15.11.2006
-
Profit de 2 mil. euro la Rompetrol Well Services
ZF RO - FONDURI MUTUALE PTR
___
Rompetrol Well Services, divizia de servicii petroliere a grupului Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, a inregistrat in primele noua luni ale anului un profit net de 7 mil. lei (aprox. 2 mil. euro), in urcare cu 31,2% fata de rezultatul raportat in aceeasi perioada a anului trecut. Veniturile totale au avansat cu aproape 8,9%, pana la 44,42 milioane de lei (12,7 milioane de euro) iar dinamica cheltuielilor totale a atins 4,4%, pana la 35,96 milioane de lei (10,3 milioane de euro).Compania, denumita anterior Petros Ploiesti, a fost achizitionata de catre grupul Rompetrol in 2000.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 noiembrie 2006. -
Statul roman poate despagubi OMV cu pretul de vanzare al Petrom
Romania libera SNP
___
La doi ani de zile de la privatizarea celei mai mari companii romanesti, Petrom, modul in care a fost facuta schimbarea proprietarului ridica numeroase semne de intrebare. Mai mult sau mai putin voalat, guvernul Nastase, cel in timpul caruia a fost perfectata tranzactia, este acuzat acum ca a acceptat in timpul negocierilor subevaluarea companiei, ca a renuntat, in mod nepermis, la unele drepturi fundamentale, cum ar fi exploatarea resurselor naturale, sau ca a acordat mult prea multe facilitati fiscale cumparatorului.
Procesul de privatizare a Petrom s-a incheiat pe data de 14 decembrie 2004, cand grupul austriac OMV a preluat 51% din capitalul social. Pentru privatizarea companiei, guvernul a emis o lege speciala care, impreuna cu contractul de privatizare, a fost aprobata, in unanimitate, si de catre Parlamentul Romaniei in 2004. Altfel spus, alaturi de parlamentarii PSD, au votat aprobarea privatizarii si cei ai opozitiei de atunci, adica ai puterii de acum. Unde se aflau la acea vreme premierul Tariceanu, actualul presedinte al PD, Emil Boc, sau liderul PIN, liderul UDMR, Marko Bela, sau Cozmin Gusa, care la acea vreme ocupa functia de secretar general al PSD si stia foarte bine ce urmeaza sa se semneze la privatizarea Petrom.
Facilitati pe banda rulanta
Guvernul Nastase a sustinut in permanenta ca Legea de privatizare a Petrom era in concordanta cu practica internationala, in cazul unor tranzactii comparabile, chiar din tarile vecine, dar cu toate acestea contractul a fost atacat de la bun inceput. Prin contractul de privatizare, s-a acordat Petrom o facilitate fiscala denumita 'cota ecologica'. Aceasta este un stimulent fiscal ce consta in principal in scutirea de impozit pe profit pentru o rezerva separata, finantata din retinerea unei cote de 35%. La acea data, senatorul Carol Dina atragea atentia Executivului, in contextul dezbaterilor in Senat pe marginea proiectului de lege privind privatizarea companiei, 'ca aceasta facilitate este, de fapt, un ajutor de stat care nu a fost notificat si nici nu a fost aprobat de Consiliul Concurentei, deci ne aflam in fata unei ilegalitati'.
Mai mult, spunea acesta, la ora cand se dezbatea proiectul inca nu exista o decizie transanta a Consiliului Concurentei in legatura cu aceasta cota. Potrivit art. 18 din contractul de privatizare, vanzatorul, respectiv statul roman, este autorizat ca, pe o perioada de 15 ani de la data finalizarii, sa despagubeasca in totalitate societatea pentru orice pretentii in legatura cu poluarea anterioara a mediului, iar pentru o perioada de 30 de ani de la data finalizarii sa se despagubeasca societatea in totalitate pentru orice pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functionare a sondelor abandonate, oprite, inchise sau care asteapta sa fie abandonate. Astfel, intr-o anexa a contractului de privatizare, intitulat 'Angajamentul de Despagubiri privind Mediul', este precizat, printre altele, ca 'statul roman isi asuma responsabilitatea si eventualele cheltuieli de remediere si/sau despagubiri fara o limita valorica'. Nici fata de aceasta prevedere contractuala Consiliul Concurentei nu se pronuntase. La fel de disputat este acum si articolul 19, care include si alte clauze privind despagubirile datorate de statul roman cumparatorului, precizandu-se, la alineatul 3 si suma totala a despagubirilor. In concluzie, statul roman poate plati 690 milioane euro pentru poluarea anterioara si pana la 800 milioane de euro pentru pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functiune a sondelor abandonate. 'Se poate ajunge astfel in situatia ca statul sa ramana si fara Petrom, dar sa si inapoieze cumparatorului suma platita de 690 milioane dolari pentru pachetul de actiuni de 33%, precum si suma angajata de circa 800 milioane de euro ca aport de capital pentru actiunile subscrise', mai avertiza acesta in interventia sa. In schimb, PNL, prin reprezentantul sau Paul Pacuraru, a fost de parere 'ca privatizarea trebuia facuta, ea este convenita si in acordurile cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala si este o cerinta, daca vreti, de emancipare si de dezvoltare a acestui sector, care risca sa fie, totusi, subcapitalizat, desi este unul din sectoarele eficiente'. Cu toate acestea, el recunostea ca privatizarea este girata politic in totala necunoastere a fondului negocierilor.
Clauze contractuale
- Scutirea de la plata unor datorii bugetare in valoare de 9.525 miliarde lei in momentul semnarii contractului de privatizare
- Reducerea cu 30% a unor datorii ce trebuiau platite intr-un termen mai mare de un an
- Esalonarea la plata a dividendelor cuvenite MEC pentru anii 2000 si 2001 si stergerea majorarilor de intarziere, a dobanzilor si penalitatilor aferente
- Statul roman va aloca anual, timp de 14 ani, suma de 50 milioane euro pentru acoperirea eventualelor pagube provocate de Petrom mediului
- Pastrarea neschimbata a nivelului redeventei petroliere pentru o perioada de zece ani, in caz contrar statul roman urmand sa suporte penalizari foarte mari
- Pastrarea unei cote de 35% din profitul societatii pentru investitii ecologice (cota ecologica)
- Preluarea tuturor concesiunilor petroliere detinute de Petrom in tara si strainatate si a drepturilor ce decurg
- Statul roman a renuntat la dreptul de preemtiune la cumpararea partii din productia de petrol ce-i revine in calitate de concesionar
- S-a renuntat la obligatia concesionarului, prevazuta in legea petrolului, de a utiliza cu prioritate forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare, precum si la obligatia lui de a utiliza echipamente si materiale produse in Romania, in conditii de competitivitate.
Sursa: Romania Libera, 15 noiembrie 2006.'
14.11.2006
-
Reprezentantii SIF au aflat de la Erste ca profitul BCR s-ar putea tripla in trei ani
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Profitul net al BCR s-ar putea tripla in urmatorii trei ani fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 milioane de euro, potrivit planului de dezvoltare, prezentat, luni, de actionarul majoritar Erste Bank celor cinci societati de investitii financiare (SIF), care detin 30% din actiunile BCR.
'Au fost discutate doar aspecte legate de programul de dezvoltare al bancii pentru atingerea parametrilor planificati pana in 2009. A fost un fel de punere la punct, cu actionarii minoritari, respectiv SIF, a programelor bancii, concepute de noua echipa de management condusa de Andreas Treichl', a declarat agentiei MEDIAFAX presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala.
El a mentionat ca au fost dezbatute, in detaliu, aspecte legate de cresterea profitului BCR, extinderea in teritoriu, dezvoltarea de noi produse si perfectionarea personalului.
Banca austriaca vizeaza o crestere anuala a profitului net al BCR cu 40% si un avans de 25-30%, pe an, pentru veniturile nete din dobanzi.
De asemenea, Erste Bank prognozeaza majorarea veniturilor nete din comisioane cu 15-20% anual.
Un alt reprezentant al SIF a explicat ca intalnirea a fost convocata pentru a fi discutate in detaliu documentele si strategia de dezvoltare a BCR, care vor fi prezentate in AGA, programata pentru 17 noiembrie.
'Indicatorii pentru urmatorii trei ani sunt foarte ambitiosi. Se urmareste triplarea profitului', a precizat sursa citata.
Intrebat daca Erste a facut vreo propunere pentru iesirea SIF din actionariatul BCR, Fercala a mentionat ca oferta de cumparare a actiunilor nu a fost adresata niciunui SIF, ci doar salariatilor BCR.
'Probabil vor face o astfel de propunere mai tarziu. Este greu de spus ce decizie vom lua, pana nu este prezentat ceva concret', a mai spus oficialul SIF Transilvania.
La discutii a fost prezent si vicepresedintele Consiliului de Supraveghere al BCR, Manfred Wimmer, responsabil cu managementul de programe la nivel de grup in cadrul Erste Bank.
Banca austriaca a anuntat la inceputul lunii octombrie, intr-o prezentare adresata investitorilor, ca ar putea investi, in urmatorii trei ani, 120 milioane euro in dezvoltarea sistemului informatic si a retelei teritoriale a BCR si a estimat ca procesul de integrare va presupune costuri de pana la 100 milioane euro.
Investitiile de 120 de milioane euro vor viza dezvoltarea sistemului informatic si optimizarea retelei teritoriale.
Pentru 2009, BCR a anticipat o rentabilitate de peste 35%. Rentabilitatea capitalului (return on equity - ROE) a fost, in primele opt luni, de 23,9%, comparativ cu nivelul de 17,9% in perioada similara din 2005.
BCR are in vedere extinderea retelei teritoriale cu aproximativ 200 de unitati. Recent, banca a inaugurat unitatea cu numarul 450.
Reorganizarea BCR va presupune separarea activitatilor de administrare a riscului de cele de creditare, precum si detasarea activitatilor din sectorului de retail de cele din sectorul corporate, a declarat la acea vreme directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl.
De asemenea, Erste are in vedere si constituirea de provizioane in valoare de pana la 100 milioane euro.
BCR vrea sa obtina in acest an un profit net de 250 milioane euro, dupa ce in primele opt luni ale anului a raportat un profit net de 177,8 milioane euro.
Privatizarea BCR a fost finalizata la jumatatea lunii octombrie, cand Erste Bank a virat 3,75 miliarde de euro pentru preluarea institutiei de credit. Din aceasta suma, statul roman a incasat 2,2 miliarde de euro.
Activele BCR depasesc 10 miliarde de euro, plasand-o pe primul loc in topul bancilor din Romania.
Erste Bank a anuntat ca intentioneaza sa obtina in acest an un profit net cu 20% peste nivelul aferent anului trecut, de 712 milioane euro.
Pentru 2007, Erste Bank vizeaza o rata de crestere a profitului net de 25% peste nivelul aferent acestui an, incluzand si rezultatele BCR.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2006.' -
AVAS vrea sa modifice strategia de privatizare a Antibiotice Iasi
Gardianul ATB
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea sa modifice strategia de privatizare a companiei farmaceutice Antibiotice Iasi, astfel ?nc?t sa fie ?ncurajat capitalul rom?nesc, au declarat, ieri, surse guvernamentale, citate de NewsIn. „AVAS vrea sa gaseasca un investitor rom?n pentru Antibiotice Iasi. Singurul consortiu rom?nesc care a depus scrisoare de intentie este cel format cu Biofarm“, au precizat sursele citate. Anuntul preliminar de v?nzare, prin negociere, a pachetului de actiuni detinut la Antibiotice Iasi, catre un investitor sau un consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare a fost publicat pe 16 octombrie. P?na la termenul-limita depusesera scrisori de interes 29 de investitori.
Sursa: Gardianul, 14 noiembrie 2006. -
Firmele de constructii intra in atentia investitorilor de pe Rasdaq
___
Societatile producatoare de materiale de constructii listate pe piata Rasdaq au inceput sa fie privite cu tot mai mare interes de catre investitorii de pe piata de capital. Interesul pentru aceste societati este determinat de ritmul alert de crestere al sectorului constructiilor, cu mult peste dinamica Produsului Intern Brut (PIB). Astfel, in 2005 PIBul Romaniei sa majorat cu 4,1%, iar estimarile pentru acest an vizeaza o crestere cu 7%. Domeniul constructiilor, in schimb, a crescut anul trecut cu 9,9%, trendul ascendent continuand si in prima jumatate a acestui an. Astfel, la 30 iunie, cresterea la nivel de sector era de 16,5%.
Preturi atractive pentru titlurile producatorilor romani
Din pacate, sectorul contructiilor este foarte slab reprezentat pe piata de capital autohtona. Iar cei cativa emitenti din domeniu sunt listati pe piata Rasdaq. Printre cei mai importanti producatori de materiale de constructii listati pe piata Rasdaq sunt Prefab Bucuresti (PREH), Cemacon Zalau (CEON), Ceramica Iasi (CERE) si Simcor Oradea (SIOR). Lichiditatea acestor actiuni este insa redusa. Vedeta sectorului a fost societatea Elpreco, care insa a fost delistata in acest an. De asemenea, Celco Constanta (CELC) este un alt reprezentat important al sectorului. Dar si in cazul acestei societati actionarii au decis, la finele lunii august, sa o retraga de pe piata de capital. Astfel ca ponderea constructiilor in capitalizarea bursiera este aproape de zero. Spre comparatie, la burse de la Viena si de la Varsovia, producatorii de materiale de constructii asigura aproape 5% si respectiv 2% din capitalizarea bursiera.
In prezent, titlurile producatorilor romani de materiale de constructii se tranzactioneaza la preturi atractive comparativ cu companiile similare listate la bursele din Europa Centrala si de Est. Astfel, indicatorul PER, reprezetand raportul dintre pretul de tranzactionare si profitul pe actiune, este in general mai mic de 10.
Pentru comparatie, din 16 companii producatoare de constructii din CEE monitorizate de departamentul de analiza al Erste Bank, pentru 11 indicatorul PER este in jurul valorii de 15. O singura companie inregistreaza un PER inferior pragului de 10, in timp ce la patru societati valoarea acestui indicator depaseste nivelul de 30.
Anul 2006 a fost mai dificil pentru firmele de constructii
Prefab Bucuresti se ocupa de fabricarea elementelor din beton pentru constructii. Principalele piete de desfacere pentru produsele companiei sunt Muntenia, Moldova si Ardeal. Societatea exporta BCA in Bulgaria si Republica Moldova.
Prefab a obtinut pe parcursul primelor noua luni din acest an un profit net de 6,94 milioane de lei, reprezentand aproximativ jumatate din nivelul prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli (BVC) pentru acest an.
Cifra de afaceri a companiei era la finele lunii septembrie de 69,9 milioane de lei. In ultimii trei ani, activitatea Prefab a cunoscut un trend ascendent, concretizat intr–o cifra de afaceri de 9,65 milioane de euro in 2003, 14,8 milioane de euro in 2004 si respectiv 21,2 milioane de euro in 2005. Pentru acest an, bugetul societatii indica o cifra de afaceri de 28,2 milioane de euro si un profit net de 3,55 milioane de euro. La nivelul ultimului pret de tranzactionare, indicatorul PER (pret/profit pe actiune) era de circa 8.
Actiunile PREH sunt detinute in proportie de 75,6% de Romerica International. Un pachet de 12,4% din titluri se afla in posesia SIF Muntenia, iar 11,9% din capitalul social reprezinta actiuni detinute de micii investitori (free-float).
Cemacon Zalau (CEON) se ocupa de fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii din argila arsa. Compania deja a intrat in vizorul investitorilor straini. Astfel, in acest an, fondul Roemenie&Bulgarije Fonds NV a achizitionat 6,48% din actiunile companiei. Societatea este in continuare in atentia investitorilor, fondul Middle Europe Oportunity Fund fiind unul dintre cei interesati de achizitia unui pachet semnificativ. In actionariat se mai regaseste Ceramica SA care detine 18,09% din capitalul emitentului.
Activitatea desfasurata de companiei in primele noua luni s–a soldat cu un profit net de 913.000 lei, in scadere cu aproape 50% fata de valoarea aferenta perioadei similare din 2005. In acelasi timp, cifra de afaceri s–a depreciat usor, cu aproape 1%, nivelul de la 30 septembrie a.c. fiind de 15,5 milioane de lei.
Titlurile CEON se tranzactioneaza la un pret de 8 lei/actiune, caruia ii corespunde un nivel al indicatorului PER de 19.
Ceramica Iasi (CERE) are acelasi obiect de activitate ca Cemacon Zalau. Societatea a raportat pentru primul semestru un profit net de 3,25 milioane de lei, cu circa 24% mai mic decat nivelul aferent perioadei similare din 2005. In ultimii trei ani, societatea a inregistrat o dinamica foarte buna a profitului si a alocat in medie 30% din profit pentru dividende. Ceramica Iasi avea la finele saptamanii trecute un PER de 10, calculat pe baza profitului anualizat pentru acest an, si un pret de referinta de 4,5 lei/titlu.
Principalul actionar al companiei este asociatia salariatilor (PAS), care a detine 40,56% din capitalul social. Restul actiunilor se afla in posesia micilor investitori. Fabricantul de elemente din beton pentru constructii, Simcor Oradea, a inregistrat in primul semestru din acest an o crestere a cifrei de afaceri cu 15%, pe fondul diminuarii profitului net cu 63%. Indicatorul PER, calculat pe baza unui pret de referinta de 1,45 lei si a profitului anualizat, este in jur de 14.
Sursa: Adevarul, 14 noiembrie 2006.
13.11.2006
-
Cresterea afacerilor a sustinut avansul de peste 73% al profitului Transelectrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania nationala de transport al energiei electrice Transelectrica a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net neconsolidat de 46,2 milioane de euro (163,6 mil. lei), in crestere cu 73,7% fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut.
Castigul Transelectrica este in acelasi timp cu 48,7% mai ridicat fata de profitul net inregistrat in primul semestru. Compania a realizat in primele noua luni o cifra de afaceri de 470,1 milioane de euro (1,66 mld. lei), in crestere cu 63,2% fata de afacerile din perioada ianuarie-septembrie a anului trecut, si cu 48,2% comparativ cu afacerile de pe primul semestru.
Potrivit celor mai recente estimari ale conducerii companiei, Transelectrica si-a propus pentru acest an realizarea unui profit net neconsolidat de 200 de milioane de lei (56,9 milioane de euro), la o cifra de afaceri de 2,38 mld. euro (678 de milioane de euro).
Societatea avea la finalul lunii septembrie datorii in valoare de 448,36 mil. euro (1,58 mld. lei), din care 179,6 mil. euro reprezinta datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an. In acelasi timp, creantele companiei se ridicau la 216,3 mil. euro (763,55 mil. lei).
Transelectrica este controlata de stat, care detine 76,5% din actiuni, prin intermediul Ministerului Economiei si Comertului, cel mai important actionar minoritar fiind Fondul Proprietatea cu 13,5% din titluri.
Actiunile Transelectrica au fost listate, incepand cu finalul lui august, la Bursa, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 32 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 668,2 milioane de euro. Pretul la care se tranzactioneaza actiunile Transelectrica pe Bursa este cu 90,5% mai ridicat fata de pretul la care societatea si-a vandut actiunile in cadrul ofertei publice derulate pentru listarea la Bursa.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 noiembrie 2006. -
Atanasiu vrea sa simplifice procedurile de privatizare
Gardianul
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea sa prezinte Guvernului ?n prima lectura, p?na la sf?rsitul acestui an, reglementari pentru simplificarea procedurilor de privatizare, a declarat presedintele institutiei, Teodor Atanasiu. „?ncercam sa ?ncheiem anul 2006 cu c?t mai multe societati din planul de privatizare cu contracte semnate si sa supunem spre aprobare Guvernului, ?n prima lectura, proiectul de act normativ prin care dorim sa simplificam procedurile de privatizare“, a spus Atanasiu, ?ntr-un comunicat remis redactiei. Seful AVAS a mai anuntat ca institutia va scoate la vanzare prin licitatie, in aceasta saptamana, o serie de active ale unor firme cu datorii, pretul total de pornire fiind de aproape 10 milioane de dolari.
Sursa: Gardianul, 13 noiembrie 2006. -
Compromis in problema actiunilor Petrom pentru salariati
Adevarul SNP
___
Ministrul economiei, Codrut Seres, si cel al justitiei, Monica Macovei, par a fi ajuns la un compromis in ceea ce priveste distribuirea actiunilor Petrom catre salariatii companiei.
Astfel, persoanele indreptatite la cumpararea de actiuni Petrom vor fi salariatii din 26 august 2003, data aparitiei ordonantei de privatizare a companiei, si pana in prezent. Varianta a venit din partea Ministerului Justitiei (MJ) si a fost acceptata de Seres. 'Noi acceptam propunerea MJ si vom promova un proiect de act normativ in aceasta forma', a spus, la finele saptamanii trecute, Seres, citat de NewsIn. Potrivit acestuia, daca luni (astazi n.r.) va primi o scrisoare oficiala de la MJ cu aceasta propunere, marti va trimite noul proiect de act normativ si punctul de vedere al ministerului. Seres a adaugat ca, daca Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Justitiei vor aviza rapid noul proiect de act normativ, 'in cel mai optimist caz, proiectul de HG va intra in doua saptamani in dezbaterea guvernului'.
Proiectul initial de hotarare de guvern elaborat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC) stabilea dreptul de a cumpara actiuni Petrom pentru angajatii de la momentul infiintarii companiei, 1997, pana la data transferului de proprietate asupra pachetului majoritar de actiuni catre OMV, decembrie 2004.
Varianta nu a fost agreata de Macovei, care a spus ca textul legii de privatizare face referire strict la categoria de 'salariati ai societatii'. Ministerul Justitiei a cerut MEC sa ia un punct de vedere al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Dat fiind refuzul MJ de a aproba proiectul de act normativ, Seres a propus ca actiunile sa fie cedate doar persoanelor care au avut calitatea de salariat la momentul privatizarii, adica decembrie 2004. Ulterior, aceasta solutie a fost extinsa la cea de a acorda actiuni angajatilor inregistrati in decembrie 2004 si pana in prezent, potrivit informatiilor vehiculate pe piata. Varianta a fost respinsa, saptamana trecuta, de Macovei. Potrivit acesteia, dreptul salariatilor de a cumpara actiuni se naste prin lege la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului 55/2003, de privatizare a Petrom, si anume la data de 26 august 2003. Salariatii Petrom au dreptul sa achizitioneze actiuni ale companiei pana la limita de 8% din capitalul social, la acelasi pret cu cel incasat la privatizare. Grupul austriac OMV, actionarul majoritar al companiei petroliere, a platit la privatizare un pret de 0,0525 euro/actiune. Actiunile companiei petroliere se tranzactioneaza in prezent la Bursa de Valori Bucuresti la valori de peste trei ori mai mari decat pretul achitat de OMV.
Sursa: Adevarul, 13 noiembrie 2006.'
10.11.2006
-
Citigroup interesat de o achizitie in Romania
Ziua
___
Citigroup doreste sa-si dezvolte activitatile din Romania, fie prin investitii mai mari in dezvoltare, fie printr-o achizitie locala, a declarat, agentiei Mediafax, presedintele diviziei de corporate si investment banking pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa, William J Mills. 'Dorim sa ne extindem si vom investi mai mult sau vom face chiar o achizitie, dar nu avem inca ceva concret in derulare. Suntem foarte atenti la Romania', a spus oficialul grupului financiar american, prezent la Bucuresti pentru a sarbatori zece ani de prezenta Citibank pe piata romaneasca. Mills a explicat ca, la nivel european, Citigroup nu este interesat de achizitia unor banci cu expunere regionala, preferand sa cumpere si sa dezvolte proiecte locale, iar reteau regionala sa fie construita in interiorul grupului. 'Nu ne intereseaza preluarea unei pozitii regionale pentru ca Citigroup dispune de flexibilitatea necesara dezvoltarii fiecarui proiect in functie de conditiile locale', a adaugat Shirish Apte, directorul general al diviziei corporate si investment banking din Citigroup pentru Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa. In urmatorul an, Citibank Romania isi va extinde prezenta atat pe segmentul de retail, cat si pentru serviciile destinate companiilor. Astfel, CitiFinancial - divizia de credite de consum - va deschide pana la finele anului viitor 13 agentii si 16 birouri de vanzari. Reteaua actuala cuprinde 18 agentii CitiFinancial si 22 centre mobile de vanzare directa. 'Dupa cei zece ani, in care ne-am dezvoltat relatiile cu firmele multinationale si companiile de top din Romania, suntem foarte interesati sa ne extindem activitatea pe segmentul de intreprinderi mici si mijlocii', a adaugat Mills. El a precizat ca Citibank Romania intentioneaza sa-si dubleze reteaua de unitati dedicate companiilor, in prezent avand 8 astfel de sucursale.
Sursa: Ziua, 10 noiembrie 2006.' -
Oil Terminal: Tinta de profit bugetata ramane in picioare
ZF RO - FONDURI MUTUALE OIL
___
Oil Terminal Constanta, cel mai mare operator portuar local, a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 0,18 milioane de euro (0,64 milioane de lei), in scadere cu 95% fata de castigul de 3,45 mil. euro (12,45 mil. lei) din perioada similara a anului trecut. Profitul Oil Terminal este cu circa 27% mai ridicat fata de cel de la finalul primului semestru.
Chiar daca societatea este departe de tinta de 3 milioane de lei stabilita pentru profitul brut al acestui an in urma rectificarii bugetare aprobate la inceputul lunii octombrie, conducerea operatorului portuar spune ca profitul estimat va fi 'in linii mari' realizat.
Estimarea initiala de profit brut era de 1,6 milioane de lei.
'In linii mari ne vom atinge tinta stabilita la nivelul profitului brut. Este posibil sa fim usor peste sau usor sub acest nivel', a declarat Mihai Lupu, directorul general al Oil Terminal.
Imbunatatirea previziunii de castig de luna trecuta se datorase faptului ca o parte din reparatiile programate nu mai pot fi realizate din cauza ca societatea nu a primit in timp util avizele de la autoritatile locale. Scaderea drastica a profitului Oil Terminal fata de anul trecut a fost cauzata, de altfel, de cheltuielile cu reparatiile derulate in primul semestru al acestui an, castigul fiind totusi peste nivelul bugetat.
Rezultatele Oil Terminal au fost afectate si de sistarea activitatii Rafo Onesti, unul dintre clientii principali ai societatii, activitate care nu a fost reluata pana in prezent.
Societatea a realizat in primele noua luni o cifra de afaceri de 25,8 milioane de euro (91,3 milioane de lei), in scadere cu aproape 6% fata de afacerile din aceeasi perioada din 2005. Potrivit bugetului rectificat, afacerile Oil Terminal sunt estimate sa atinga 125,95 milioane de lei (35,9 milioane de euro) la finalul acestui an, in scadere cu 5,5% fata de bugetul initial.
Potrivit conducerii operatorului portuar, programul fizic de prestatii stabilit pentru primele trei trimestre a fost realizat in proportie de 98%, inregistrandu-se un deficit de 238.000 de tone. Prin program a fost prevazuta derularea unor cantitati totale de produse de 9,97 milioane de tone. In prima jumatate a anului, prestatiile realizate au fost cu 16% mai reduse fata de programul initial.
Oil Terminal a inregistrat o depasire la titei (176.000 de tone) si benzina (97.000 de tone), iar la motorina, pacura si produse chimice, un deficit cumulat de 511.000 de tone. Cea mai mare pondere (58%) in cadrul veniturilor facturate ale companiei pana la finalul lunii septembrie provine din cantitatile de titei derulate.
Compania a realizat, incepand cu luna septembrie, o majorare cu 11,5% a tarifelor pentru prestatiile aferente transportului de titei si produse petroliere prin terminalul petrolier. Potrivit oficialilor Oil Terminal, majorarea aprobata de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a fost generata de cresterea pretului la utilitati, mai ridicata, de altfel, cu cateva procente fata de majorarea aplicata.
Conducerea Oil Terminal se asteapta ca anul viitor rezultatele companiei sa fie 'cel putin' in linie cu cele din acest an.
'Este prematur sa vorbim la aceasta data despre estimari pentru anul viitor, in conditiile in care nu stim ce se poate intampla cu Rafo sau cum va evolua pretul petrolului pe piata internationala. Dar din datele pe care le avem in acest moment, din ceea ce previzioneaza clientii nostri ar trebui sa avem rezultate cel putin egale cu cele din acest an', spune Mihai Lupu.
Oil Terminal este controlat de stat, care detine 59,6% din actiuni, principalii actionari minoritari fiind Fondul Proprietatea, cu o participatie de 10%, si fondul Broadhurst, cu alte 7,6% din titluri.
Actiunile Oil Terminal sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri realizandu-se la pretul de 0,257 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 42,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 noiembrie 2006.'
Pagina