29.11.2006
-
Alumil - Grecia cere 8,2 mil. euro de la investitorii de pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALU
___
Producatorul de profiluri de aluminiu Alumil Rom Industry va lansa o oferta publica primara initiala (IPO) de actiuni in valoare de 8,2 milioane de euro in vederea listarii la Bursa de Valori Bucuresti. Oferta a fost avizata ieri de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Alumil va oferi investitorilor de pe piata de capital 6,25 milioane de actiuni noi, reprezentand 20% din capitalul social majorat, la un pret fix de 4,6 lei/actiune. Oferta, care este intermediata de Alpha Finance, societatea de brokeraj a Alpha Bank se va derula intre 8 si 18 decembrie.
Filiala locala a Alumil a inregistrat anul trecut, conform datelor de la Ministerul de Finante, o cifra de afaceri de 79,3 milioane de lei (22 milioane de euro), in crestere cu 8% fata de anul anterior si un profit de 9,5 milioane de lei (2,6 milioane de euro) cu 50% mai mare fata de 2004.
Cotatia aluminiului a evoluat pe o traiectorie ascendenta in ultimii ani, ceea ce a majorat profiturile jucatorilor din industrie.
La pretul din oferta, Alumil are un indicator PER (raport dintre pret si profit) de 12 calculat cu profitul din 2005 si numarul de actiuni de dinaintea ofertei, comparabil cu alte companii din industrie listate pe Bursa. Producatorul de aluminiu primar Alro Slatina se tranzactioneaza de exemplu la un PER de 10, calculat cu profitul de pe ultimele patru trimestre, conform Intercapital Invest, Artrom se tranzactioneaza la un PER de 13, la fel ca producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau.
Alumil Rom Industry este filala locala a grupului elen Alumil specializat in prelucrarea aluminiului care are afaceri anuale de circa 200 de milioane de euro. Grupul Alumil detine aproape 70% din actiunile Alumil Rom Industry, un pachet de 30% aflandu-se in proprietatea managerului filialei locale, Michail Sotiriou.
Oferta Alumil se va suprapune peste o alta oferta de vanzare de actiuni in vederea listarii, realizata de compania de cablu CCC Blue Telecom, fiind pentru prima data cand doua oferte initiale (in vederea listarii) se suprapun la Bursa de Valori. Blue Telecom ofera un pachet de actiuni noi reprezentand 33% din capitalul actual, la un pret cuprins intre 2,5 si 7 lei/actiune, valoarea ofertei situandu-se astfel intre 14 si 39 de milioane de euro. Oferta Blue Telecom, care a inceput pe data de 17 noiembrie, urmeaza sa se incheie pe data de 15 decembrie.
Numarul de companii care au demarat procedurile de listare pe Bursa de la Bucuresti anul acesta este doar de trei, celor doua oferte de la finalul anului alaturandu-se si Transelectrica, listata in vara. Numarul de companii care vin sa se finanteze pe Bursa prin emisiune de actiuni este insa nesemnificativ comparativ cu cel din tarile din regiune. In Bulgaria, de exemplu, exista cel putin o oferta publica initiala de actiuni pe luna, in timp ce numarul de companii care se listeaza anual in Cehia, Polonia sau Ungaria se ridica la cateva zeci.
Alumil va fi cea de-a doua filiala a unui grup elen care se listeaza pe Bursa de la Bucuresti dupa producatorul de ambalaje MJ Maillis, listat in 2001. O alta companie elena, lantul de restaurante Gregorry's studia, de asemenea oportunitatea listarii filialei locale.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 noiembrie 2006. -
Erste are doua treimi din actiunile salariatilor BCR
Curierul National EBS
___
Erste Bank a reusit sa stranga mai mult de doua treimi din actiunile detinute de salariatii si fostii angajati ai BCR, au declarat pentru Mediafax surse apropiate procesului. Astfel, Erste si-a atras intre 5 si 6% din capitalul Bancii Comerciale.
'Datele actuale indica un grad de subscriere destul de ridicat', au declarat sursele citate. Oferta Erste s-a inchis pe 24 noiembrie, dupa ce a fost deschisa pe 1 noiembrie. Angajatii au avut posibilitatea sa-si valorifice actiunile in doua modalitati. Prima, si cea mai avantajoasa, vizeaza conversia actiunilor in titluri Erste Bank, situatie in care fiecare proprietar de titluri ar primi 7,65 euro per actiune. Cei care au ales aceasta modalitate pot vinde imediat, catre Erste, pana la 50% din actiuni la un pret fix garantat de 45,90 euro. In cadrul ofertei in numerar, banca austriaca a platit un pret pe actiune egal cu cel platit catre AVAS (7,65 euro pe actiune) minus o reducere de 15% egala cu prima platita de Erste statului roman. Astfel, pretul unei actiuni s-a ridicat la 6,5 euro.
Recent, presedintele SAI Muntenia Invest, Petre Pavel Szel, a estimat ca Erste nu a achizitionat nici jumatate din actiunile BCR. In privinta pachetului detinut de cele cinci SIF, Szel considera ca Erste nu are suficienti bani pentru a-l achizitiona.
Sursa: Curierul National, 29 noiembrie 2006.' -
Angajatii de la Azomures cer majorarea salariului cu 60%
Curentul
___
Sindicalistii de pe platforma chimica de la Azomures din Targu-Mures au reluat ieri pichetarea Prefecturii Mures. Sindicalistii sunt nemultumiti de perspectiva majorarii continue a pretului gazului metan si cer reducerea acestuia. Actiunea de pichetare ii nemultumeste insa pe unii salariati care spun ca astfel, sindicatele, in special sindicatul 'Independent' de la 'Azomures', care a demarat actiunea de pichetare saptamana trecuta, nu fac altceva decat sa isi blocheze singure revendicarile pe linia majorarii salariale in conditiile in care luni au inceput la nivelul combinatului de la Targu-Mures negocierile pe marginea noului contract colectiv de munca. Liderii sindicali spun insa ca pretul gazului nu este un impediment in fata revendicarilor salariale si se asteapta ca in urma actiunilor lor patronatul sa fie de acord cu majorarea salariilor. 'Am pus in vedere patronului ca doua sunt problemele pentru care Azomuresul ar putea sa nu functioneze anul viitor. Una este problema gazului si alta este cea a salariilor fara de care, daca nu vor creste substantial, nu vor putea functiona, deoarece nu vor avea oameni care sa mai lucreze', a declarat liderul sindicatului 'Alternativa 2002' de la Azomures, Maria Dandarau, care a adaugat ca sindicalistii i-au mandatat sa ceara majorarea salariului cu 60%. Acesta a precizat ca solicitarea lansata de 'Alternativa 2002', privind convocarea Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului Economiei si Comertului, a fost amanata deoarece se intentioneaza transferarea problemelor legate de unitatile de producere a ingrasamintelor chimice in ograda Ministerului Agriculturii. La randul sau, liderul sindicatului 'Independent' de la Azomures, Ioan Siderias, este de parere ca principalul obiectiv al sindicalistilor este pastrarea locului de munca.
Sursa: Curentul, 29 noiembrie 2006.
'
28.11.2006
-
Legea 31/90 a fost promulgata
Prime Transaction
___
Noua forma a legii 31 pe 90 cu privire la societatile comerciale a fost promulgata si urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial.
Una dintre modificarile cele mai importante pe care le aduce, se refera la cvorumul Adunarilor Generale ale Actionarilor. Se considera cvorum daca sunt prezenti actionarii ce detin impreuna un sfert din drepturile de vot, precizeaza noua lege. Pana acum era nevoie de prezenta a jumatate din membri cu drept de vot la adunarile ordinare si a trei sferturi din actionari la adunarile extraordinare, la prima convocare.
Implicatiile noii legi cu privire la societatile comerciale sunt de mare importanta pentru piata de capital, prin prisma modificarilor pe care le poate aduce in organizarea si functionarea celor 5 Societati de Investitii Financiare. Cu at?t mai mult cu c?t, de mai bine de jumatate de an, SIF-urile realizeaza in medie 70% din totalul valorii tranzactionate la BVB. Aprecierile, dar si volatilitatea deosebite inregistrate de SIF-uri in ultimele 6 luni, sunt legate si de starea de asteptarea a investitorilor cu privire la modificarile la legea societatilor comerciale.
Conform prevederilor actuale, decizia de schimbare a conducerii societatii sau de modificare a statutului nu se poate adopta decat cu 50% plus un vot. P?na acum insa, a fost practic imposibil sa se intruneasca cvorumul in Adunarea Generala Extraordinara data fiind dispersia foarte mare a actionariatului. Prin urmare, noua lege 31/90 poate antrena modificari fundamentale in structurile de conducere si in politicile de investitii ale fiecaruia dinte SIF-uri.
In acelasi context, intentiile de incorporare a profitului in capitalul social si realizarea de majorari prin alocarea de actiuni gratuite, pot fi duse acum cu succes la capat, dupa nereusitele inregistrate de SIF3 si SIF2 in primavara anului trecut.
Sursa: themoneychannel.ro -
Romgaz isi va majora productia de gaze cu 2 miliarde de mc anual
Gandul
___
Romania se pregateste sa mai dea o 'grea' lovitura Rusiei, in batalia trambitata de presedintele Traian Basescu vizand castigarea independentei energetice: productia Romgaz (companie controlata de statul roman) va fi majorata, anul viitor, cu circa 2 miliarde de metri cubi anual. Masura a fost preconizata inca de la jumatatea anului in curs, ca o posibila cale de reducere a dependentei tarii noastre de gazele furnizate de gigantul rus Gazprom, la cel mai mare pret practicat pe piata europeana. Intre timp, Romgaz a facut investitiile necesare, iar acum Codrut Seres, ministrul Economiei a fost in masura sa ne declare ca 'Romgaz are capacitatea de a creste productia cu cele 2 miliarde de metri cubi si, daca e nevoie, o va face'.Romgaz produce, actualmente, aproximativ o treime din necesarul de gaze naturale al Romaniei. A doua treime este produsa de Petrom-OMV. Circa 1% din necesar este extras de producatori mai mici, iar diferenta este importata din Rusia. Anul trecut, toata productia de gaze a Romaniei a insumat 12 miliarde mc. Prin urmare, crescand productia Romgaz cu 2 miliarde mc, necesarul de import se va reduce de la circa 6 miliarde mc (33% din consum), la circa 4 miliarde (22% din consum). Singura problema va fi ca resursele de gaze ale Romaniei se vor epuiza mult mai repede decat este prevazut. In ritmul actual de exploatare, resursele ar fi suficiente pentru 15 ani. In ritmul prevazut pentru 2007, termenul s-ar reduce la 12-13 ani (presupunand ca doar Romgaz ar creste productia, nu si Petrom-OMV).
Sursa: Gandul, 28 noiembrie 2006.' -
Rompetrol Petrochemicals vrea, in 3 ani, sa fie in topul producatorilor regionali
Curierul National
___
Rompetrol Petrochemicals, parte a Grupului Rompetrol, se afla in plin proces de repornire a activitatilor de petrochimie, plan lansat in 2001, inca de la preluarea platformei Petromidia si care presupune investitii totale de 400 milioane euro. 'Vrem ca in urmatorii 3 ani sa devenim unul dintre cei mai importanti jucatori regionali cu 450 - 500 mii tone de polietilene si polipropilene', spune Cosmin Cocean, vicepresedinte rafinare si petrochimie The Rompetrol Grup. In momentul de fata principalele instalatii ale unitatii se gasesc in stadii diferite de functionare. Astfel, instalatia de polipropilena -PP- se gaseste in stare de functionare normala, polietilena de joasa densitate -LDPE- tocmai a fost redeschisa, in timp ce polietilena de inalta densitate - HDPE- se afla in curs de modernizare. Singura instalatie care se afla in conservare este cea de piroliza, insa in urmatorii 2 ani, va fi si aceasta pornita. De asemenea, intre 2007 si 2009 va fi deschisa o fabrica de PET care va avea o capacitate de 220.000 tone/an si care va face din Rompetrol primul producator de produse de acest tip din Romania. 'In momentul de fata suntem doar comercianti de PET-uri pe care le importam si apoi le revindem', precizeaza Dana Vaju, director de vanzari al grupului. In prezent Rompetrol Petrochemicals este singurul producator de polipropilena din Romania cu o capacitate de 60. 000 tone/an majorata in 2005 la 80.000 tone/an.
30 milioane dolari investiti in modernizarea unitatii de polietilena de joasa densitate
Studiile referitoare la consumul de polimeri din Romania arata apetitul consumatorilor romani fata de aceste produse. Avem studii facute de mai multe institute de sondaj si care arata ca trendul consumului de polimeri in Romania este puternic crescator cu un avans anual de 10 - 12%, spune Vaju. Pentru a raspunde in fata necesitatilor tot mai crescute ale consumatorilor romani si intuind potentialul acestei afaceri, duminica, 26 noiembrie, grupul Rompetrol Petrochemicals a inaugurat noua unitate de productie polietilena de joasa densitate (LDPE). Aceasta a presupus o investitie de 30 milioane dolari care a inclus si construirea unui terminal marin de gaze lichefiate. 'Investitia se constituie in doar primul pas din proiectul investitional mult mai larg de 400 milioane dolari anuntat in urma cu 7 luni', a declarat Cosmin Cocean. 'La finalul acestui plan, cu o capacitate de productie 500.000 tone/an polimeri si 200.000 tone/an etilena compania va avea marimea necesara pentru a deveni un important jucator pe piata din Europa Centrala si de Est', a adaugat Cocean. Unitatea va produce anual pana la 60.000 de tone LDPE, ceea ce se va transpune intr-o crestere cu 40% a cifrei de afaceri proprii iar recuperarea investitiei se va face in aproximativ 4 ani.
60% din vanzari la intern
Conform spuselor directorului de vanzari al Rompetrol Petrochemicals, productia realizata in aceasta unitate se va orienta in proportie de 60% pe piata interna iar restul de 40% catre vecini ai Romaniei. 'Preturile pentru polietilena sunt stabilite prin cotatii la Burse de profil iar, in prezent, pretul este in jurul a 1.100 dolari pe tona', precizeaza Vaju. Potrivit acesteia grupul se afla deja in discutii pentru incheierea unor contracte, iar acestea se vor incheia in decembrie. Speram sa vindem intreaga cantitate de 60.000 tone pe care o vom produce, mai spune Vaju. Furnizorul de etilena pentru aceasta instalatie este grupul american Dow Chemicals, lider mondial in domeniu cu peste 15 milioane tone produse anual. Parteneriatul cu Dow a fost incheiat in luna aprilie a acestuia an si se va desfasura pe parcursul a 14 ani. Printre principalii concurenti pe piata din Romania se numara OMV si Oltchim.
Sursa: Curierul National, 28 noiembrie 2006.'
27.11.2006
-
SIF Muntenia incepe sa listeze din companii
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia va lista la inceputul anului viitor compania de turism Casa de Bucovina - Club de Munte, decizia facand parte dintr-un plan mai amplu de listare a companiilor la care societatea de investitii financiare este actionar majoritar, a declarat sambata Pavel Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia.
'Pregatirile pentru listarea emitentului sunt aproape de final, iar decizia de listare la BVB sau pe piata RASDAQ depinde in mare masura de gasirea unui investitor strategic care sa fie interesat cu adevarat de aceasta afacere. In mod cert, insa, la inceputul lui 2007 vom organiza acest IPO si ne propunem sa listam cat mai multe companii unde suntem actionari majoritari', spune Szel.
Masurile anuntate alcatuiesc strategia de restructurare a portofoliului detinut de SIF Muntenia, in conditiile in care Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare(CNVM) a impus SIF-urilor ca de la 31 decembrie acestea sa nu aiba o participatie mai mare de 20% din activ in societati nelistate.
SIF Muntenia a inaintat deja catre CNVM o cerere de prelungire a termenului in care SIF-urile sa se supuna acestei decizii.
Conform presedintelui SAI Muntenia, portofoliul 'mostenit' de la stat are trei mari componente: participatii minoritare la societati deja listate si participatii minoritare si majoritare la companiile necotate.
'Ultimele doua categorii de participatii ne creeaza cele mai mari probleme, in acest moment participatia la societatile nelistate fiind de circa 23-24% din activul SIF-ului. Nu putem vinde detinerile pana la 31 decembrie 2006 fara a crea prejudicii importante societatii de investitii', spune Szel.
'Nu mai tinem in mod deosebit sa fim actionari majoritari in cadrul unei companii. Decizia de a majora capitalul social al companiilor si listarea acestora va depinde in principal de gasirea unui investitor strategic', a mai spus Szel.
In momentul infiintarii, SIF Muntenia (la acel moment FPP Muntenia) avea in portofoliu circa 1.200 de societati. Numarul acestora s-a redus la 750 in 1996, cand FPP Muntenia a devenit SIF Muntenia, pentru ca in prezent societatea sa aiba in portofoliu 270-280 de societati. Pentru urmatorul an si jumatate, SIF Muntenia isi propune ca numarul acestora sa ajunga sub 200.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 noiembrie 2006.' -
Szel: Erste nu poate cumpara actiunile SIF la BCR
Curierul National EBS
___
Petre Pavel Szel, presedintele societatii de administrate a investitiilor Muntenia Invest a declarat ca nu crede ca Erste a reusit sa cumpere mai mult de jumatate din actiunile detinute de salariatii BCR.
'Nu cred ca Erste a reusit sa cumpere mai mult de jumatate din pachetul de 8% detinut de salariatii BCR', a declarat Szel, in cadrul unui seminar pe teme ale pietei de capital. Erste trebuie sa obtina minimum 75% din capitalul BCR in urmatorii trei ani, in cazul in care nu doreste listarea BCR la Bursa de Valori Bucuresti. 'In acest moment nu exista nici o oferta ferma din partea Erste, insa nu cred ca Erste ar putea avea in viitorul apropiat bani lichizi ca sa cumpere actiunile', a declarat Szel. Pachetul de 30% pe care societatile de investitii financiare il detin la BCR valoreaza 1,8 miliarde de euro, conform presedintelui SAI Muntenia Invest. Totodata, acesta a mentionat ca Erste ar putea ajunge in jurul nivelului de 75% fie prin cumpararea participatiilor a doua dintre SIF, fie achizitionand pachete mai mici de la toate cele cinci societati de investitii.
La inceputul lunii, Erste Bank a lansat o oferta de cumparare a pachetului de 8% din capitalul BCR detinut de salariati. Pretul unei actiuni a fost stabilit la 6,5 euro pentru o actiune BCR sau o actiune Erste pentru fiecare sase actiuni BCR.
Sursa: Curierul National, 27 noiembrie 2006.' -
Companiile romanesti se tem sa se listeze la bursa
Adevarul
___
Finantarea prin mecanismele pietei de capital continua sa fie ocolita de catre companiile romanesti. In ultimii trei ani, doar patru companii au derulat oferte publice initiale (IPO). Dar, pe masura ce piata de capital se va dezvolta, este foarte probabil ca din ce in ce mai multi oameni de afaceri sa isi indrepte atentia spre resursele de finantare oferite de piata de capital. Reticenta companiilor autohtone fata de piata de capital este determinata, inca, de transparenta pe care o implica listarea la bursa. Odata cotata, o companie trebuie sa trimita periodic Bursei de Valori rapoarte privind evolutia activitatii, contractele incheiate, precum si alte operatiuni. Antreprenorii romani nu par inca dispusi sa faca un astfel de compromis. In plus, costurile unei astfel de operatiuni si amploarea eforturilor pentru pregatirea companiei in vederea listarii sunt de-a dreptul descurajante. La Flamingo, spre exemplu, costurile legate de derularea ofertei publice initiale s–au ridicat la peste 800.000 euro, adica circa 7% din suma atrasa. Mai bine de jumatate din cheltuieli au fost efectuate pentru derularea campaniei de marketing si publicitate. Dar trebuie tinut cont si de faptul ca Flamingo era deja foarte cunoscuta la nivel national. In cazul unor firme mai mici sau care nu sunt populare in randul publicului, pentru asigurarea succesului ofertei, costurile cu promovarea pot fi si mai mari.
Iar in cazul companiilor mari, finantarea prin bursa nu a fost luata in calcul din cauza numarului redus al investitorilor puternici, care sa poata investi sume consistente. Societatile de asigurari investesc sume modeste la bursa, fondurile mutuale au dimensiuni prea mici pentru a asigura succesul unei oferte de mari dimensiuni, iar fondurile de pensii inca lipsesc.
Insa chiar daca intreprinzatorii romani privesc cu reticenta listarea, totusi, unii dintre ei incep sa se gandeasca la atragerea de resurse pentru finantare prin intermediul pietei de capital.
Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul lantului de magazine Flanco si al companiei de consumer finance Credisson, considera ca principala cauza pentru care firmele private nu vin sa se listeze la Bursa de Valori tine de mentalitatea intreprinzatorilor autohtoni. Astfel, intrarea in piata de capital presupune o transparenta totala a firmei. 'Situatie cu care multe companii romanesti nu sunt obisnuite', adauga Florin Andronescu.
In plus, Gabriel Mardarasevici, CEO pentru Romania la Ness Technologies considera ca un alt motiv pentru care firmele nu vin sa se finanteze prin intermediul bursei tine de faptul ca mecanisemele pietei de capital nu sunt cunoscute de cei mai multi intreprinzatori. 'Antreprenorii romani nu inteleg care sunt avantajele listarii pe piata de capital. In plus, nici nu avem foarte multi consultanti care sa explice faptul ca listarea aduce mai multe beneficii decat costuri', subliniaza Mardarasevici.
Pe de alta parte, unii intreprinzatorii spun ca afacerea lor inca nu a ajuns la gradul de dezvoltare care sa solicite atragerea de resurse financiare prin intermediul bursei. Spre exemplu, un antreprenor din industria IT ce a dorit sa isi pastreze anonimatul, explica faptul ca, din moment ce afacerea lui ar putea ajunge, in acest an, la 15-20 milioane de euro, nivelul de dezvoltare este unul ce ii confera o pozitie puternica in negocierile cu banca. Mai mult, tinand cont de faptul ca firma este in plina ascensiune, antreprenorul a inceput sa se orienteze si spre imprumuturile din afara tarii. 'Probabil ca, in momentul in care cifra de afaceri va ajunge la 50-60 milioane de euro, iar programul de dezvoltare al companiei nu va mai putea fi finantat numai prin intermediul bancilor, atunci ma voi gandi si la listare', spune intreprinzatorul din domeniul IT. Unul dintre motivele pentru care, in momentul de fata, nu este oportuna listarea tine de costuri. Astfel, o campanie de marketing care sa mareasca gradul de cunoastere al firmei si sa atraga potentialii invstitori ar putea avea un pret chiar si de un milion de euro, incheie omul de afaceri din sectorul IT.
Anul viitor se pregatesc patru listari la BVB
In prezent, se afla in derulare oferta de actiuni a operatorului de cablu CCC Blue Telecom. Compania spera sa atraga cel putin 14 milioane de euro, in schimbul unui pachet de actiuni, reprezentand 25% din capitalul social. In primul trimestru al anului viitor este asteptata si listarea producatorului de profile din aluminiu, Alumil Rom. Compania va scoate pe bursa peste 6 milioane de actiuni nou emise, reprezentand circa 20% din capitalul social. Iar suma vizata de Alumil se ridica la circa 10 milioane de euro. Totodata, anul viitor, mai sunt programate inca doua oferte publice de actiuni, la Transgaz si Romtelecom. Transgaz face parte din programul 'O piata puternica', care presupune listarea la Bursa de Valori a sapte companii din portofoliul statului. Prima dintre ele a fost Transelectrica.Cat priveste operatorul de telefonie fixa Romtelecom, statul intentioneaza sa vanda prin piata de capital o parte din actiunile detinute, compania fiind evaluata la circa trei miliarde de euro.
Numarul pare 'impresionant', avand in vedere ca, in ultimii trei ani, au fost listate doar patru companii, SSIF Broker, Vrancart Adjud, Flamingo Bucuresti si Transelectrica. Iar toate cele patru oferte au fost suprasubscrise. Astfel, oferta de actiuni lansata de SSIF Broker la finele anului 2004 a fost suprasubscrisa de aproape trei ori. Suma atrasa de societate s-a ridicat la 22 milioane de euro.
Vrancart, societate producatoare de hartie igienica, a obtinut din oferta de actiuni, derulata anul trecut, 4,8 milioane de euro. Titlurile scoase la vanzare au fost suprasubscrise cu 30%. Si oferta de la Flamingo din vara anului 2005 s-a incheiat cu succes. Compania a atras 12,5 milioane de euro, iar actiunile puse la bataie au fost suprasubscrise de 1,7 ori. De departe, cel mai mare succes a fost insa inregistrat de Transelectrica. Societatea a tras circa 34 milioane de euro, iar titlurile scoase la vanzare au fost suprasubscrise de 6,5 ori.
Pasmatex si Monte Banato vor sa se coteze
Bursa romaneasca incepe totusi sa atraga companiile, dupa ce, in ultimii trei ani, numai patru nume noi au intrat la tranzactionare. Maria Grapini, presedintele grupului Pasmatex, spune ca a avut mai multe tentative de listare pe bursa. Iar in momentul de fata studiaza ce metoda de atragere a resurselor financiare este mai potrivita pentru investitiile programate. 'In functie de rezultatul analizei, vom decide daca ne listam sau nu pe piata de capital', adauga Maria Grapini.Un alt om de afaceri care intentioneaza sa intre pe piata de capital este Ioan Popa, presedintele si actionarul majoritar al Pangram Resita, producatorul pastelor Monte Banato. 'Ma gandesc in principal la Bursa de Valori din Bucuresti, poate si dintr-un sentiment nationalist. Totodata, si costurile sunt mai mici. Cu putin marketing care sa aduca la cunostinta rezultatele pozitive ale companiei, intrarea la bursa va aduce beneficii companiei', explica Ioan Popa. Totusi, intreprinzatorul resitean spune ca si piata de capital din Romania trebuie sa se mai dezvolte pentru a fi o atractie pentru emitenti si investitori. Spre exemplu, bursa din Polonia a crescut foarte mult in ultimii ani datorita aparitiei fondurilor de pensii. Iar perspectiva intrarii si in Romania a unor astfel de institutii va conduce la dezvoltarea pietei de capital autohtone. Totodata, si structura investitorilor se va modifica, trecand de la cea predominant speculativa la cea in care socotelile se fac pe termen mediu si lung. De aceea, perspectiva schimbarii dinamicii pietei de capital din Romania ar putea reprezenta o atractie pentru companiile care cauta diversificarea resurselor pentru finantare.
Sursa: Adevarul, 27 noiembrie 2006.'
24.11.2006
-
Antibiotice vrea sa ipotecheze din active pentru a lua un credit
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Conducerea producatorului de medicamente Antibiotice Iasi va cere aprobarea actionarilor, printre altele, pentru ipotecarea unor mijloace fixe aflate in patrimoniul societatii, care se vor constitui ca garantii in vederea obtinerii unui credit de 2,5 milioane de euro pentru capital de lucru. Societatea a convocat AGA pentru data de 21 decembrie, la aceasta reuniune avand dreptul sa participe actionarii inregistrati in registrul actionarilor la sfarsitul zilei de 11 decembrie. Antibiotice se afla in prezent in plin proces de privatizare, pe lista celor interesati de preluarea companiei 'inscriindu-se' peste 20 de investitori. Societatea a avut in primele noua luni afaceri de 37 de milioane de euro, in crestere cu 13% comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 noiembrie 2006.'
Pagina