8,5% fata de intervalul similar din anul precedent, si un profit net in crestere cu 32%, la 9,61 mil. lei (2,88 mil. euro). Oltchim a depus saptamana trecuta o oferta neangajanta de preluare integrala a Petrochemicals Arges, divizia Petrom care cuprinde activele Petrom aferente activitatii de petrochimie de la rafinaria Arpechim Pitesti. In plus, Oltchim intentioneaza sa participe, in consortiu cu firmele Uzinele Sodice Govora, Upsom Ocna Mures si Chimcomplex Borzesti, la privatizarea producatorului de sare Salrom, la randul sau furnizor Oltchim.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 octombrie 2007 -
AVAS incepe sa vanda din terenurile Romaero
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) scoate luna viitoare la vanzare prin licitatie un teren al Romaero Bucuresti (RORX) in suprafata de peste 5.800 de metri patrati si alte active, pretul de pornire fiind de 17 mil. lei (5 mil. euro), care include TVA, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul AVAS.
Activele cuprinse in licitatie sunt scoase la vanzare la un pret de pornire egal cu valoarea de inventar a activelor, spun reprezentantii Romaero.
Oferta mai cuprinde o statie de apa, o statie de pompe, o magazie de sare, o gospodarie de apa recirculata si un put de apa.
Producatorul de componente pentru avioane si-a reevaluat la finele anului trecut activele, in urma acestei operatiuni rezultand un plus de 688 mil. lei (circa 195 mil. euro).
La finele anului 2006, activele corporale ale societatii, cladiri si terenuri, erau inregistrate in contabilitate la valoarea de 887,8 mil. lei (circa 252 mil. euro).
Din acestea, cea mai importanta contributie o au terenurile, evaluate la 782,5 mil. lei (222 mil. euro).
Potrivit reprezentantilor SIF Muntenia, actionar minoritar al companiei, terenurile Romaero se intind pe o suprafata de peste 30 de hectare si sunt situate in zona Baneasa a Capitalei.
AVAS a respins de trei ori planul de restructurare a companiei, cerand conducerii ca acesta sa corespunda standardelor institutiei.
Saptamana trecuta, AVAS a decis in Adunarea Generala sa amane planul de restructurare.
'Compania si-a acoperit o parte din datoriile la stat cu credite. Noi ne-am oferit sa-i ajutam cu un aport inregistrat printr-o majorare de capital, solutie care a fost respinsa de reprezentatii AVAS. Probabil ca acoperirea acestor datorii este motivul pentru care AVAS vinde din active', spune Mircea Constantin, reprezentant delegat de SIF Muntenia in Consiliul de Administratie al Romaero Bucuresti.
Conducerea companiei nu a fost ieri disponibila pentru comentarii.
La finele anului trecut, Romaero avea plati restante la stat in valoare de 26,4 mil. lei (7,5 mil. euro), iar datoriile totale ale societatii se cifrau la 77 mil. lei (21,8 mil. euro). Compania a ipotecat in acest an niste active pentru contractarea unui credit in valoare de 12 mil. lei (3,5 mil. euro).
Romaero va dezvolta impreuna cu operatorul hotelier Phoenicia Hotels un centru de afaceri si urmareste asocierea pe o perioada de 20 de ani cu operatorul de transport aerian Blue Air pentru crearea si exploatarea unei baze pentru lucrari de intretinere pentru aeronave de tip Boeing si Airbus. Romaero va participa la cele doua asocieri cu aportul unor active in valoare totala de 16,6 mil. euro.
In primul trimestru din acest an, cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 48%, pana la 12,6 mil. lei (3,7 mil. euro), iar profitul s-a mentinut la un nivel redus, de 84.000 de lei (circa 24.800 de euro).
Compania este controlata de stat prin intermediul AVAS, care detine 51% din titluri si Fondul Proprietatea, cu o participatie de 21%, respectiv SIF Muntenia cu un pachet de 25,85% din actiuni.
Titlurile Romaero Bucuresti au inchis sedinta de ieri la pretul de 55 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 101 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 octombrie 2007' -
Transelectrica investeste 21 mil. euro in modernizarea infrastructurii
Business Standard TEL
___
Operatorul national de transport al energiei electrice, Transelectrica, companie detinuta de stat, vrea sa achizitioneze, prin licitatie, autotransformatoare cu scopul de a le inlocui pe cele vechi, existente la noua statii electrice, valoarea contractului fiind cuprinsa intre 10,5 milioane de euro si 20,6 milioane de euro, fara TVA.
Potrivit datelor facute publice de companie, statiile vizate sunt cele de la Mintia (judetul Hunedoara), Lacu Sarat (judetul Braila), Timisoara, Baia Mare (judetul Maramures), Floresti (judetul Cluj), Salaj, Barbosi (judetul Galati), Oradea Sud (judetul Bihor) si Arefu (judetul Arges). Potentialii participanti la licitatie trebuie sa depuna ofertele pana la 28 noiembrie.
Contractul este structurat in trei loturi, iar firmele interesate pot depune oferte pentru unul sau mai multe dintre acestea. Transelectrica va finanta achizitia din surse proprii, iar platile vor fi efectuate prin transfer bancar. Termenul limita de desfasurare a contractului este de 560 de zile de la data atribuirii. Pana in 2020, Transelectrica va investi doua miliarde euro pentru modernizarea si dezvoltarea retelei.
De altfel, compania va utiliza, pentru finantarea investitiilor, fonduri de 1,45 miliarde euro, provenind din tarifele de transport pe care le percepe si 400 milioane de euro din taxa de racordare la retea.
In primul semestru al acestui an, operatorul national de transport al energiei electrice a inregistrat o injumatatire a profitului net, la 16,3 milioane de euro (54,5 milioane de lei), in timp ce veniturile totale s-au redus cu 5,8%, la 325 milioane de euro (1,08 miliarde lei).
Anul trecut, Transelectrica a obtinut un profit net de 82,7 milioane de euro (277,2 milioane de lei) si venituri totale de 776,6 milioane de euro (2,6 miliarde lei). In 2006, compania a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Business Standard, 10 octombrie 2007 -
Contor Grup Arad si-a majorat capitalul social cu aport de la Middle Europe Investments – Olanda
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Compania 'Contor Group' Arad, unicul producator de contoare de apa din Romania, se afla cu un pas mai aproape de listarea la bursa, eveniment preconizat sa se produca spre sfarsitul anului 2007. Potrivit dr. ing. Tudor Caracioni, presedintele societatii, actionarii Contor Group au hotarat in luna august majorarea capitalului social cu 10.000.000 lei din fonduri proprii. De asemenea, la inceputul lunii octombrie, 'Middle Europe Investments' (MEI) din Olanda a subscris pentru 6,25% din actiunile 'Contor Group' ceea ce a dus la majorarea capitalului social sub forma unui plasament privat. 'Middle Europe Investments a intrat in structura de actionariat a Contor Group pentru o colaborare de lunga durata alaturi de actionarii majoritari. Compania actioneaza pe o piata in dezvoltare, impulsionata de dezvoltarea industriei constructiilor si de posibilitatea largirii prezentei pe pietele externe.beneficiaza de un nivel tehnic remarcabil, flux tehnologic extrem de bine pus la punct si resurse manageriale de top. Investitiile noastre s-au orientat mereu spre companii care, prin soliditatea si structura lor sunt sortite sa se dezvolte promitator' a declarat Cristian F?der, directorul pentru Romania al MEI. Politica de investitii MEI se concentreaza asupra Europei de Est, avand birouri de consultanta in Cehia, Slovacia, Romania si Bulgaria.
'Contor Group' a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de 14 milioane de euro. Primele opt luni ale 2007 cumuleaza o crestere semnificativa de 20% fata de realizarile companiei in aceeasi perioada a anului trecut, o crestere a profitului net EAT de aproximativ 1.000.000 lei. Planul de afaceri pentru urmatorii ani, respectiv pana in 2010, prevede o dublare a capacitatii de productie si a cifrei de afaceri.
'Contor Group' a fost infiintat la inceputul anilor '90 si s-a dezvoltat prin fonduri proprii, de la statutul de 'one man show' pana la cel de 'mare intreprindere'. Unul dintre momentele de importanta capitala pentru companie a fost deschiderea in anul 2000 a celui mai modern si complex centru de productie, cercetare si logistica pentru contoare de apa din Europa, dotat la cel mai inalt grad de tehnicitate, o investitie de peste 10 milioane euro.
Dupa preluarea pachetului majoritar de actiuni in anul 2004, a urmat un efort financiar si uman deosebit, investitii in cercetare-proiectare si dezvoltare a unui portofoliu propriu de produse, de omologare a acestora pe piata internationala, de obtinere a tuturor avizelor si aprobarilor impuse de legislatia Comunitatii Europene, de investitii masive in tehnologii si capacitati de productie noi.
'Ne vom extinde spre Rusia, Ucraina, tarile scandinave, tarile arabe, nordul Africii si Orientul Indepartat, in tari precum India, China.detine infrastructura si logistica necesare pentru a raspunde prompt cerintelor pietei internationale, numarandu-se printre cei 5 - 6 competitori majori de aparate de masura din lume', a mai precizat ing. Tudor Caracioni.
Sursa: Bursa, 10 octombrie 2007'
09.10.2007
-
Bermas Suceava investeste 3,7 mil. euro intr-o linie noua de imbuteliere
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRM
___
Producatorul local de bere Bermas Suceava (BRM) si-a stabilit un plan de investitii de 3,7 milioane de euro, pentru perioada 2007-2008, care consta in principal intr-o noua linie de imbuteliere pentru berea la sticla.
'Peste 2,8 milioane de euro vor fi investiti numai intr-o linie de imbuteliere la standarde internationale. Investitia aduce un plus de calitate si imagine produsului, dar conduce si la reducerea unor costuri specifice, in principal cu energia si apa', spune Elena Anisoi, contabil-sef si membru in Consiliul de Administratie al Bermas Suceava.
Noua linie de imbuteliere, cu o capacitate de 25.000 de sticle/ora, urmeaza sa fie pusa in functiune la finele lunii aprilie sau inceputul lunii mai a anului viitor, a precizat Anisoi.
Linia de imbuteliere o va inlocui pe cea existenta, astfel ca Bermas isi va mentine capacitate de productie din prezent, de 360.000 de hectolitri pe an.
In vederea realizarii investitiei, compania va contracta credite in valoare de 2 milioane de euro, care se intind pe o perioada de 4 ani.
Bermas are in curs de derulare un proces de modernizare a capacitatilor de productie, pentru acest an fiind alocate pentru investitii circa 2,5 mil. lei (0,74 mil. euro).
In primele sase luni din acest an, afacerile producatorului de bere s-au majorat cu 17% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 3,5 mil. euro (11,78 mil. lei).
Compania a raportat la jumatatea anului un profit net de 0,43 milioane de euro (1,42 milioane de lei), cu 37% mai mare decat cel inregistrat in perioada similara din 2006. Pentru 2007 Bermas si-a propus o cifra de afaceri de 8,78 mil. euro (29 mil. lei) si un castig net de 1,21 mil. euro (4 mil. lei), reprezentantii companiei estimand ca aceste cifre vor fi depasite.
Compania a derulat in acest an o majorare de capital, prin care a acordat actionarilor circa o actiune gratuita la 10 titluri detinute anterior din profitul pe anul 2005 in valoare de 1,29 mil. lei (0,38 mil. euro) si anul trecut a acordat dividende in valoare de 2,43 mil. lei (0,72 mil. euro), echivalentul a 0,14 lei/actiune.
Reprezentantii Bermas au anuntat anterior ca-si vor pastra politica de a veni cu o majorare de capital in fiecare an si cea de acordare a dividendelor.
Bermas este controlata de doua asociatii ale salariatilor (PAS), care impreuna detin circa 51% din actiuni. Alti actionari importanti sunt STK Financial, fondul de adminstrare al fondului STK Emergent, cu o participatie de circa 7% si SIF Banat-Crisana, care detine putin peste 5% din actiuni.
Titlurile Bermas Suceava au fost cotate ieri la inchidere la pretul de 3,8 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 21 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 09 octombrie 2007' -
20 de fonduri straine joaca 1,1 miliarde de euro pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
20 dintre cele mai mari fonduri care activeaza pe Bursa de la Bucuresti au ajuns la sfarsitul lunii august sa detina actiuni romanesti de circa 1,1 mld. euro, dublu fata de sfarsitul anului trecut.
Cresterea se datoreaza atat evolutiei pozitive a actiunilor listate, dar si investitiilor noi realizate de fonduri. Plasamentele fondurilor straine reprezinta circa 3% din capitalizarea totala a pietei romanesti la finele lunii august, care se ridica la circa 33 mld. euro.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val consistent de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti in acest an, unii dintre cei mai mari administratori de fonduri din lume indreptandu-si atentia catre piata romaneasca.
Includerea actiunilor romanesti in indicii regionali si globali calculati de Morgan Stanley sau Dow Jones au determinat intrarea pe piata romaneasca a unor importante fonduri de investitii care-si alcatuiesc portofoliile pe baza acestor indici.
Printre numele mari intrate pe piata in acest an se numara JPMorgan, care avea la finele lunii august investitii de peste 20 mil. euro prin intermediul a doua fonduri, Morgan Stanley, cu investitii de 2,6 mil. euro, si Credit Suisse, cu plasamente de 1,3 mil. euro. Aceste fonduri, care au o prezenta la nivel regional, au deocamdata o expunere redusa pe piata romaneasca ca pondere in activele nete pe care le detine, de ordinul miliardelor de euro.
Fondurile straine cu cele mai mari investitii pe Bursa sunt prezente pe piata de cel putin un an, dar si-au majorat semnificativ detinerile de la inceputul anului.
Numarul fondurilor straine care activeaza pe Bursa aproape s-a dublat in acest an, avand in vedere ca numarul conturilor de cumparare ale persoanelor juridice straine a crescut de la circa 100 anul trecut la 187 in luna august. Investitiile straine nete au fost in primele opt luni de aproape 540 mil. euro fata de circa 220 mil. euro in 2006.
Printre fondurile care si-au crescut semnificativ investitiile pe Bursa de la Bucuresti in acest an se numara Julius Baer (SUA), East Capital (Suedia) si MEI (Olanda), toate cele trei fonduri avand investitii de peste 100 mil. euro la sfarsitul lunii august. Fondurile nordice si cele elvetiene se numara si ele printre cele mai active de pe Bursa.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 octombrie 2007
Pagina