03.10.2007
-
SC Constructii Feroviare Moldova Iasi scoate la vanzare peste 21 hectare de teren
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi, din data de 17 octombrie, se afla cateva proiecte de hotarare care vizea-za scoaterea la vanzare a mai multor terenuri detinute de societate in Iasi si in localitati limitrofe. Astfel, se urmareste valorificarea unui activ 'teren si constructii' in suprafata de 61.278 mp, situat in municipiul Pascani, a unui teren si a constructiilor aferente, in suprafata de 94.132 mp, din localitatea Timisesti, judetul Neamt, precum si a catorva active din municipiul Iasi: doua terenuri de 12.546 mp, respectiv 23.661 mp si constructiile existente, din Bdul Poitiers, a unui alt teren si constructii intinse pe o suprafata de 24.585 mp din str. Radu Voda, dar si a unui imobil din Aleea Musatini, cu o suprafata construita de 363,27 mp.
De asemenea, AGEA de la SC 'Constructii Feroviare Moldova' va mai decide asupra darii in plata catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate CAS Iasi, in contul obligatiilor bugetare preluate de catre AVAS, a unui camin de nefamilisti aflat in proprietatea societatii si a terenului aferent in suprafata de 498 mp. Se mai urmareste darea in plata catre Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura si, respectiv, Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 1, institutii din subordinea Ministerului Agriculturii, in contul datoriilor la bugetul de stat, a unor imobile: cladire 'Sediu Central' si 'Laborator CTC', cu terenurile aferente, in suprafata de 1.484 mp si, res-pectiv, 1.130 mp, situate in Iasi. Niciunul dintre activele asupra carora se va decide darea in plata nu este inclus in capitalul social al societatii.
Conform raportului semestrial, SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA Iasi avea la jumatatea acestui an datorii in valoare totala de 68.173.985 lei, structurate astfel: furnizori - 6,1 milioane lei, bugetul de stat - 38,84 milioane lei, bugetul asigurarilor sociale de stat - 22,84 milioane lei, bugetele locale - 380.218 lei. Societatea a reusit, totusi, sa-si achite integral datoriile catre bugetul local al municipiului Iasi (circa 410.000 lei) si sa-si diminueze soldului TVA de plata, prin vanzarea unor imobilizari. In opinia conducerii societatii, volumul ridicat al datoriilor se datoreaza lichiditatii reduse cauzata de blocajul generalizat din economie, precum si circuitului anevoios de incasare de la clienti. In ciuda situatiei financiare determinata de datoriile fata de bugetul de stat, cauzate si de ritmul greoi de incasare a creantelor, multi dintre beneficiarii lucrarilor fiind institutii de stat care depind de alocarea fondurilor de la bugete, societatea ieseana a contractat sau aditionat in acest an lucrari in valoare totala de 21.913.044 lei.
SC 'Constructii Feroviare Moldova' SA este specializata pe constructii de cai de comunicatie terestre si constructii destinate sportului. Societatea a luat fiinta in anul 1950, cand Serviciul Lucrari Speciale al Regionalei CFR Iasi s-a transformat in Intreprinderea de Constructii in Transporturi Iasi, capatand ulterior actuala denumire. In 1991, unitatea s-a desprins de Regionala CFR Iasi si a devenit societate pe actiuni. In acest moment, AVAS figureaza actionar cu 50,94% la societatea ieseana, diferenta de 49,06% fiind detinuta de o serie de persoane fizice si juridice private. La sedinta AGEA din 17 octombrie, insa, se va aproba si modificarea structurii actionariatului, ca urmare a vanzarii pachetului majoritar de actiuni detinut de AVAS. Negocierile pe marginea privatizarii SC CF 'Moldova' s-au finalizat in martie 2006, castigatorul licitatiei aferente fiind desemnata societatea comerciala 'Antrepriza de Lucrari Drumuri si Poduri' SA Iasi, dar tranzactia se va oficializa abia acum. Conform clauzelor facute publice de AVAS in martie 2006, cumparatorul va achita pentru cele 50,949% din actiunile detinute de stat la 'Constructii Feroviare Moldova' suma de 813.865 lei, s-a angajat sa realizeze investitii de mediu in valoare de 221.000 euro, dar si sa achite datorii care se ridicau atunci la pes-te 56 milioane lei.
Sursa: Bursa, 03 octombrie 2007' -
Argesana Pitesti a renuntat la productia de tesaturi
Adevarul
___
Stofele si tesaturile din lana de la ...
Actionarul principal al societatii, Magnum Proiectare Imobiliara, vrea 100.000 de euro din vanzarea utilajelor fabricii
Cel mai important producator si exportator de tesaturi din lana din industria autohtona a hotarat sa renunte la productie pentru a se axa in viitorul apropiat pe dezvoltarea unor proiecte pe piata imobiliara.
Industria romaneasca ra¬mane fara un alt brand consacrat. Stofele si tesaturile din lana de la Argesana Pitesti vor disparea in viitorul cel mai apropiat de pe piata, dupa consumarea ultimelor stocuri din fabrica. Si asta pentru ca actionarii societatii au hotarat sa opreasca productia si sa vanda principalele utilaje.
Potrivit unui anunt oficial al societatii, vanzarea activelor se va face la un pret minim de o suta de mii de euro fara TVA, in perioada urmatoare urmand sa se desfasoare doar activitati de conservare a bunurilor existente.
Daca tinem cont ca pro¬ducatorul pitestean isi dedi¬ca aproape in totalitate pro¬ductia pietelor externe, ma¬sura de oprire a motoarelor de productie poate parea una radicala, chiar daca evolutia aprecierii monedei nationale din ultima perioada a lasat urme adanci in privinta veniturilor obtinute. Ieri, la societatea Argesana nu mai erau la fabrica decat cativa dintre angajati, directorul Iosif Stefu, secretara acestuia si portarul.
Chiar si incercarile noastre de a vorbi cu directorul societatii s-au soldat cu un esec, pentru ca, dupa spusele secretarei, acesta participa la scoaterea unor utilaje din fabrica, desi se afla in concediu, si nu a dorit sa ofere declaratii. Surse din randul angajatilor societatii sustin insa ca la Argesana vor incepe pregatirile pentru asanarea terenului in vederea construirii unui viitor centru comercial pe actualul amplasament al fabricii.
Deocamdata, documentele de aprobare a planurilor urbanistice pentru acest poriect nu au fost depuse la departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Judetean Arges. Virarea brusca dinspre piata industriala spre cea a afacerilor imobiliare practic nu ar trebui sa surprinda pe nimeni, de vreme ce principalul actionar al societatii argesene este un fond de investitii care are chiar in propria denumire formula magica 'proiectare imobiliara'.
Retail in loc de tesaturi cu eticheta verde
La finele lunii iunie, Asociatia Salariatilor, care controla compania, si-a vandut detinerea de 69,3% din pachetul total de actiuni catre compania Magnum Proiectare Imobiliara, parte a grupului austriac Real 4 You, care construieste magazinele MiniMax in Romania. Pretul tranzactiei s-a situat la un nivel de 20,2 milioane de lei, aproximativ 6,4 milioane de euro.
Un alt actionar important care a iesit in acest an din afacerea Argesana a fost SIF Moldova, care a vandut la jumatatea lunii mai 16,25% din actiuni, pentru 3,74 milioane de lei. De asemenea, si BRD si-a vandut intreg pachetul de 16,42% din actiuni la inceputul lunii mai pentru suma de 2,27 milioane de lei.
Iesirile celor doi actionari din registrul actionarilor probabil au avut puternicul argument la baza al rezultatelor financiare inregistrate de Argesana pentru anul 2006, cand firma a raportat o cifra de afaceri in scadere cu 28%, la 10,4 milioane de lei, si un profit net de circa 81.000 lei, de trei ori mai redus decat in 2005. Regresul rezultatelor economice nu a putut fi influentat, cu toate ca producatorul argesean dispunea chiar si de eticheta ecologica pentru produse, conditie impusa in special de fostii parteneri de pe piata germana.
Sursa: Adevarul, 03 octombrie 2007'
02.10.2007
-
Alro mizeaza pe fostul Alprom pentru cresterea profitabilitatii
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR) se va concentra in urmatorii ani pe cresterea ponderii de produse cu valoare adaugata si gasirea unei surse de energie independenta in vederea cresterii profitabilitatii, sustin reprezentantii companiei.
Compania a anuntat ca investitiile in combinatul din Slatina din ianuarie 2006 pana in prezent se ridica la 54 mil. dolari (aproape 40 mil. euro), echivalentul a 3 mil. dolari pe luna.
Pentru urmatorii ani, Alro promite actionarilor ca va miza pe cresterea productiei de produse cu valoare adaugata ridicata, prin cresterea capacitatii de productie a producatorului de profile din aluminiu Alprom.
Alprom, care a finalizat anul trecut fuziunea cu Alro, va prelucra in acest an 60.000 de tone de aluminiu din cele 260.000 de tone pe care le produce combinatul din Slatina. Compania intentioneaza ca in urmatorii ani cantitatea prelucrata de Alprom sa ajunga la 120.000 de tone, ceea ce se va reflecta in cresterea profitabilitatii provenita din primele de prelucrare.
Alro a raportat cresteri semnificative de profit in ultimul an, dupa finalizarea fuziunii cu Alprom. In primul trimestru al acestui an, Alro a raportat un profit net de 238,7 mil. lei (72,3 mil. euro), in crestere cu 14,4% fata de perioada similara a anului trecut, la o cifra de afaceri de 1,1 mld. lei (334 mil. euro).
In 2006, producatorul de aluminiu isi majorase profitul net de 3,3 ori, la 380 mil. lei (107 mil. euro), pe fondul cresterii afacerilor cu 36%, la aproape 2,2 mld. lei (620 mil. euro). Desi ritmul de crestere a profitului a scazut anul acesta, rata profitului net raportat la cifra de afaceri s-a majorat de la 17% la peste 21%.
Alro si Alprom au fuzionat anul trecut, iar raportarile pe anul acesta au fost consolidate. Pe standardele internationale de contabilitate au fost raportate si rezultate consolidate cu cele ale producatorului de alumina Alum Tulcea.
Alro cauta si solutii pentru atunci cand va expira contractul incheiat cu Hidrolelectrica pentru furnizarea de energie electrica, valabil pana in 2013. Compania ia in considerare construirea unei centrale electrice pe baza de carbune superior.
'Pana la sfarsitul anului vom avea locatia sigura pentru centrala electrica, cu o capacitate aproximativa de 1000 de MW. Am incheiat studiul de fezabilitate pentru mai mult de 2 locatii din Romania', a declarat Marian Nastase, vicepresedintele Alro.
Potrivit acestuia, Alro nu se mai gandeste insa la cumpararea vechilor centrale si nici sa ia parte la privatizarea vechilor combinate energetice. O alta directie inspre care se indreapta combinatul este continuarea strategiei de reducere a costurilor de productie.
'Am scazut consumul de gaz si energie de circa 3-4 ori in ultimii 3 ani', spune Nastase. Alro produce anual 260.000 de tone de aluminiu, fiind cel mai mare producator din domeniu din Uniunea Europeana. Printre planurile anuntate de Alro pentru anii viitori se numara si construirea unei noi fabrici de aluminiu prin care sa-si dubleze capacitatea de productie.
Alro este controlat de catre firma olandeza Vimetco, ale carei actiuni au fost listate pe Bursa din Londra in acest an. Vimetco detine 84% din Alro, un pachet de 9,93% fiind in portofoliul Fondului Proprietatea.
Actiunile Alro au inchis ultima sedinta de tranzactionare de la BVB la pretul de 9 lei/actiune, capitalizarea companiei fiind de 1,91 mld. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 02 octombrie 2007' -
Julius Baer joaca jumatate de miliard de dolari pe Bursa de la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii administrate de divizia americana a bancii elvetiene Julius Baer si-au majorat plasamentele pe Bursa de la Bucuresti la peste 516 mil. dolari (370 mil. euro) la finele lunii iulie, in crestere cu 45% fata de inceputul anului, cand investitiile erau de 355 mil. dolari (257 mil. euro), potrivit ultimului raport de administrare publicat vineri de catre Julius Baer.
In perioada 31 ianuarie - 31 iulie 2007, fondurile americane si-au marit averea pe piata romaneasca cu 160 mil. dolari (115 mil. euro), cea mai mare parte a acestei cresteri, circa 110 mil. dolari (80 mil. euro), provenind din cresterea Bursei, iar restul de 50 mil. dolari (36 mil. euro) reprezinta investitii noi.
Julius Baer International Equity Fund (JBIEF) este cel mai mare investitor strain de pe Bursa, cu un portofoliu de 447 mil. dolari (324 mil. euro) la finele lunii iulie. Pe plan intern, fondul este depasit doar de SIF-uri, ale caror portofolii de actiuni valoreaza intre 480 si 750 mil. euro, potrivit ultimelor date disponibile. Ponderea actiunilor romanesti in activul net al fondului a crescut de la 1,4%, la inceputul anului, la 1,6%, la finele lunii iulie. Valoarea activului net al fondului se ridica la 24,78 mld. dolari (18 mld. euro).
JBIEF s-a orientat in ultimul an preponderent catre companii listate pe bursa RASDAQ, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), Dafora Medias (DAFR) sau Ardaf Cluj (ARDF).
Printre achizitiile mai recente ale fondului (realizate in perioada 30 aprilie - 31 iulie 2007) se numara un pachet de 2,8% din actiunile producatorului de lactate Albalact Alba-Iulia (ALBZ), 7,5% din actiunile companiei hoteliere Intercontinental (RCHI) si aproape 3% din actiunile companiei de morarit si panificatie Boromir Buzau (SPCU).
In ultima perioada, fondul s-a orientat si spre sectorul imobiliar si de constructii, marindu-si participatia la dezvoltatorul imobiliar Impact de la 5% la circa 10% si achizitionand 6,7% din actiunile producatorului de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON).
Principalele detineri ale fondului pe piata romaneasca, respectiv pachetele de 1% din Petrom, 1,15% din BRD si 3,16% din Rompetrol Rafinare, au ramas nemodificate in prima jumatate a anului. De asemenea, fondul mai detine cate 1% din fiecare SIF, 6,9% din Dafora Medias si 9,6% din Condmag Brasov.
Portofoliul fondului pe Bursa de la Bucuresti este completat cu pachete de actiuni la Compa Sibiu (6,3%), Biofarm Bucuresti (5,14%), Zentiva Bucuresti (4,83%) si Socep Constanta (4,78%).
Julius Baer International Equity Fund II, al doilea fond al Julius Baer cu investitii pe piata romaneasca, si-a consolidat in acest an participatiile detinute la Petrom, din care detine 0,32%, si BRD, la care are o participatie de 0,3%. Investitiile fondului pe piata romaneasca se ridicau la 31 iulie la 69,4 mil. dolari (50 mil. euro), dintr-un activ net de 7,4 mld. dolari (5,37 mld. euro).
Al treilea fond, Julius Baer Global Equity Fund, detinea la finele lui iulie pachete mici de actiuni la Petrom, BRD, Impact si la cele cinci SIF-uri, in valoare totala de aproape 1 mil. dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 02 octombrie 2007 -
Teodor Buzatu, membru CA SIF Oltenia: In 2008 vom tranzactiona actiuni Erste - BCR pe Bursa
Business Standard EBS
___
Teodor Buzatu director in cadrul SIF Oltenia, societate cu capitalizare de peste 740 milioane de euro, nu vede niciun motiv pentru care listarea Bancii Comerciale Romane la Bursa de Valori Bucuresti ar putea sa nu se realizeze, desi titlurile bancii cehe Ceska Sporitelna au fost delistate de pe bursele din Praga si Londra, ca urmare a unei decizii a actionarilor bancii - Erste Bank Austria fiind actionarul majoritar - din 22 mai 2002. SIF Oltenia detine 6,12% din BCR actionarul majoritar fiind banca austriaca. Erste Bank a luat decizia de a-si lista propriile actiuni la BVB, Teodor Buzatu este convins ca aceasta va urma exemplul dat de BRD si va lista actiunile BCR la bursa.
SIF5 Oltenia a avut in ultima perioada o activitate intensa pe bursa, prin vanzarea actiunilor detinute la Altur, dar si prin alte tranzactii de pe bursa. Ce actiuni au intrat acum in vizorul SIF5?
Acum dorim sa dezvoltam afacerile pe care le avem deja in derulare si sa ne axam destul de mult pe segmentul farmaceutic, unde SIF Oltenia are detineri importante la Biofarm si la Antibiotice. In perioada urmatoare dorim sa ne consolidam pozitia la Biofarm, mai ales ca aceasta doreste sa preia Antibiotice. Bineinteles, nu Biofarm singur. Este vorba de un consortiu care s-a unit pentru a prelua compania Antibiotice Iasi.
Initial, acest consortiu se desfiintase, dar acum a fost reinfiintat, cu mici modificari. Mai mult, dorim sa dezvoltam un segment care, in acest moment, este mai putin dezvoltat. Este vorba despre sectorul de turism, unde avem participatii la cateva companii, in care vrem sa facem o serie de investitii. Avem in plan si o reorganizare a portofoliului actual, acest lucru implicand renuntarea la detinerile mici sau la companiile care in ultimul timp nu au mai adus beneficii. Cand spun beneficii, ma refer la profit, la dividende, la faptul ca valoarea actiunilor in piata nu a mai crescut.
Care sunt planurile cu actiunile necotate din portofoliul SIF5? Sa ne asteptam la listari noi?
Unele dintre companiile nelistate le putem aduce pe piata de capital, altele nu. Oricum, anul acesta nu aducem nicio companie la bursa, dar, in general, unde avem puterea de decizie, iar companiile intrunesc criteriile de listare, noi le ducem la bursa. Chiar facem tot posibilul sa facem companiile noastre cat mai vizibile si mai atractive si le ducem de la Rasdaq la categoria de baza a Bursei de Valori. Pentru ca, in acel moment, alta este si imaginea companiei listate si a SIF-ului care este actionar. Plus ca este mult mai usor sa strangi bani cu o companie lichida, care atrage investitorii, decat cu o companie inchisa sau nelichida. Dar avem si companii care acum sunt pe pierderi, iar bursa nu le accepta.
De asemenea, SIF Oltenia mai are in vedere si iesirea din actionariatul companiilor nelistate, pentru ca activul net la societatile necotate se calculeaza diferit fata de cele cotate. Ca sa nu mai spun de faptul ca la societatile nelistate, daca nu ai iesit in momentul in care ti s-a facut o oferta, indiferent cat de rea ar fi fost ea, nu mai ai cum sa mai iesi, risti sa ramai blocat intr-o companie fara voia ta.
In ce actiuni investeste SIF Oltenia?
In general, plasam banii in blue-chips-uri, pentru ca sunt cele mai sigure, dar si mai lichide, iar in piata nici nu exista oportunitati care sa iti permita sa te duci sa investesti. La noi au venit si banii din transferurile de pachete de actiuni de la Altur, unde am vandut pachetul majoritar de actiuni. Problema este ca avem si niste restrictii si, din aceasta cauza, nu avem in portofoliu numai actiunile pe care ni le-am dori. Noi am putea sa ne ducem sa luam actiuni la banci sau alte companii mari, dar avem restrictii la activul net.
Care mai este situatia dintre Erste Bank si SIF-uri? Avem sanse sa vedem BCR la Bursa de Valori?
Da, sunt convins ca il listeaza. In 2008 vom tranzactiona actiuni Erste-BCR pe Bursa din Romania. Cred ca au ajuns la concluzia ca este mai bine daca e listata, pentru ca se uita si ei la celelalte banci de pe bursa, care au o evolutie foarte buna, daca ne uitam, spre exemplu, la BRD. Oricum, prin conventiile pe care le avem cu ei, sunt obligati sa listeze BCR. Si trebuie sa mai tinem si cont de faptul ca, pana in acest moment, Erste Bank nu a mai incercat sa ne convinga sa ne vindem participatia de la BCR.
V-ati gandit sa investiti pe bursele externe?
Atata timp cat consideram ca randamentul este mai mare aici, nu avem de ce sa ne ducem in alta parte. Eu stau si imi pun problema astfel: de ce investitorii din Vest vin aici? Pentru ca randamentul e mai mare. Atata timp cat fondurile straine continua sa vina aici, aici ramanem si noi. Cand vor pleca marile fonduri de investitii de pe piata romaneasca, o sa ne gandim si noi sa investim pe alte piete. Un alt motiv pentru care nu plecam sa investim in alte tari sunt fondurile de pensii, care vor veni sa dezvolte piata. Noi avem avantajul ca am fost inaintea lor pe piata, am achizitionat actiuni la pretul la care am achizitionat, si actiunea SIF Oltenia creste, devenind, astfel, foarte interesanta si pentru fondurile de pensii.
Care sunt sansele sa vedem o majorare de capital si la SIF Oltenia?
Majorarea de capital social este un pic mai complicata in cazul nostru, al SIF-urilor. Eu nu vreau sa intru in contradictie cu nimeni, dar noi in statut avem o prevedere de cvorum. Nu poti decat sa fii sigur ca ai calea legala sa faci asa ceva. Nimanui nu ii place situatia actuala de la SIF Transilvania. Ai introdus niste bani, si ai ramas in pierdere. Acum sunt pagubiti si unii, si altii. Si cei care au participat la majorare, si cei care nu au participat la majorare, pentru ca cei care nu au participat, in loc sa vanda la 3,5 lei, vand la 2,4 lei pe unitate.
Acum, cand sunt blocate, pierde cel care a participat la majorare si care a cumparat la 4,6 lei, si acum constata ca el nu are, de fapt, nicio actiune, fiindca el a doua zi a vandut. E adevarat ca a cumparat altceva dupa ce a vandut SIF3, dar acum nu mai are nicio actiune SIF in cont, cu toate ca le-a platit. De asta nu facem nici noi majorare. In momentul in care faci acest pas, trebuie sa fii sigur ca ai cvorum. Noi am vrea sa facem o majorare de capital, pentru ca in momentul in care facem acest pas, avem posibilitatea de a mai cumpara mai multe actiuni la banci sau la alte companii, actiuni pe care, in acest moment, nu le putem lua.
SIF Oltenia
* Infiintata in 1993 ca Fond al Proprietatii Private, societatea a fost reorganizata in conformitate cu prevederile Legii nr.133/1996 privind transformarea Fondurilor Proprietatii Private in Societati de Investitii Financiare
* Este membra a Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv din Romania (UNOPC), a Asociatiei Actionarilor din Romania (AAR) si membru asociat al Asociatiei Europene a Capitalului Privat si de Risc (EVCA)
* Listata la Bursa de Valori Bucuresti din 1999
* Capitalizarea bursiera a societatii a atins 746,83 milioane de euro
Curriculum Vitae
* 50 de ani
* Casatorit, doi copii gemeni de 24 de ani
* A terminat Academia de Studii Economice Bucuresti
* Doctorat in Relatii Economice Internationale
* Director SIF Oltenia
* Membru in Consiliul de
* Administratie al SIF Oltenia
“ Avem in plan si o reorganizare a portofoliului actual, acest lucru implicand renuntarea la detinerile mici sau la companiile care in ultimul timp nu au mai adus beneficii.
“ Eu stau si imi pun problema astfel: de ce investitorii din Vest vin aici? Pentru ca randamentul e mai mare. Atata timp cat fondurile straine continua sa vina aici, aici investim si noi.
Sursa: Business Standard, 02 octombrie 2007 -
Albalact vrea cota de piata de 8% pentru lactatele proaspete
Business Standard
___
Producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia vizeaza, pentru sfarsitul acestui an, o cota de piata de minimum 8% pe segmentul lactatelor proaspete, pe fondul cresterii capacitatii de productie.
“Datorita investitiilor facute, estimez o crestere a cotei de piata a lactatelor proaspete cu cel putin 3% si sa detinem, astfel, minimum 8% din aceasta piata”, a declarat pentru Business Standard presedintele Albalact, Raul Ciurtin. In prezent, Albalact detine locul 5 in topul producatorilor romani de lactate. “Pana la sfarsitul anului, vreau sa ajungem pe locul trei”, a adaugat Raul Ciurtin.
Piata interna a lactatelor se ridica la circa 800 milioane de euro. Principalii producatori sunt Friesland, Albalact, La Dorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 76,3% din valoarea pietei interne de lapte, potrivit unui studiu Nielsen. Potrivit aceluiasi studiu, principalele branduri de lapte sunt La Dorna, Milli (produs de Friesland), Zuzu (Albalact), Oke (Friesland) si Fulga (Albalact), care detin 61,9% din valoarea pietei interne. Consumul intern de lapte este de circa 70 de litri, aproape jumatate din nivelul din tarile Uniunii Europene.
In primele opt luni ale acestui an, Albalact a inregistrat o cifra de afaceri de 30 milioane de euro, in crestere cu 70% fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Firma a realizat un profit de 1,7 milioane de euro, cu 65% mai mare decat cel din primele opt luni ale anului 2006.
Compania a raportat, anul trecut, o cifra de afaceri de 29 milioane de euro si un profit de 1,71 milioane de euro, aproape dublu fata de 2005, iar pentru acest an, Ciurtin estimeaza o cifra de afaceri de circa 50 milioane de euro.Rezultatele, care au depasit estimarile initiale, se datoreaza vanzarilor realizate cu cele trei branduri ale companiei, Zuzu, Albalact si Fulga.
Jucatori
Principalii producatori sunt Friesland, Albalact, La Dorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 76,3% din valoarea pietei interne de lapte, potrivit unui studiu Nielsen.
Sursa: Business Standard, 02 octombrie 2007
01.10.2007
-
Fondul Julius Baer are 10% din Cemacon Zalau
ZF RO - FONDURI MUTUALE CEON
___
Fondul de investitii Julius Baer a achizitionat la finele saptamanii trecute un pachet de 9,93% din actiunile producatorului de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON) pentru suma de circa 8,8 mil. lei (2,6 mil. euro). Pretul mediu platit pe pachet a fost de 29,2 lei/actiune. Printre principalii vanzatori s-au numarat Ceramica Zalau, Ioan Hodis si Florian Hodis.
Sursa: Ziarul Financiar, 01 octombrie 2007 -
Zentiva opreste activitatea pentru trei saptamani
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Producatorul de medicamente Zentiva Bucuresti (fost Sicomed) va sista timp de trei saptamani, in lunile decembrie si ianuarie, productia de medicamente si activitatea departamentului de suport al acesteia, cu scopul de a eficientiza procesul de fabricatie, a anuntat vineri compania. Productia urmeaza sa fie oprita in intervalele 10 - 21 decembrie si 7 - 11 ianuarie.
Sursa: Ziarul Financiar, 01 octombrie 2007 -
Seful AVAS isi face un mic RAAPPS pe averea imobiliara a Automobile Craiova
Gardianul
___
Dupa vanzarea Automobile Craiova, se va infiinta o noua societate, controlata de stat, care va gestiona terenurile care au apartinut uzinei, a declarat presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu, intr-o conferinta de presa, la Alba Iulia.
Atanasiu a precizat ca americanii de la Ford au cumparat numai terenul pe care este construita fabrica, nu si celelalte suprafete cuprinse in activele celor trei societati - Automobile Craiova, Daewoo Automobile Craiova si Mecatim Timisoara. „Companiei Ford i-am vandut doar locul in care sa-si desfasoare productia si afacerea. Reprezentantii Ford au spus ca vor sa faca autoturisme, si nu afaceri imobiliare. Cei de la Ford au spus ca nu sunt interesati de speculatii cu vanzari de terenuri pe piata“, a sustinut Atanasiu.
Terenuri de 400 milioane de euro
Terenurile respective, in suprafata de 2-4 hectare, se afla in principalele orase din tara, iar circa sase hectare sunt amplasate in Bucuresti, avand ca destinatie magazine de prezentare, parking-uri auto, service-uri.
Valoarea acestor terenuri este estimata la 400 milioane de euro, a mai precizat presedintele AVAS. „Terenurile raman intr-o societate comerciala la care nu Ford, ci statul roman ramane actionar, cu ceilalti actionari de la Automobile Craiova. La acestea se adauga banii aflati in cont, adica pana intr-o suta de milioane de euro, suma care va fi insa stabilita cu certitudine in urma unui audit intern“, a mai declarat Teodor Atanasiu.
El a mai spus ca o astfel de societate se infiinteaza in aproximativ 400 de zile. „Fiindca in Romania o astfel de societate se infiinteaza in peste 400 de zile, nu am mai stat, deoarece si compania Ford se grabea, asa ca am prins in prevederile contractuale ca se obliga ei, cu garantiile asiguratoare, sa faca acest lucru, adica toate trei firmele intr-una singura, pe listare la bursa, la tranzactionare, fuziunea celor trei firme si apoi scoaterea din firma fuzionata a terenurilor in cauza, a capitalului respectiv. E un proces prins in contractul de vanzare-cumparare“, a mai declarat seful AVAS.
Referitor la viitorul acestei societati, presedintele AVAS a declarat ca statul roman nu poate sa faca decat „sa-si valorifice actiunile la aceasta societate sau sa-si valorifice activele fixe transformandu-le in active circulante, numiti bani, si apoi sa lichideze societatea si sa-si ia cota de bani cuvenita conform numarului de actiuni detinute“.
Contractul de privatizare a societatii Automobile Craiova in limba engleza a fost semnat pe 12 septembrie la Salonul International Auto de la Frankfurt, iar cel in limba romana pe 14 septembrie, la Craiova. Potrivit contractului de privatizare dat publicitatii in cursul saptamanii trecute, finalizarea tranzactiei va avea loc pe 30 ianuarie 2008.
Sursa: Gardianul, 01 octombrie 2007
-
Bursa vede o capitalizare de 100 mld. euro in 2010
Business Standard
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) vrea sa-si mareasca valoarea capitalizarii de patru ori, pana la 100 miliarde euro, in urmatorii trei ani, prin listarea pe piata bursiera a celor mai importante companii din piata economica romaneasca. In acest moment, piata BVB are o capitalizare de 26 miliarde euro, ceea ce inseamna o pondere de 25% in Produsul Intern Brut, iar, pana la finalul anului, reprezentantii BVB vor o capitalizare bursiera care sa acopere 30-40% din PIB. “Cred ca obiectivul pe care ni l-am propus este realizabil, pentru ca suntem o bursa emergenta, cu potential de crestere, dar care este limitat”, a declarat pentru Business Standard Stere Farmache, directorul general al bursei.
Nivelul capitalizarii in PIB este cel mai scazut, comparativ cu tari precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, care au o pondere in PIB de 88% (Polonia), 60% (Cehia) sau 40% (Bulgaria).
Companii de stat si multinationale, la listare
Cu toate acestea, valoarea de piata a companiilor listate la bursa depaseste, in acest moment, capitalizarea Bulgariei, care ajunge la 14,29 miliarde euro.
Administratorii operatorului de piata au prezentat actionarilor BVB (case de brokeraj, banci, persoane fizice), la Forumul Pietei de Capital, organizat de BVB, o strategie al carei principal obiectiv este cresterea valorii bursei ca afacere.
Principalul obiectiv este urcarea capitalizarii bursiere la 100 miliarde euro. “Apreciez ca este o cifra cu argumente in realitate. Acest indicator va creste de la sine, iar sursa cresterii acestuia o reprezinta atragerea de noi emitenti”, a mai spus Farmache. Un alt obiectiv avut in vedere de realizatorii strategiei este consolidarea Grupului Financiar BVB, holding care include si companiile la care operatorul detine participatii: Depozitarul Central (51%), Fondul de Compensare a Investitorilor (56,9%), Institutul de Guvernanta Corporativa (100%), Casa de Compensare Bucuresti (2,49%) si Casa Romana de Compensare (5,81%).
Oficialii BVB vor ca numarul de oferte publice initiale de vanzare de actiuni (IPO) sa depaseasca doua miliarde euro, insa, ca acest obiectiv sa se realizeze, este nevoie de reducerea intervalului de timp dintre momentul incheierii ofertei publice si listarea acestora pe bursa. Operatorul bursier si-a propus atragerea a cat mai multi emitenti, companiile vizate fiind cele de stat, a caror privatizare poate fi realizata prin bursa, cum ar fi Transgaz si Romtelecom, dar si companiile internationale, prima din aceasta categorie fiind Erste Bank. In urmatorii trei ani, bursa vrea sa creasca valoarea medie zilnica a tranzactiilor la 80-100 mil. euro, fata de 20 de mil. euro in prezent.
Bursa vrea sa-si asume un rol activ in plan international prin dezvoltarea de parteneriate si proiecte comune cu alti operatori bursieri, in sensul incheierii unor acorduri de cross-membership si cross-listing.
Cross-listing
Presupune ca o actiune sa fie listata la mai multe burse. De obicei, se recurge la o astfel de operatiune pentru a-i da mai multa lichiditate titlului respectiv si pentru a oferi investitorilor mai multe optiuni de tranzactionare a titlurilor.
Sursa: Business Standard, 01 octombrie 2007
Pagina