10.08.2005
-
Azomures anunta oprirea productiei. A doua oara anul acesta
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Combinatul chimic Azomures Targu Mures urmeaza sa isi opreasca productia pana la finalul acestei luni si sa concedieze cea mai mare parte a personalului, conform unei hotarari a Adunarii Generale a Actionarilor adoptata ieri. Actionarii companiei au luat ieri in discutie, conform Mediafax, consecintele economice grave asupra starii si activitatii societatii pe care le-ar avea o majorare salariala de 9,5%, solicitata de sindicalisti, in conformitate cu prevederile contractului colectiv pe ramura, si au ajuns la concluzia ca societatea nu mai poate functiona pe profit, stoparea productiei fiind astfel mai rentabila. Reprezentantii Azomures nu au dorit sa comenteze aceste informatii, invocand faptul ca regulile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare le impun sa informeze mai intai Bursa de Valori cu privire la hotararile adoptate.
Un document intitulat 'Consecintele economice grave asupra starii determinate de presiunile permanente ale Sindicatului Alternativa 2002 concretizate prin instanta', a fost supus timp de cateva ore dezbaterii AGA, conform Mediafax. In document se mentiona ca majorarea solicitata 'inseamna un efort financiar de peste 42,467 miliarde de lei vechi din partea Azomures SA, la care se mai adauga tendinta de crestere spectaculoasa a pretului la gaz metan'. Conform conducerii companiei, 66% dintre sindicalisti au optat pentru majorarea salariilor, chiar cu riscul inchiderii combinatului, iar unii au deschis actiuni in instanta in acest sens. Combinatul are, in prezent, circa 3.000 de angajati. Presedintele Consiliului de Administratie de la Azomures, Fuat Kalgay, a sustinut ieri ca in aceste conditii Azomures nu mai poate acoperi cheltuielile de productie. Potrivit hotararii actionarilor, combinatul va fi inchis imediat dupa efectuarea tuturor procedurilor, data vehiculata fiind 28 august.
In martie, Adunarea Generala a Actionarilor convocata la cererea actionarului majoritar - compania cu capital turcesc Transworld Fertilizers Holding, detinatorul a 55,97% din capital, a decis, de asemenea, inchiderea combinatului, in situatia in care conjunctura economica o va impune, mai exact daca, urmare a majorarii pretului gazului metan, costurile de productie vor depasi pretul ingrasamintelor chimice pe piata externa. Azomures si-a continuat insa ulterior productia.
Compania a inregistrat pierderi de primele trei luni ale acestui an, chiar daca a reusit sa isi majoreze vanzarile cu 30% in euro. Combinatul chimic a pierdut 4,17 milioane de lei (1,1 milioane de euro) pe primele trei luni, fata de un profit de 3,59 milioane de lei (0,88 milioane de euro) in perioada similara a anului trecut. Rezultatele financiare slabe au fost cauzate si de devalorizarea dolarului fata de leu in conditiile in care Azomures exporta cea mai mare parte a productiei, dar si de tendinta de scadere a preturilor la ingrasaminte pe piata externa. La acestea s-au adaugat cresterea tarifelor pentru transport pe calea ferata si a serviciilor portuare pe care compania le utilizeaza pentru export.
Cifra de afaceri a combinatului a urcat la 210 milioane de lei (56 milioane de euro) pe primele trei luni, fata de 174 milioane de lei (42 milioane de euro) in perioada similara a anului trecut. Majorarea cifrei de afaceri a provenit in principal din vanzarea produselor aflate pe stoc. Azomures a produs cu 12% mai putin fata perioada similara a anului trecut. Compania si-a majorat insa livrarile de produse chimice la export cu 10%, in timp ce vanzarile pe piata interna au scazut cu 6,7%.
Actiunile celuilalt producator de ingrasaminte chimice de la Bursa au avut de altfel in ultimele zile o evolutie pozitiva. Producatorii romani de ingrasaminte au o capacitate de productie mult mai mare decat capacitatea pietei interne, fiind obligate sa vanda la export unde obtin insa preturi mai mici decat pe piata interna. Inchiderea Azomures ar permite astfel celorlalti producatori sa vanda mai mult pe piata interna, unde vanzarile sunt mai profitabile.
Actiunile Azomures au scazut cu peste jumatate in ultimele luni pe fondul discutiilor privind inchiderea combinatului. Ultimele tranzactii, de dinainte de suspendarea de la tranzactionare pentru derularea AGA, s-au realizat la 0,25 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 38,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 august 2005.
' -
CSFB organizeaza achizitionarea a 8% din actiunile Petrom
Curierul National SNP
___
Credit Suisse First Boston a primit mandatul de a organiza, structura si finanta tranzactia de achizitionare a opt la suta din actiunile Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA. Consortiul format din banca de investitii Credit Suisse First Boston, casele de avocatura Squires, Sanders& Dempsey, Voicu&Filipescu si Asociatia Salariatilor din SNP Petrom negociaza cu Guvernul Romaniei cumpararea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom.
Echipa formata din specialisti, desemnati de catre membrii consortiului, are rolul de a prezenta si de a discuta cu reprezentantii statului roman, intr-un mod transparent si profesional, toate aspectele legate de aceasta tranzactie.
Credit Suisse First Boston este mandatata sa finanteze cu 235 milioane euro cumpararea pachetului de opt la suta din Petrom de catre Asociatia Salariatilor pe baza vanzarii ulterioare catre banca finantatoare a unei parti din pachetul de opt la suta.
Profitul care va ramane sub forma de actiuni va fi distribuit cu titlu gratuit in mod echitabil tuturor salariatilor si fostilor salariati ai SNP Petrom conform legii.
Distribuirea actiunilor se va face transparent, modalitatea de distribuire urmand sa fie clar reglementata.
Sursa: Curierul National, 10 august 2005. -
Magazine Flamingo in Serbia si Bulgaria
Prime Transaction
___
In aceasta saptamana Flamingo continua ofensiva sa regionala deschizand trei noi magazine: unul in Bulgaria, la Sofia si doua in Serbia, la Belgrad.
Astfel lantul de retail international Flamingo are deja sase magazine in doua tari. Obiectivul pentru urmatoarea perioada este de peste 20 de magazine. Acest proiect numit 'Retail International' va necesita investitii estimate la 2-4 milioane Euro.
Magazinul din Sofia situat in zona centrala, pe strada Stamboliski, are o suprafata de 100 mp si reprezinta o investitie de peste 100.000 Euro. Acesta este al doilea magazin Flamingo din Bulgaria.
Magazinele Flamingo din Belgrad, cu numerele trei si patru din aceasta tara, se afla pe Resavska Street si respectiv in New Belgrad. Primul are o suprafata de peste 80 mp, iar al doilea de peste 100 mp, reprezentand investitii de 125.000 respectiv 100.000 Euro.
Sursa: Agora News, 10 august 2005.'
09.08.2005
-
Austriecii schimba reteaua de furnizori ai Petrom pentru a creste vanzarile in benzinarii
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Austriecii de la OMV, care detin pachetul majoritar al celei mai mari companii romanesti, au ajuns cu procesul de restructurare al Petrom in faza schimbarii sistemului de furnizori. O masura similara a fost luata in urma cu circa patru ani, la venirea grupului anglo - indian LNM (care face parte acum din Mittal Steel) la Sidex Galati, cand noul proprietar a trecut la 'curatarea' sistemului de traderi prin care era livrata productia combinatului si care a dus alaturi de alti factori la rentabilizarea companiei in mai putin de doi ani.
La Petrom, schimbarea retelei de furnizori are in vedere ridicarea calitatii serviciilor oferite clientilor la standardele OMV, dar si cresterea veniturilor obtinute din vanzarea produselor asa - numite complementare (ziare, bauturi racoritoare, snacks-uri etc).
'Suntem in faze avansate cu acest proces. Marii furnizori au fost deja stabiliti. O parte din cei vechi au ramas, in conditiile in care au raspuns nevoii noastre de a urma cerintele clientilor nostri. Efectul se va simti prin marirea paletei de servicii oferite intr-o benzinarie, a ofertei de produse, intentia noastra fiind de a ne fideliza clientii. De asemenea, vrem sa crestem astfel vanzarile de produse complementare. In Occident, ponderea vanzarilor de produse complementare in businessul unei benzinarii este in medie de pana la 30%. La Petrom, este de circa 12% - 15%', a declarat pentru Ziarul Financiar Gheorghe Constantinescu, directorul general al Petrom.
Noua politica de marketing a Petrom in reteaua de benzinarii vizeaza atingerea standardelor grupului austriac OMV. Statiile OMV sunt gandite ca centre de prestari servicii, asigurand pe langa distributia carburantilor si servicii suplimentare - de spalatorie auto (numite Top Wash), cafenea (Vienna Cafe & Snack), respectiv magazin cu produse de la accesorii auto la ziare, dulciuri, jucarii sau alimente. Recent, OMV a introdus in statiile sale din Romania si servicii de transfer rapid de bani intre diverse localitati ale tarii. La ora actuala, reteaua de benzinarii a Petrom este in atentia OMV, care a anuntat mai multe masuri pentru a recupera terenul pierdut de Petrom pe piata benzinariilor, dar si schimbarea sistemului de operare al benzinariilor pentru a eficientiza reteaua.
Presedintele grupului OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, afirma in luna iunie ca Petrom a pierdut cote de piata la nivelul benzinariilor, iar ca brandul propriu va fi relansat pana la finele acestui an. Din cele peste 600 de statii Petrom, numai aproximativ jumatate corespund din punctul de vedere al calitatii, altele urmand sa fie modernizate. Potrivit oficialilor Petrom, compania detine o cota de aproximativ 35% pe piata benzinariilor. Reteaua Petrom este formata din aproximativ 600 de statii de distributie a carburantilor, din care numai jumatate se situeaza la media de vanzari a pietei.
Pentru benzinariile companiei a fost aprobat deja un buget de modernizare, Petrom avand suficient cash flow pentru a derula investitii de un miliard de euro in Romania in urmatorii 2 - 3 ani. Portofoliul companiei este format din trei mari afaceri de baza - explorare si productie, rafinare si marketing, respectiv gaze.
OMV a preluat anul trecut pachetul de 51% din actiunile Petrom in cadrul unei tranzactii in valoare de 1,5 miliarde de euro. Austriecii au schimbat aproape integral echipa de management a Petrom, pastrandu-l in functie pe Gheorghe Constantinescu ca director general executiv.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 august 2005.
' -
Merrill Lynch, interesata de proiecte in domeniul energiei electrice
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Banca de investitii americana Merrill Lynch este interesata de proiecte precum implicarea in Bursa de la energie de la Bucuresti, precum si atragerea capitalului necesar finalizarii Unitatii III a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda, estimat la aproximativ 700 mil. euro, a declarat pentru Ziarul Financiar Codrut Seres, ministrul economiei si comertului. El a adaugat ca Merril Lynch doreste sa se implice si in asigurarea finantarii pentru cumpararea actiunilor de catre salariatii unor companii ca Petrom sau Electrica.
Merril Lynch a depus de asemenea scrisoare de interes pentru castigarea mandatului de consultanta la privatizarea producatorului de gaze Romgaz Medias de partea statului roman. Oficialii Merrill Lynch nu au facut nici un comentariu pana la inchiderea editiei. In cazul Petrom, Merrill Lynch ar insemna sa intre in competitie cu cele trei mari banci de investitii, care au ramas 'in carti' pentru acordarea unui credit de circa 235,2 mil. euro, si anume Credit Suisse, Deutsche Bank si UBS. Credit Suisse a avut o perioada de exclusivitate la negocierile cu Asociatia Salariatilor din Petrom condusa de liderul sindical Liviu Luca, insa aceasta a expirat de curand, spun surse apropiate discutiilor, in acest moment fiind ceruta o extindere a termenului acordat.
Salariatii Petrom au dreptul sa cumpere pana la 8% din actiunile companiei la acelasi pret cu OMV, adica de circa 5 eurocenti pe actiune. In acest moment, pe Bursa, pachetul de 8% valoreaza peste 640 mil. euro, adica de aproape trei ori mai mult decat va trebui sa plateasca salariatii Petrom pentru a le cumpara. Sursele citate sustin ca dupa achizitia pachetului de actiuni de catre Asociatia Salariatilor din Petrom, aceasta ar putea sa-si achite imprumutul fata de banca de investitii creditoare in valoare echivalenta cu actiuni Petrom, care sunt foarte vanate de marile banci de investitii.
Dupa respingerea unui proiect de act normativ in sedinta de guvern, prin care Asociatia Salariatilor condusa de Liviu Luca ar fi urmat sa negocieze achizitia actiunilor in numele salariatilor, Seres spune ca achizitia actiunilor de catre salariatii Petrom se va putea face fie individual, fie prin intermediul Asociatiei. In acest moment, legea prevede ca salariatii pot negocia achizitionarea de actiuni Petrom fara sa se faca mentiunea ca acest lucru se poate face prin intermediul Asociatiei Salariatilor, cum se intampla in cazul Electrica si al societatilor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord.
Conform ultimelor informatii, ordonanta a devenit subiect de disputa intre presedintele Traian Basescu si primul-ministru Calin Popescu Tariceanu. Presedintele a spus ieri ca trebuie gasita 'o forma echitabila de transfer a celor 8% catre salariatii Petrom si intr-o singura mana'. Primul-ministru a spus la randul sau ca doreste respectarea legii si vanzarea trebuie sa se faca in realitate catre salariatii Petrom. Ordonanta nu a fost aprobata', a mai spus Tariceanu.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 august 2005.
' -
Flamingo distribuie PC-uri Acer
Averea
___
Flamingo a semnat un contract cu Acer, prin care a devenit distribuitor oficial in Romania al producatorului de PC-uri. Prin acest contract, Flamingo va include in oferta sa notebook-uri si monitoare cu cristale lichide pentru calculatoare (LCD) produse de Acer.
Recent, producatorul de PC-uri a deschis un birou in Romania si are ca obiective, in acest an, ocuparea locului doi pe piata notebook-urilor, cu o cota de 20%, clasarea intre primii cinci concurenti pe piata monitoarelor LCD si intre primii zece pe piata calculatoarelor personale pentru birou - desktop.
In acest an, Flamingo a mai semnat contracte similare cu Hewlett-Packard, Fujitsu-Siemens Computers, IBM si Olympus.
Sursa: Averea, 9 august 2005. -
Productia industriala a scazut si in iunie
Adevarul
___
Productia industriala a continuat sa scada in luna iunie cu un ritm de 0,8%, comparativ cu perioada similara a anului trecut, dupa declinul de 4,7% consemnat in luna mai, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). In pofida scaderilor din lunile mai si iunie, avansul din prima parte a anului a permis mentinerea unui ritm pozitiv pentru indicele brut al productiei industriale pe primele sase luni, care a crescut cu 3%, iar in industria prelucratoare, cresterea pe primele sase luni a fost de 4%. Ambii indicatori sunt in scadere fata de cei inregistrati in perioada ianuarie-mai, cand majorarea indicelui brut al productiei industriale a fost de 3,8%, iar avansul in industria prelucratoare, de 4,8%.
Sursa: Adevarul, 9 august 2005.
08.08.2005
-
Fondurile straine au readus Bursa pe val
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Valoarea investitiilor straine nete de la Bursa - diferenta dintre cumparari si vanzari, a crescut in iulie pentru a patra luna consecutiv, majorandu-se cu aproape 80% fata de luna anterioara.
Revenirea mai puternica la cumparare a investitorilor straini, care au plasat peste 18 milioane de euro pe Bursa luna trecuta, a impulsionat intreaga piata, care a revenit astfel pe crestere. Investitorii straini au cumparat luna trecuta actiuni in valoare de 26,1 milioane de euro si au vandut de 7,7 milioane de euro. Indicele BET al celor mai importante actiuni cotate la Bursa a urcat in iulie cu 16% pe fondul revenirii Bursei dupa mai multe luni de corectii.
Prezenta strainilor la cumparare s-a simtit si la nivelul preturilor companiilor favorite ale acestora: bancile, companiile petroliere si cele ale producatorilor de medicamente inregistrand cresteri importante. Petrom a urcat doar in iulie cu 15%, iar Petromidia a castigat nu mai putin de 29%. Banca Transilvania a urcat cu 9%, in timp ce cotatiile producatorului de medicamente Sicomed Bucuresti au avansat cu peste 20%.
Revenirea la tranzactionare, luna aceasta, a actiunilor BRD dupa mai bine de doua luni de pauza cu o crestere de aproape 40% fata de ultimele preturi inregistrate in luna mai arata de asemenea ca pe birourile brokerilor se adunasera intre timp destule ordine de cumparare din partea strainilor in cele doua luni cat actiunile au fost suspendate.
O valoare mai mare a investitiilor straine nete in acest an s-a mai inregistrat doar in luna ianuarie, cand strainii au adus pe Bursa 29 milioane de euro, iar Bursa a castigat atunci nu mai putin de 30%. O valoare ridicata a investitiilor straine este destul de atipica pentru lunile de vara, in conditiile in care, spun brokerii, managerii fondurilor de investitii sunt in vacanta. Bursa de la Bucuresti incepea insa sa para din ce in ce mai subevaluata fata de pietele din regiune, in conditiile in care la Bucuresti actiunile scadeau, iar pe pietele din regiune cotatiile atingeau maxime istorice.
Ridicarea pragului de detinere la SIF-uri de luna aceasta ar putea continua sa impulsioneze strainii sa cumpere actiuni la Bursa, in conditiile in care actiunile SIF au devenit, incepand din august, mult mai atractive pentru fondurile straine.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 august 2005.
-
Aversa, la a cincea strigare
Saptamana Financiara
___
Privatizarea Aversa Bucuresti a intrat in al patrulea an, dupa trei incercari nereusite si una dusa pana la finalizare. In toamna lui 2004, contractul dintre APAPS si societatea italiana Termomeccanica era deja semnat. Ulterior, intr-o discretie totala, Aversa a revenit in proprietatea statului
Societatea Aversa a revenit in centrul atentiei, inclusiv al guvernantilor, in urma cu doua luni, cand Ungaria s-a oferit sa ajute cu pompe sinistratii din Banat. Atunci ne-am amintit si noi ca avem un producator de pompe de capacitate mult mai mare decat a celor unguresti, pompe care au fost folosite si la inundatiile din Moldova, dar au fost instalate si la centrala nucleara de la Cernavoda.
Interesant este insa ca de atunci nu s-a mai auzit mare lucru despre Aversa Bucuresti, aflata, intre altele, pe lista de prioritati a privatizarilor la care s-a angajat cabinetul Tariceanu in negocierile cu organismele financiare internationale.
Dar ce atata graba cu Aversa, cand aceleasi angajamente s-au luat si in privinta Tractorul Brasov sau Electroputere Craiova, societati ce trebuiau privatizate pana in luna iunie, in caz contrar trebuind sa intre in lichidare?! Spre deosebire de acestea, Aversa este totusi o societate atractiva. Intrebarea este de ce, in aceste conditii, AVAS nu poate s-o vanda. Sau nu vrea?
Terenul face cu ochiul
Pe lista societatilor care au ramas de privatizat, fie la AVAS, fie la Ministerul Economiei si Comertului, sunt cateva care au o pozitie extrem de interesanta. Romaero, de pilda, detine vreo 30 de hectare de teren in cea mai solicitata zona a Bucurestiului, Baneasa, si, chiar daca situatia ei financiara nu este una tocmai buna, terenul pe care sta face cu ochiul multor investitori.
La Aversa lucrurile sunt si mai bune. Societatea este amplasata in cel mai puternic vad comercial al Capitalei, in spatele zonei Obor, unde detine, de altfel, 100.000 de metri patrati de teren, din care jumatate este acoperit de constructii.
In acelasi timp, situatia financiara a societatii nu este deosebit de critica, dovada ca, ori de cate ori a fost scoasa la privatizare, nu au lipsit ofertantii. In anul 2002 se inscriau in cursa pentru pachetul majoritar de actiuni de la Aversa doua societati romanesti (Jafco Holding Romania si A2 Impex SRL Ploiesti) si o persoana particulara din Ramnicu-Valcea.
S-au depus ofertele, dar analiza lor nu s-a finalizat. Nimeni nu e explicat motivul, cert este ca, la interval de un an, privatizarea s-a reluat. De data aceasta, ofertantii au fost un consortiu romanesc format din societatile Imsat si Anticorosiv, si grupul italian Termomeccanica. Dosarul s-a negociat pe parcursul a aproape un an, in final castigator fiind declarat grupul italian.
Minunea nu a tinut insa mult.
Clauza cu bucluc
Spre deosebire de alti investitori interesati de Aversa, italienii de la Termomeccanica erau singurii care aveau acelasi profil de activitate, colaborarea dintre cele doua societati incepand inca din 1999. Pentru pachetul de 66% din actiunile detinute de AVAS, italienii nu au platit mare lucru, surse care doresc sa-si pastreze anonimatul afirmand ca suma s-ar ridica la circa 500.000 de euro.
Desigur, la aceasta se adaugau investitiile in retehnologizare si in mediu, care nici ele nu treceau de trei milioane de euro. A aparut insa o problema, legata de numarul mare de personal de la Aversa. Italienii de la Termomeccanica au anuntat ca dupa preluarea societatii vor face o restructurare, adica vor concedia aproximativ doua treimi din angajati.
De la 1.400 de salariati, Aversa urma sa ramana cu 500, conform planurilor italienilor. Sindicatele si AVAS au fost de acord, cu conditia ca disponibilizatilor sa li se acorde 21 de salarii compensatorii, in conformitate cu Ordonanta nr. 8 a guvernului. Salariile urmau a fi platite insa de statul roman, si nu de italieni.
Ulterior insa, dupa negocierile cu organismele financiare internationale, statul a renuntat la Ordonanta nr. 8, care nu era adresata doar societatii Aversa, salariile compensatorii urmand a fi, eventual, platite de noul proprietar al societatii. Aceasta era clauza suspensiva din contractul de privatizare.
Italienii nu au fost dispusi sa plateasca insa nici un leu pentru disponibilizati, in ciuda faptului ca societatea Aversa isi asuma si ea o contributie la plata salariilor compensatorii. In concluzie, contractul a cazut.
Terenul si milioanele de dolari
Cea de-a cincea incercare de privatizare a Aversa starneste din nou interesul investitorilor. Deja s-au prezentat in fabrica reprezentantii a sapte-opt companii straine si romanesti dornice sa cumpere Aversa. Nu stim cate dintre acestea sunt implicate in acelasi domeniu de activitate, stim insa ca Aversa este o afacere extrem de buna.
Mentionam ca, de la desfiintarea contractului cu Termomeccanica, la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului au fost primite trei scrisori de intentie din partea potentialilor investitori, “inclusiv solicitari pentru vizita tehnica in societate”, dupa cum se precizeaza intr-un comunicat al AVAS trimis redactiei SFin.
Usor de inteles, fie si numai pentru faptul ca cine cumpara Aversa pune mana pe zece hectare de teren aflat in centrul Bucurestiului. La un pret al zonei de 500 dolari/metru patrat, numai terenul ar insemna 50 de milioane de dolari. Asta daca nu luam in calcul constructiile aflate pe el. Dar acesta nu este singurul avantaj al societatii Aversa.
Avantajul e de partea vanzatorului
Eduardo Gariboti, reprezentantul grupului Termomeccanica, recunostea, facand referire la preluarea Aversa, ca nu poate fi neglijata piata din Romania, interesanta in primul rand pentru pozitia ei strategica. Cu alte cuvinte, Aversa are piata de desfacere, inclusiv in tari in care majoritatea firmelor romanesti au pierdut teren dupa 1990.
Aversa produce in prezent pompe pentru Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iordania sau Siria, dar si pentru concerne occidentale cum sunt Daimler Craisler, BMW, Electrolux sau Bosh. In continuare, Aversa ramane cel mai mare producator de pompe din sud-estul Europei, avand o traditie de peste 100 de ani.
Cifra de afaceri se ridica in prezent la circa 41-42 miliarde lei/luna, peste 30% din produse fiind destinate exportului. Procentul ar putea fi si mai mare, numai ca devalorizarea euro in raport cu leul nu face competitive exporturile. Oricum, cele mai mari companii din Romania sunt clientii principali ai Aversa.
Exista si probleme, care nu sunt insa de natura sa puna AVAS intr-o pozitie inferioara in procesul de negociere a contractului de vanzare-cumparare.
Se impun investitii de circa 7 milioane euro
“Pentru noi, important este ca cel ce va cumpara pachetul majoritar de actiuni sa continue productia de pompe. Avem o pozitie foarte buna pe piata interna si externa, si cu investitiile pe care le-am facut suntem aproape de competitivitatea atinsa de firmele similare din Vest. Asta nu inseamna insa ca nu este nevoie de investitii.
Apreciez ca pentru utilaje e nevoie de circa cinci milioane euro, iar pentru mediu investitiile s-ar ridica la circa doua milioane euro. Avem si datorii istorice, asta in conditiile in care penalitatile sunt duble fata de valoarea datoriei. Ceea ce este important insa este faptul ca avem o piata foarte buna si pe termen lung.
Am livrat pompele pentru cele doua unitati de la centrala nucleara de la Cernavoda, trebuie sa livram pompele pentru unitatea III si trebuie sa asiguram piesele de schimb. Avem comenzi importante pentru export, dar in momentul de fata nu ne avantajeaza cursul de schimb.”
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 457089404
Venituri totale 683975506
Cheltuieli totale 681107940
Profitul brut al exercitiului 2867566
Profitul net al exercitiului 2117136
Sursa: Saptamana Financiara, 8 august 2005. -
RomTelecom vrea 70% din piata serviciilor Internet si transmisiilor de date
Romania libera
___
Companiile Alcatel si Ericsson vor furniza in urmatorii trei ani echipamente pentru modernizarea infrastructurii RomTelecom si trecerea la o noua retea, Next Generation Network (NGN), valoarea proiectului fiind de circa 500 milioane euro. In luna iulie, Consiliul de Administratie al RomTelecom a aprobat planul de dezvoltare a retelei NGN, dupa selectarea furnizorilor in cadrul unei licitatii internationale.
Proiectul va permite RomTelecom sa furnizeze servicii Internet de mare viteza, noi aplicatii audio si video, precum si noi servicii de date si voce pentru clienti. De altfel, compania si-a propus ca, pana in anul 2007, sa atinga o cota de 70% din piata de servicii Internet si transmisii de date. In acelasi timp, RomTelecom urmareste sa transfere in totalitate traficul de voce pe suport Internet, asa numitul VoIP (Voice over Internet Protocol - voce pe suport Internet), cu efecte pozitive semnificative asupra costurilor de exploatare a retelei si cheltuielilor companiei.
Intentiile privind modernizarea infrastructurii operatorului au fost anuntate de oficialii RomTelecom la finale lunii februarie. RomTelecom este cel mai important operator de telefonie fixa de pe piata autohtona, cu aproximativ 4,3 milioane de linii in exploatare. Dintre acestea, 80% sunt digitale si 90% automate. In plus, compania opereaza peste 30.000 de kilometri de fibra optica. In primul trimestru, RomTelecom a obtinut un profit net de 46,1 milioane de euro, in crestere cu peste 356% fata de perioada similara a anului 2004, in timp ce veniturile operationale au avansat cu 12%, pana la 225,7 milioane de euro. Rezultatele pe primele sase luni vor fi date publicitatii la sfarsitul lunii august, o data cu raportul semestrial al grupului elen de telecomunicatii OTE, actionarul majoritar, cu 54,01% din capital, al operatorului roman. Restul actiunilor sunt controlate de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
Sursa: Romania Libera, 8 august 2005.
Pagina