24.11.2006
-
Pretul gazului din import poate scadea sub 300 de dolari
Adevarul
___
Pretul gazelor naturale importate din Rusia ar putea scadea, in urmatoarele luni, sub 300 de dolari, sub influenta deprecierii accentuate a cotatiilor titeiului, au declarat, ieri, oficialii companiei de distributie a gazelor naturale Distrigaz Sud. 'In previziunea noastra, ca urmare a nivelului redus al barilului, pretul gazelor ar trebui sa scada sub 300 de dolari pe mia de metri cubi, in primele luni ale anului viitor', a afirmat, intr-o conferinta de presa, Marc Hirt, director general adjunct Comercializare al companiei.
Intrucat nu exista o bursa a gazelor naturale, pretul gazelor naturale este influentat de cel al titeiului, la un interval de cateva luni. Cotatia petrolului a scazut la sfarsitul saptamanii trecute la 54,86 dolari pe baril, minimul ultimelor 17 luni, si cu peste 20 de dolari comparativ cu recordul atins in luna iulie. Contactat de Adevarul, directorul de Preturi si Tarife al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Gabriel Sirbu, a declarat ca, pana in luna decembrie, nu poate face nicio evaluare asupra pretului gazelor din import pentru trimestrul viitor si a efectului final asupra facturilor.
Romania a importat anul trecut 5,14 miliarde metri cubi, circa 30% din consumul total de gaze, de 17,6 miliarde metri cubi. Compania de distributie Distrigaz Sud importa gaze prin firma WIEE, cu care are un contract incheiat in luna decembrie a anului trecut, valabil pana in anul 2012. Contractul este semnat la preturi similare cu cele din Europa, a spus Hirt, fara a specifica pretul mediu european. Ulterior, a adaugat ca, fata de nivelul importurilor luat in calcul de ANRGN la stabilirea pretului final catre consumatori, respectiv 315 dolari, marja este de 5% in plus sau in minus. ANRGN a anuntat ca, pentru lunile noiembrie si decembrie, populatia va plati 911,55 RON pe mia de metri cubi, in cazul consumatorilor deserviti de Distrigaz Sud, cu pana la 8,5% mai mult decat preturile anterioare. ANRGN a calculat aceste preturi plecand de la un nivel mediu al productiei interne de 397,5 RON (140 de dolari, la un curs mediu folosit de ANRGN de 2,83 RON/un dolar) pe mia de metri cubi, respectiv de 891,45 RON (315 de dolari) pe mia de metri cubi pentru importuri. Ieri, dolarul era cotat la 2,69 RON, ceea ce inseamna ca populatia plateste acum circa 330 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze din import.
Potrivit proiectului de politica energetica pentru perioada 2006-2009, initiat de Ministerul Economiei, pretul mediu al gazelor naturale din productia interna pentru anul 2008 este estimat sa fie de 200 de dolari pe mia de metri cubi.
Gaze de la Petrom, doar pana in decembrie
Oficialii companiei Distrigaz Sud au mai declarat, ieri, ca firma achizitioneaza gaze de la Petrom la un pret apropiat de valoarea de 140 de dolari pe mia de metri cubi. Ulterior, si Romgaz, detinuta 100% de stat, s-a aliniat la acest pret. Potrivit lui Marc Hirt, Distrigaz Sud a incheiat cu Petrom un contract de aprovizionare valabil doar pentru lunile noiembrie si decembrie a acestui an, dupa divergentele dintre cele doua companii legate de preturile de vanzare-cumparare. Neintelegerile din aceasta toamna dintre Petrom si companiile de distributie a gazelor au dus chiar la oprirea temporara a livrarilor. Hirt a mai spus ca Petrom le-a solicitat, anterior, un pret mai mare decat cel recunoscut apoi de ANRGN, dar ca negocierile au fost 'indelungate, la toate nivelurile' si in final s-a ajuns la un acord pentru ca toata lumea sa iasa din situatie 'in mod convenabil'. Oficialul Distrigaz a admis ca se afla in negocieri avansate cu Petrom pentru perioada urmatoare, insa contractul va fi tot pe termen scurt. 'Siguranta pietei se face prin contracte pe termen lung si noi incercam sa ii convingem pe producatorii de gaze de acest lucru, insa una dintre dificultati o reprezinta viteza mica a alinierii preturilor interne la gaze cu cele internationale, viteza data de indicatii care vin de la guvern', a spus Hirt.
Desecretizarea tuturor dosarelor de privatizare
Ca si in cazul OMV-Petrom, oficialii francezi ai Distrigaz Sud au anuntat ca vor face public contractul de privatizare, doar daca toate firmele privatizate vor face acest lucru. 'Am fost informat de declaratia presedintelui Basescu. Noi asteptam o cerere oficiala pentru a desecretiza dosarul de privatizare si care va fi transmisa actionarilor', a declarat directorul general al companiei, Bernard Arnaud. El apreciat ca, daca o singura firma dintre cele vizate nu isi va face public contractul de privatizare, se va crea un dezechilibru pe piata. 'Asteptam sa vedem reactia celorlalte firme privatizate', a adaugat Arnaud.
Ministrul economiei, Codrut Seres, a declarat, dupa sedinta CSAT de miercuri seara, ca vor fi facute publice contractele de privatizare pentru Petrom, distributiile de gaze si de electricitate, mai putin planurile de afaceri. 'Le vom aduce la cunostinta actionarilor majoritari de la Petrom, distributiile de gaze si electricitate decizia CSAT. Contractele vor fi publicate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului, insa va dura o perioada pana vom scana toate documentele, inclusiv anexele. Nu vor fi publicate, insa, planurile de afaceri ale investitorilor', a afirmat Seres, citat de Mediafax.
Distrigaz Sud a fost preluata de Gaz de France in 2005. Valoarea totala a tranzactiei pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni a fost de 311 milioane de euro.
Statul vrea noi biruri
Autoritatile vor sa introduca, anul viitor, o taxa de concesiune companiilor de distributie a gazelor naturale, pentru utilizarea terenurilor pe care se afla amplasate retelele. Taxa, evaluata la doi euro pe metru liniar, ar putea fi aplicata incepand cu luna martie, potrivit secretarului de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Mircea Toader. Oficialul a declarat, citat de NewIn, ca nu trebuie sa se produca o noua scumpire a gazelor in plina iarna. Potrivit lui Toader, autoritatile inca incearca sa convinga distribuitorii de gaze E.ON Gaz Romania si Distrigaz Sud sa plateasca aceasta taxa pe metrul de conducta din profitul propriu si sa nu ceara majorarea tarifelor pentru populatie.
Sursa: Adevarul, 24 noiembrie 2006.
'
23.11.2006
-
Americanii adulmeca preluarea Turbomecanica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Concernul american United Technologies negociaza preluarea producatorului de motoare pentru aeronave Turbomecanica, in cadrul unei tranzactii de ordinul zecilor de milioane de euro, sustin surse de pe piata.
Americanii au demarat deja procedurile de due diligence (evaluare) ale companiei si au in vedere achizitia unui pachet majoritar de actiuni, mai afirma sursele citate.
Contactati de ZF, reprezentantii Turbomecanica nu au dorit sa faca niciun comentariu pe acest subiect. United Technologies Corporation, cu peste 220.000 de angajati in intreaga lume, este un gigant in sectorul industrial si aeronautic, cu profit net de 3,2 mld. $ la venituri de 42,7 mld. $. Capitalizarea bursiera pe Wall Street a companiei americane este de 66,07 mld. USD. Valoarea de piata a Turbomecanica este de 80 mil. euro, la ultimul pret de 0,76 lei pe actiune. Oficialii United Technologies nu au putut fi contactati.
Cei mai importanti actionari ai Turbomecanica Bucuresti sunt Radu Viehmann, actualul director general al societatii, cu o participatie de 25,87% din companie, si mostenitorii fostului director general Ioan Ciorapciu, care detinea 24,25% din actiuni si care a decedat in acest an.
Mai mult de 41% din actiunile Turbomecanica sunt tranzactionabile pe Bursa, lichiditatea acestora crescand considerabil dupa ce compania a realizat in luna mai a acestui an o splitare a valorii nominale a actiunilor.
Restul actiunilor s-au aflat pana acum o luna in posesia Asociatiei Salariatilor Turboact, care a fost desfiintata la inceputul acestei luni.
Reprezentantii societatii au anuntat ieri ca in cadrul AGA de la jumatatea lunii decembrie va fi luata in discutie vanzarea participatiilor pe care societatea le detine in cadrul TMCP-Turbomecanica Combustor Products si Turbomecanica Services. TMCP - Turbomecanica Combustor Products este un joint venture cu concernul american General Electric, in care fiecare dintre parti detine 50%.
De altfel, GE reprezinta cel mai important client al Turbomecanica, cu o contributie semnificativa la cifra de afaceri a companiei.
In primele noua luni, compania a obtinut un profit de 3 mil. euro, in crestere cu 5% fata de aceeasi perioada din 2005. Cifra de afaceri a companiei a scazut usor pana la 19,7 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 noiembrie 2006. -
Patriciu: Petrom ar putea fi obligata sa scoata la licitatie o parte din rezerve
Wall-Street.ro SNP
___
Transformarea Romaniei in depozitul de gaze al Europei si obligarea Petrom sa scoata la licitatie o parte din rezervele de titei ar putea fi doua solutii pentru ca Romania sa nu dispara de pe harta europeana a petrolului si gazelor naturale, a declarat, presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu
'Consiliul Concurentei ar putea decide si maine ca sa oblige Petrom sa scoata in urmatoarele sase luni la licitatie de exemplu 60-70% din rezervele de titei', a spus Patriciu, in cadrul unui seminar pe probleme de energie. Presedintele Rompetrol a mai spus ca 'nimic din acel contract de privatizare nu impiedica o astfel de logica. Se poate face maine.'
Patriciu a mai spus ca reglementarile europene prevad ca, pe o piata, un jucator nu poate avea mai mult de 30%. El a mai aratat ca Petrom nu ar trebui 'sa aiba nicio suparare' pentru ca din vanzarea dreptului de concesiune va scoate bani. O alta solutie vazuta de Patriciu pentru ca Romania sa-si mentina independenta energetica ar fi ca fondul de ajutor social propus de Guvern sa fie alimentat din vanzarea de catre stat a circa 20-30% din titeiul extras de Petrom.
'Toate statele au avut probleme cu contractele incheiate la un anumit moment. Mai precis, este vorba de imposibilitatea modificarii redeventelor. Solutia gasita de aceste state a fost ca atata timp cat compania petroliera foreaza, sa scoata si un procent din ce este a statului.'
Reprezentantul Rompetrol a mai aratat ca astfel s-ar face o impartire a productiei si 20-30% din aceasta sa revina la stat.
'Aceasta poate fi sursa unui fond social. Asta e o solutie de piata nu una haiduceasca.'
El si-a intarit declaratiile argumentand ca este anormal ca o singura companie sa detina toate rezervele de petrol ale Romaniei. In opinia lui Patriciu, cea de-a treia solutie pentru ca tara noastra sa ramana pe harta petrolului si a gazelor este sa devenim 'un imens depozit de gaze al Europei', anunta NewsIn.
'Singurul atuu, as pe care il avem este ca cele 20 de miliarde de metri cubi capacitate de depozitare sa fie folosite de Europa', a spus seful Rompetrol. El a mai propus ca Romgaz sa scoata la licitatie cele 200 de licente de productie de gaze naturale pe care le detine, astfel reglandu-se si pretul de pe piata prin intarirea competitiei.
Potrivit lui Patriciu 'Romania poate deveni astfel si o bursa a pretului la gaze' pentru ca 'nu castiga cine are rezervele si tevile, castiga cine are robinetul'.
Patricu a mai aratat ca preturile gazelor naturale se stabilesc pe criterii politice si ca nu au nicio legatura cu criterii de piata sau tehnice.
In replica la cele declarate de presedintele grupului Rompetrol, directorul general adjunct al Petrom, Werner Schinhan, a declarat ca autoritatea de concureta 'a revizuit intreaga tranzactie de privatizare a Petrom si a zis ca e OK'. Potrivit acestuia, in consecinta, nimeni nu poate lua rezervele de petrol si retrage licentele companiei decat daca OMV nu-si repecta contractul, dar el a adaugat ca nu se pune problema nerespectarii contractului de privatizare.
Sursa: Wall-Street.ro, 23 noiembrie 2006.' -
Transelectrica listeaza la BVB 5% din capitalul social
Curierul National TEL
___
Compania Nationala de Transport a Energiei Electrice Transelectrica ar putea lista la Bursa de Valori Bucuresti un pachet de 5% din capitalul companiei. 'Este vorba de pachetul de 5% care reprezinta actiunile conform Legii 10/2001. Acest pachet ar putea fi listat la Bursa de Valori intr-un an', a declarat Stelian Gal, directorul general al Transelectrica. Transelectrica este implicata indirect in masurile de reparare a prejudiciilor create de statul roman in perioada regimului comunist, atat prin despagubirile prin alocarea directa de actiuni in baza Legii 10/2001 cat si prin despagubirile prin Fondul Proprietatea. Potrivit Legii 10/2001, statul, prin Ministerul Economiei si Comertului - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, va aloca direct persoanelor indreptatite actiuni la Transelectrica, in acest scop rezervandu-se o cota de 5% din capitalul social.
Principalul actionar al companiei Transelectrica este Ministerul Economiei si Comertului, care detine 76,5% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea, cu 13,5% din titluri. Un pachet de 10% din titlurile companiei a fost listat la Bursa de Valori, la 29 august 2006.
In prima jumatate a anului, Transelectrica a obtinut un profit de 154,5 milioane lei, in crestere cu 34,2% fata de perioada similara din 2005. Veniturile din exploatare au avut o crestere de 88%, pana la 1,14 miliarde lei. Anul acesta compania mizeaza pe obtinerea unui profit brut neconsolidat de 200 de milioane lei, la o cifra de afaceri de 2,38 miliarde lei.
Sursa: Curierul National, 23 noiembrie 2006.'
22.11.2006
-
2,6% din oferta Blue Telecom au fost subscrise
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Oferta publica de vanzare a actiunilor CCC Blue Telecom a fost subscrisa in proportie de 2,6% dupa primele trei zile. Oferta primara pentru listarea la Bursa a operatorului de cablu se ridica la 19,8 mil. lei (5,67 mil. euro) si a inceput la sfarsitul saptamanii trecute. Pana ieri au fost subscrise circa 0,52 milioane de actiuni, cea mai mare parte a acestora la un pret de 3 lei/actiune, putin peste limita inferioara de subscriere, de 2,5 lei/actiune. Compania pune la dispozitia investitorilor un pachet de 19,8 mil. de actiuni, reprezentand 33,33% din companie. CCC Blue Telecom este controlata de Doina Lilioara Rimar, despre care surse din piata afirma ca este o ruda a omului de afaceri Catalin Chelu, cel de-al doilea actionar important al companiei, cu o detinere de 34% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 noiembrie 2006. -
Aderarea la UE obliga Bursa de Valori din Bulgaria sa caute un investitor
Curierul National
___
Aderarea la Uniunea Europeana a Bulgariei determina Bursa de Valori locala sa gaseasca un investitor european strategic, care sa contribuie la cresterea lichiditatii bursiere si sa asigure competitivitatea operatorului dupa 1 ianuarie 2007, a declarat Bistra Ilkova, directorul general al Bursei. 'Nu exista o alta optiune pentru Bursa de Valori. Ar trebui sa fie integrata in structura unui operator mai puternic, riscand, in caz contrar, sa fie distrusa de competitia din Uniunea Europeana', a precizat Bistra Ilkova, citata de Reuters, preluata de Mediafax.
Directorul general al Bursei din Bulgaria a mentionat ca Guvernul condus de socialisti, care detine o participatie de 44% la Bursa, pare interesat de optiunea vanzarii actiunilor, pentru a atrage jucatori mai importanti pe piata de capital dupa aderarea la Uniunea Europeana.
'Exista semnale ca statul este pregatit sa renunte la participatie. Acum trebuie lansat procesul, care ar putea fi incheiat in noua luni', a spus Ilkova. Pentru realizarea unei fuziuni, Bursa bulgara a purtat negocieri cu operatorii Deutsche Boerse, OMX, Vienna Stock Exchange si Athens Stock Exchange. O eventuala tranzactie dintre Bursa bulgara si un jucator european important ar putea fi favorizata si de contextul general al evolutiilor bursiere din acest an, dupa ce NYSE a cumparat Euronext pentru 5,35 de miliarde de lire, iar Nasdaq se afla pe ultimii metri pentru preluarea London Stock Exchange. Modificarile legislative operate in ultima vreme vor permite Burselor straine sa preia peste 5% din actiunile platformei bulgare de tranzactionare, facilitand astfel realizarea unei achizitii.
Capitalizarea Bursei de Valori din Bulgaria a crescut, de la inceputul anului si pana in prezent, cu 50%, la 8,47 de miliarde de dolari. Totodata, valoarea de piata a companiilor se mentine scazuta, volumele tranzactionate sunt reduse si numarul ofertelor publice initiale este foarte mic. Doar 13 companii din totalul celor 340 listate la Bursa au o capitalizare care depaseste pragul de 100 milioane de euro, printre acestea aflandu-se operatorul de telecomunicatii BTC si grupul farmaceutic Sofarma. De asemenea, 17 firme au o valoare de piata cuprinsa intre 30 si 100 milioane de euro.
Tranzactiile realizate zilnic la Bursa bulgara se plaseaza intre doua si trei milioane de euro, astfel ca sansele de supravietuire a platformei de tranzactionare, fara sprijinul unui investitor mai puternic, sunt foarte reduse, a precizat Ilkova. Integrarea Bursei din Bulgaria in structura unei platforme mai puternice ar furniza companiilor locale acces semnificativ la capitalul international, in contextul mentinerii costurilor de tranzactionare la un nivel scazut. De asemenea, aceasta optiune ar asigura o varietate mai mare de instrumente pentru investitorii locali.
Si BVB e interesata de o fuziune
La sfarsitul lunii iunie, Bursa de Valori Bucuresti anunta ca ar fi interesata de extindere printr-o fuziune sau un acord de cooperare cu o Bursa din strainatate. 'La un moment dat, BVB va trebui sa faca un pas referitor la cooperarea cu alte Burse', a declarat, la acel moment, Stere Farmache, directorul general BVB. Presedintele Bursei din Atena, Spyros Capralos, s-a aratat optimist in privinta crearii unei Burse regionale.
Sursa: Curierul National, 22 noiembrie 2006.' -
Firmele aleg bancile in detrimentul finantarii de la bursa
Adevarul
___
Creditele bancare reprezinta principala sursa de finantare a activitatii companiilor din Romania. Iar alte surse alternative par sa fie mai mult exotice, daca tinem cont de nivelul redus al acestor piete. Totusi, asteptarile pentru cresterea gradului de intermediere financiara sunt dintre cele mai optimiste.
Companiile mici si mari din tara noastra prefera sa se finanteze prin credite, si mai putin prin alte metode alternative. Astfel, privind estimarile aferente finalului acestui an, piata financiara cea mai dezvoltata este cea bancara, fiind posibil ca soldul creditelor acordate persoanelor juridice sa se apropie de 16 miliarde de euro. In schimb, piata de leasing ar putea ajunge la numai 2,5 milioane de euro, iar cea de factoring este estimata la numai 700 milioane de euro. Mai mult, alte metode alternative de finantare sunt utilizate si mai putin. Spre exemplu, in acest an, pe Bursa de Valori nu a fost decat o singura oferta publica de actiuni, cea a companiei Transelectrica. Iar pe segmentul de obligatiuni corporative predomina bancile comerciale sau companiile de leasing, acestea fiind singurele entitati care au lansat emisiuni de obligatiuni in acest an.
Iulian Panait, presedinte KTD Invest, precizeaza ca firmele autohtone nu apeleaza la finantarea prin bursa din doua motive. In primul rand, multi intreprinzatori nu inteleg avantajale listarii pe piata de capital, iar cel de-al doilea posibil motiv tine de reticenta unor companii fata de transparenta pe care o presupune intrarea pe bursa. Totusi, anii viitori ar putea aduce mai multe companii pe piata de capital, mai ales ca o serie de consultanti financiari spun ca apar din ce in ce mai multi intreprinzatori interesati de listare la bursa.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), spune ca multe metode de finantare sunt mai putin cunoscute si, de aceea, multi intreprinzatori s-au orientat catre sursele mai facil de accesat. Spre exemplu, in cazul pietei de leasing, cea mai mare pondere in totalul contractelor este detinuta de finantarea pentru autovehicule. In schimb, leasingul pentru utilaje reprezinta 20% din intreaga piata. Totusi, o schimbare pozitiva se poate observa pe parcursul ultimilor trei ani. Astfel, daca in 2003, leasingul pentru autovehicule reprezenta aprope 90%, ponderea a scazut la mai putin de doua treimi, in acest an. Iar pe segmentul finantarilor pentru utilaje, nivelul s-a majorat cu circa zece puncte procentuale, pe parcursul celor trei ani.
Cresteri semnificative s-au inregistrat si pe segmentul finantarilor prin factoring. Astfel, dupa ce, in urma cu cativa ani, produsul era considerat unul exotic, piata fiind aproape inexistenta, estimarile jucatorilor pe segmentul de factoring indica o depasire a pragului de 1,5 miliarde de euro, in urmatorii doi-trei ani.
Pe de alta parte, finantarile prin intermediul bancilor comerciale isi vor incetini viteza de crestere. Daca pana in prezent, creditele acordate persoanelor juridice inregistrau un ritm de majorare al soldului creditelor de aproximativ 40%, estimarile indica un nivel putin sub 20%. Iar unul dintre motivele incetinirii ritmului de crestere ar putea tine de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Incepand cu anul viitor, bancile comerciale din statele membre UE vor putea desfasura activitate de creditare in tara noastra, fara a solicita acordul bancii centrale. Situatia ar putea conduce la o sporire a concurentei pe segemntul finantarii companiilor, precizeaza Crisitan Parvan.
Desi schimbari majore ale comportamentului firmelor autohtone nu sunt asteptate chiar din primul an, concurenta impusa de intrarea in piata unica europeana ar putea determina multe companii sa investeasca in tehnologie si utilaje. Mai ales ca statisticile privind sursele de finantare ale intreprinderilor mici si mijlocii indica faptul ca autofinantarea este principala metoda de sustinere a activitatii.
Sursa: Adevarul, 22 noiembrie 2006.
21.11.2006
-
Patriciu a angajat Morgan Stanley sa-i aduca investitori
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
O banca internationala de investitii a primit mandat din partea grupului petrolier Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, pentru a gasi investitori interesati de preluarea unui pachet intre 10% si 25% din actiunile companiei - mama The Rompetrol Group BV, inregistrata in Olanda, au declarat pentru ZF surse apropiate afacerii.
Potrivit unor informatii care circula pe piata financiara, Morgan Stanley ar fi banca ce a primit mandat din partea grupului Rompetrol pentru aceasta operatiune, ce are ca scop atragerea de fonduri in vederea recapitalizarii si a finantarii programului de investitii, estimat la 1 mld. $ (circa 800 mil. euro) pentru urmatorii 3 - 5 ani.
Experti de pe piata financiara afirma ca pentru a atrage fonduri in compania - mama The Rompetrol Group (TRG) - Olanda, ar putea fi preferata varianta intrarii unor investitori printr-o majorare de capital, ceea ce ar atrage investitorii financiari - banci sau companii de private equity.
Suma atrasa de la investitori s-ar putea ridica undeva intre 150 si 500 mil. euro, in functie de marimea pachetului de actiuni, daca luam in calcul evaluarile facute de surse din industrie si care plaseaza grupul Rompetrol la o valoare de 1,4 - 1,5 mld. euro, fara a lua in calcul datoriile. Pentru acest an, grupul Rompetrol estimeaza o cifra de afaceri de 5 mld. euro din operatiunile sale derulate in peste 13 tari. Oficial, reprezentantii grupului Rompetrol nu au facut niciun comentariu.
O alta banca de investitii, JP Morgan a avut un mandat din partea Rompetrol in ultimii doi ani pentru lansarea unei emisiuni de bonduri. Agentia de evaluare Fitch a confirmat ratingul TRG la B- cu perspectiva stabila.
TRG, societatea-mama a tuturor companiilor Rompetrol din Romania, este detinuta integral de catre societatea Rompetrol Holding (Elvetia), din care Patriciu detine 80%, iar asociatul sau, americanul Phil Stephenson, 20%.
Patriciu si alti manageri din grupul Rompetrol au fost inculpati de catre procurorii de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul Rompetrol, care au formulat mai multe capete de acuzare de la manipularea pietei bursiere pana la inselaciune sau evaziune fiscala. Patriciu a fost trimis in judecata, dosarul fiind pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Masurile judiciare luate impotriva lui Patriciu si a grupului Rompetrol au limitat accesul la finantarile bancilor, ceea ce i-a determinat sa caute alte variante de atragere de lichiditati.
Dupa achizitia in urma cu un an a companiei franceze Dyneff, grupul Rompetrol s-a extins puternic pe pietele externe, astfel ca operatiunile din Romania aduc circa 30% din businessul grupului. Petromidia, principalul activ al grupului Rompetrol, este listat la Bursa de Valori Bucuresti, unde are o valoare bursiera de 504,3 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 noiembrie 2006. -
In doi ani, Erste va recupera 10% din pretul platit pe BCR
Gandul EBS
___
Erste Bank a platit pentru preluarea BCR peste 3,75 miliarde euro, in schimbul a 61,88% din actiunile liderului pietei bancare romanesti, adica 7,65 euro pe o actiune BCR. Suma platita este de cinci ori mai mare decat valoarea contabila a bancii (1,193 miliarde euro). International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s-au ales cu 1,5 miliarde euro, pe un pachet de 26% (pe care platisera, in 2003, doar 222 milioane dolari). Statul roman a obtinut pe pachetul sau - de 36,88% din BCR -, circa 2,25 miliarde euro, ceea ce inseamna cam 3% din PIB-ul Romaniei estimat pentru acest an.
Potrivit planului de dezvoltare, aprobat saptamana trecuta de actionari, Banca Comerciala Romana (BCR) va obtine un profit net de 250 milioane euro in acest an, urmand ca anual, pana in 2009, cresterea profitului sa fie de 40%, ceea ce reprezinta un grad de recuperare a investitiei de 10% din suma platita. De asemenea, Erste va reduce suprafetele birourilor, va extinde reteaua prin inchirieri de spatii, va centraliza activitatile de birou (back office) si va lua 'masuri extinse de formare profesionala pentru angajati', se arata in raportul prezentat in sedinta AGA. Reprezentantii actionarilor mai spun ca au fost modificate unele acte constitutive ale BCR ca urmare a subscrierii Erste si s-a decis constituirea de provizioane. 'Au fost aprobate modificari ale actelor constitutive ale BCR, in urma subscrierii Erste Bank ca actionar majoritar al bancii, s-au modificat actele constitutive conform negocierilor care au avut loc cu reprezentantii Comisiei de privatizare si s-a convenit constituirea unor provizioane, de competenta Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor', a declarat Mihai Fercala, presedintele SIF 3 Transilvania. Conducerea Erste?doreste ca raportul dintre costuri si venituri sa fie cel mult 53% la sfarsitul acestui an, urmand ca, pana in 2009, sa ajunga la aproximativ 40%. De asemenea, rentabilitatea fondurilor proprii (ROE), estimata la 23% pentru 2006, ar urma sa creasca pana la peste 35% peste trei ani, potrivit datelor prezentate de presedintele Erste Bank, Andreas Treichl.
Programul de dezvoltare prevede concentrarea investitiilor pe sase segmente principale: trezorerie, implementarea Basel II, managementul riscului, contabilitate, raportari financiare conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si planificare bugetara si control dupa standardele bancii austriece. Schimbarile in activitatea bancara a liderului pietei financiare romanesti se vor face dupa modelul Erste Bank. Programul propus de noul actionar majoritar al BCR mai prevede centralizarea contabilitatii 'pentru a elibera capacitati pentru activitatea de baza, eliminarea abordarilor si a practicilor specifice pietei locale si separarea activitatilor de contabilitate de cele de control'.
Factura integrarii si dezvoltarii BCR in cadrul grupului Erste Bank nu ar trebui sa depaseasca 320 milioane euro, arata proiectul prezentat de Treichl. In urma acestor investitii, pana in 2009, BCR va avea o retea de 560 de unitati (fata de 457 cat are in prezent), de doua ori mai multe bancomate ( pana la 2.215 aparate) si de patru ori mai multe terminale de plati amplasate la comercianti (pana la 31.570 POS-uri).
Sursa: Gandul, 21 noiembrie 2006.' -
O norma noua a CNVM debusoleaza investitorii in actiuni SIF
___
Actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF) au inregistrat ieri o crestere de aproape 7%, pe fondul publicarii de catre CNVM a unui proiect de instructiune, interpretat de majoritatea investitorilor ca ar elimina pragul de detinere la SIFuri.
'Titlurile SIF au inregistrat ieri cresteri violente, datorita unei presiuni foarte ridicate din partea cumparatorilor. Reactia acestora a venit pe fondul publicarii de catre CNVM a unui proiect de regulament ce prevede limitarea drepturilor de vot la 1% din capitalul social, fara insa sa fie prevazuta obligativitatea vanzarii titlurilor care depasesc acest prag', a declarat, pentru Adevarul, Liviu Avram, broker la Prime Transaction. La randul sau, Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor, afirma: 'Faptul ca in proiectul de norma nu este prevazuta obligativitatea vanzarii, de catre cei care detin peste 1% din capitalul SIF, a actiunilor care depasesc aceasta limita lasa loc la interpretari. Norma vine in completarea legii, lucru ce poate fi invocat de catre investitorii in actiuni SIF, si astfel se ajunge la conflicte, a mai precizat Dan Paul.
Reprezentantii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sustin insa ca nu este vorba de o eliminare a pragului de detinere. 'Norma CNVM nu poate sa extinda cadrul legal. Este vorba doar de detalierea aspectelor legate de suspendarea drepturilor de vot, si nu de eliminarea pragului de detinere', afirma Paul Miclaus, vicepresedintele CNVM. Aceeasi opinie este impartasita si de Narcisa Fatu, avocat la Bostina si Asociatii. 'Proiectul de instructiune reglementeaza numai problema drepturilor de vot. Prevederile legislative privind limitarea detinerilor de actiuni SIF la 1% din capitalul social raman in continuare in vigoare', afirma Narcisa Fatu. Astfel, in cazul depasirii pragului de 1%, investitorul respectiv este obligat ca, in termen de trei luni, sa vanda excedentul de actiuni. 'Suspendarea drepturilor de vot reprezinta doar o sanctiune in subsidiar', afirma Fatu.
Actiunea concertata, imposibil de controlat
Dincolo de confuziile create in randul investitorilor, proiectul de norma publicat de CNVM nu descrie un mecanism privind identificarea persoanelor care actioneaza concertat. 'Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu are instrumente pentru a putea verifica daca doua persoane actioneaza concertat', precizeaza Paul Miclaus. Potrivit proiectului de instructiune, persoanele care actioneaza concertat trebuie depuna o declaratie pe propria raspundere privind actiunile SIF detinute.
Astfel ca, practic, 'respectarea' pragului de detinere la SIFuri ramane la latitudinea investitorilor. Totusi, in cazul in care acestia sunt prinsi, risca amenzi de 5.000 lei persoanele fizice si intre 0,5%-5% din capitalul social varsat persoanele juridice. Un investitor care isi 'permite' sa cumpere mai bine de 1% dintrun SIF, este greu de crezut ca va fi 'speriat' de cuantumul acestor amenzi. Cu titlu de exemplu, o persoana poate sa infiinteze mai multe microintreprintreri, inregistrate ca societati cu raspundere limitata, fiecare cu un capital social de 200 de lei. Presupunand ca cineva are 100 de astfel de societati cu care preia un SIF. In acest caz, amenda maxima ar fi de 1.000 de lei. Iar pentru o persoana care sia permis sa cumpere un SIF (n. red. valoarea de piata a celor cinci SIFuri depaseste 66 miliarde de lei), este evident ca o astfel de amenda nu incomodeaza.
In concluzie, putem spune ca problema reala este de fapt gasirea, de catre CNVM, a unei metode de a identifica actiunea concertata. In nici un caz a lasa la latitudinea investitorilor nu este cea mai buna solutie. Dovada ca si pana acum o serie de afaceristi locali au ajuns sa detina cote importante din capitalul SIF-urilor.
Sursa: Adevarul, 21 noiembrie 2006.'
Pagina