25.03.2005
-
Pretul petrolului scade sub 55 de dolari barilul
___
Preturile petrolului au scazut miercuri sub 55 de dolari barilul, dupa ce stocurile de titei ale Statelor Unite au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, informeaza Reuters. Pretul titeiului brut de referinta pe piata americana a scazut cu 1,53 de dolari, la 54,50 de dolari barilul, mult sub nivelul record de 57,60 de dolari pe baril atins saptamana trecuta.
Titeiul Brent tranzactionat la Londra a inregistrat o scadere a pretului cu 1,09 dolari, la 53,50 de dolari barilul.
Scaderea preturilor a urmat dupa publicarea raportului saptamanal al Administratiei americane pentru Informatii in Domeniul Energiei, care a aratat ca stocurile au crescut saptamana trecuta cu 4,1 milioane de barili, la 309,3 milioane de barili, cel mai ridicat nivel atins din iulie 2002.
Stocurile de titei au crescut continuu in ultimele sase saptamani si sunt cu peste 23 de milioane de barili peste cele de anul trecut. Impactul cresterii stocurilor de titei a fost temperat de scaderea cu 4,1 milioane de dolari a stocurilor de benzina, la 217,3 milioane de barili. Cererea pentru benzina a continuat sa creasca in pofida faptului ca preturile la pompa sunt extrem de mari.
Sursa: Adevarul, 25 martie 2005.
24.03.2005
-
Broker ar pierde daca vinde din actiunile detinute la BRD
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de intermediere financiara SSIF Broker din Cluj-Napoca a anuntat ca are o pozitie deschisa pe BRD a carei pierdere potentiala in urma vanzarii la preturile la care se tranzactioneaza titlurile BRD la Bursa de Valori reprezinta mai mult de 3 miliarde de lei (aproximativ 82.000 de euro). Anterior, Broker raportase ca se afla intr-o situatie similara si in ceea ce priveste actiunile pe care le detine la Rompetrol Rafinare.
'Noi valorificam diferentele de pret in permanenta, astfel ca de regula pretul mediu de achizitie se afla aproape de pretul de piata. Daca pretul din piata scade, in evidentele noastre apare ca pierdere potentiala. Dar cand trendul se reia, pierderea dispare', a comentat Petru Prunea, presedintele SSIF Broker. Acesta a refuzat sa comenteze asupra pretului mediu la care actiunile BRD si Rompetrol Rafinare sunt inregistrate in portofoliu sau asupra numarului de actiuni pe care Broker le detine la cele doua companii.
Prunea a mai spus ca Broker nu face de regula investitii pe un orizont de timp prestabilit. 'Noi analizam conditiile de piata, oportunitatile care apar in anumite momente si in functie de acestea decidem daca ne marcam profitul, situatie care a fost reflectata si de rezultatele pe care le-am avut dupa primele doua luni ale anului', afirma Prunea. SSIF Broker a obtinut in primele doua luni ale anului un profit brut de 73,1 mld. lei (1,9 mil. euro), ceea ce reprezinta aproximativ 94% din profitul realizat anul trecut de aceasta companie.
Actiunile SSIF Broker sunt listate la Bursa de Valori. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 42.900 lei/actiune, in crestere cu 4,6% fata de sedinta precedenta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 27,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 martie 2005.
' -
Fuziune intre Bursele de Valori de la Viena si Budapesta
Curierul National
___
Un grup de investitori austrieci a obtinut, martea trecuta, acordul Comisiei Europene pentru achizitionarea a doua Burse din Ungaria, informeaza Reuters. HVB Bank Ungaria, Bursa de Valori de la Viena - Wiener Boerse, impreuna cu mai multi investitori vor cumpara Bursa de Valori si Bursa de Marfuri din Budapesta, precum si casa de clearing Keler. Aprobarea achizitiei deschide posibilitatea unei fuziuni regionale sau a cooperarii intre Bursele din Europa Centrala, a declarat Attila Szalay-Berzeviczy, presedintele Bursei din Budapesta. Cele doua Burse ar putea depune o oferta comuna pentru cumpararea Bursei de la Varsovia, in momentul in care va fi scoasa la vanzare, a adaugat acesta.
Anul trecut, Bursa de la Viena si un grup de banci austriece au cumparat majoritatea actiunilor Bursei de Valori de la Budapesta, in cadrul unei tranzactii conduse de HVB Ungaria.
Principalul actionar al Bursei de Valori, cu 25% din titluri, este HVB Bank Ungaria, divizia locala a grupului HVB.
Sursa: Curierul National, 24 martie 2005. -
Liberalul Patriciu cere eliminarea taxei de 10% pe cistigurile de capital
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Liberalul Dinu Patriciu cere eliminarea cotei speciale de 10% aplicata cistigurilor de capital, propusa de Guvern in proiectul de modificare a Codului Fiscal. Propunerea a fost facuta ieri cu ocazia intilnirii patronatelor cu ministrul de stat George Copos si cu reprezentantii Finantelor. Desi proiectul de modificare a Codului Fiscal ar fi trebuit aprobat in urma cu aproape doua luni, el nu a fost zarit de patronate pina ieri.
Presedintele grupului 'Rompetrol' considera ca masura impozitarii cu 10% a cistigurilor de capital nu face decit sa afecteze prezenta investitorilor straini in Romania si poate influenta investitiile de anvergura si de durata.
Liberalul este de parere ca o crestere de 10 ori a impozitului pe cistigul de capital, rezultat in urma transferului titlurilor de valoare va reduce semnificativ interesul potentialilor investitori in pietele de capital, cu consecinte serioase asupra lichiditatii burselor. 'In orice caz, acest impozit se poate percepe doar prin declaratia globala de venit si nu pe tranzactie, asa cum se intimpla in majoritatea statelor europene. Orice alta forma de percepere a taxei este penalizatoare pentru piata de capital', se arata in documentul prezentat ieri de Dinu Patriciu.
De asemenea, Dinu Patriciu nu este de acord cu abrogarea punctului din Codul Fiscal care dadea posibilitatea pentru cei care vind in rate, de a recunoaste veniturile si a plati impozitul pe masura ce incaseaza ratele. In opinia domniei sale, aceasta masura nu face decit sa produca greutati producatorilor care vind unele produse in rate, 'fapt cu un serios impact asupra fluxurilor de lichiditati'.
Dinu Patriciu mai sustine ca eliminarea facilitatilor de deducere a 20% din valoarea de intrare a unui mijloc fix va pune serioase probleme investitorilor. Si masura cresterii impozitului pe dobanda la 10% este prematura, considera liberalul, deoarece ea ar putea duce la descurajarea economisirii.
Dinu Patriciu avertizeaza ca si accizarea electricitatii este o masura pripita luata de autoritati, deoarece ar atrage, inevitabil, o crestere a costurilor. Presedintele grupului 'Rompetrol' precizeaza ca noul Cod Fiscal mentine unele diferente nejustificabile de accize intre diversele tipuri de carburanti, care nu fac decit sa stimuleze frauda fiscala. El sustine ca numai egalizarea preturilor la benzina si motorina poate aduce statului venituri importante.
Se pare, insa ca nici aceste dezbateri nu i-au convins pe guvernanti sa dea o forma definitiva proiectului. Codul fiscal nu se afla nici astazi pe ordinea de zi a Executivului.
Modificarile de ultima ora, ale Codului fiscal prevad aminarea cresterii cu 10% a impozitelor pe veniturile din capital, a celor din dobinzile bancare si a tranzactiilor imobiliare, de la 1 aprilie la 1 mai. Codul fiscal prevede si alinierea, de la 1 ianuarie 2006 a tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, de 16%.
De asemenea, protrivit directorului departamentului juridic din Ministerul Finantelor, Cornelia Preteanu, noul Cod fiscal prevede anularea unor facilitati la plata TVA. Astfel, va fi majorata TVA la serviciile de radio si televiziune, altele decit televiziunea si radioul public, precum si in cazul importurilor de discuri si suporturi tehnice care beneficiau pina acum de un ados de numai 9%.
Noul Cod Fiscal prevede majorarea accizelor pentru principalele produse, cum ar fi alcoolul etilic, tigari si uleiuri minerale dar si in cazul unor produse de lux, cum ar fi arme de vinatoare sau iahturi. Nota de fundamentare a proiectului arata ca masura cresterilor accizelor este o prevedere absolut fireasca, care se revizuieste anual, la data de 1 iulie, doar ca in acest caz, operatiunea a fost devansata data la 1 aprilie pentru a acumula mai repede venituri suplimentare la buget.
Reprezentantii Coalitiei guvernamentale urmau sa se intilneasca aseara, la Guvern, cu premierul Calin Popescu Tariceanu si cu Ministrul finantelor, Ionut Popescu, pentru a diascuta pe marginea Codului fiscal. Ieri, reprezentantii UDMR din Coalitie au amenintat ca vor da aviz negativ proiectului de lege in cazul in care se va majora TVA la hirtie de ziar, carte, sau in cazul televiziunilor si a radioului.
Sursa: Bursa, 24 martie 2005.'
23.03.2005
-
Privatizarea Oltchim ar putea fi accelerata printr-o lege speciala
Realitatea Romaneasca OLT
___
Statul analizeaza posibilitatile de revocare a conversiei datoriilor in actiuni, facuta cu un an si jumatate in urma la Oltchim, pentru a urgenta privatizarea combinatului. In prezent, Ministerul Economiei si Comertului (MEC), Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) impreuna cu reprezentantii Oltchim si cu cei ai actionarului minoritar Lindsell Enterprises LTD poarta negocieri in acest sens. Directorul general al Oltchim, Constantin Roibu, ne-a declarat ca 'in prezent se discuta la ce valoare se face majorarea de capital, la valoarea nominala sau la valoarea de piata. Suntem in negocieri cu AVAS, MEC si actionarul minoritar'. Roibu ne-a mai spus ca 'pana nu se rezolva aceasta problema nu se pune problema privatizarii. Depinde cat de repede se ajunge la o intelegere pentru ca e posibil sa se scoata o lege speciala in vederea privatizarii Oltchim'. Pe de alta parte, surse apropiate negocierilor ne-au informat ca reprezentantii actionarului minoritar Lindsell vor ca majorarea de capital sa se faca la valoarea de piata a actiunilor, in timp ce AVAS si MEC prefera valoarea nominala.
Reamintim ca reprezentantii Lindsell se afla in prezent in proces cu Oltchim, motivul fiind conversia in actiuni a unor datorii ale societatii catre stat, decisa in noiembrie 2003 de Adunarea Generala a Actionarilor. Actionarul minoritar sustine ca valoarea datoriei a fost actualizata de AVAS la nivelul lui 2004 fara sa se faca o reevaluare a capitalului social al combinatului si astfel Lindsell a fost pagubit. Prin conversia datoriilor in actiuni, participatia Lindsell a scazut de la 12,04% la 1,10%, in timp ce pachetul de actiuni al statului a crescut de la 53,26% la 95,74%. Pentru privatizarea Oltchim si-au manifestat interesul in repetate randuri rusii de la Lukoil, dar si reprezentantii Rompetrol.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 23 martie 2005.' -
Forintul si obligatiunile ungare, prabusite de iesirile de capitaluri speculative
Curierul National
___
Ungaria se lupta zilele acestea cu efectele adverse pe moneda create de iesiri masive de capital speculativ, un 'exercitiu' la care va fi pusa si Romania in termen relativ scurt, dupa ce contul de capital va fi liberalizat. Nu este prima data cand Ungaria are astfel de probleme si va plati in continuare pe urma celei mai ridicate rate a dobanzii din UE, de 8,25%.
Scenariul dupa care evolueaza lucrurile in economia vecina este fara dubiu o lectie inestimabila si gratuita pentru piata noastra.
Investitorii straini au vandut saptamana trecuta, in decurs de o zi, obligatiuni ungare in valoare de 51 de miliarde de forinti (272,7 milioane de dolari), demonstrand cat de vulnerabila este Ungaria la scurgerile de capital, comenteaza Reuters.
Deficitul sporit de cont curent mareste vulnerabilitatea economiei
Cu un deficit bugetar de 5% si de cont curent de 9% din Produsul Intern Brut (PIB), Ungaria depinde mult mai mult de finantarea externa decat Polonia si Republica Ceha.
Potrivit celor mai recente date guvernamentale, investitorii straini in obligatiuni ungare si-au redus miercuri participarea cu aproape 2% din expunerea totala de 2.583 de miliarde de forinti, zi in care si pietele monetare si de obligatiuni europene au inregistrat scaderi drastice. Ziua urmatoare, 12 miliarde de forinti au fost reinvestiti, iar durata medie a titlurilor detinute de straini a crescut la 3,69 ani, cel mai ridicat nivel inregistrat in acest an, indicand ca miercuri au avut de suferit investitiile pe termen scurt.
'Pentru o singura zi, 51 de miliarde de forinti reprezinta o suma mare. Cred ca fondurile pe termen scurt au fost atrase in Ungaria de dobanzile ridicate', a declarat Illes Toth, analist la DZ Bank.
Au avut noroc cu plasamentele pe termen lung
El a spus ca ceea ce s-a intamplat nu constituie o tragedie, deoarece adevarata problema ar fi fost daca investitorii ar fi renuntat la plasamentele pe termen lung, mentionand insa ca forintul ramane sensibil si la depreciere, nu numai la intarire.
Rata dobanzii de 8,25%, practicata de banca centrala, este cea mai ridicata din Uniunea Europeana, chiar si dupa reducerea cu 1,25% din acest an, fapt ce atrage investitorii interesati de plasamente pe termen scurt. La noi, urmeaza ca BNR sa permita accesul nerezidentilor la depozitele in lei, dupa care va fi liberalizat si accesul la titlurile de stat.
Capitalurile speculative vor intra in Romania din aceleasi motive ca si in Ungaria. Si, cel mai probabil, vor urma aceeasi dinamica de intrari si iesiri cu repercusiuni directe asupra leului si in ultima instanta a economiei.
BNR se pregateste pentru ce poate fi mai rau
BNR a elaborat un proiect de modificare a Regulamentului Valutar, care stipuleaza dreptul bancii centrale de a aplica masuri temporare, pe un interval de cel mult sase luni, in cazul unor miscari de capital pe termen scurt care ar duce la dezechilibre serioase ale politicii monetare si valutare, cum se intampla acum in cazul Ungariei.
Rezerva minima obligatorie
Printre cele patru masuri figureaza retinerea in depozitele BNR pentru un termen fix a unei cote din suma de valuta care reprezinta intrare de capital, folosita de orice rezident sau nerezident pentru a fi preschimbata in scopul constituirii unui depozit in lei.
Acelasi regim se aplica sumelor in valuta generate ca urmare a transformarii depozitelor in lei pentru transferul devizelor straine in afara tarii. Retinerea poate avea loc atat la momentul conversiei valutei in depozite in lei, cat si la orice moment aferent unei iesiri de valuta, prin inchiderea unui depozit in lei. Banca centrala propune si varianta unor rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei ale rezidentilor sau nerezidentilor rezultate din conversia unor sume in valuta.
Comision valutar
De asemenea, BNR are in vedere aplicarea unui comision asupra tranzactiilor valutare reprezentand un flux de capital care genereaza vanzari/cumparari de valuta pentru deschiderea sau inchiderea unor depozite in lei la institutiile de credit din Romania.
...sau termen obligatoriu
O alta masura vizeaza chiar impunerea unor restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital ale rezidentilor sau nerezidentilor.
Pentru a se incadra in reglementarile UE, modificarea Regulamentului valutar se va aplica atat pentru nerezidenti, cat si pentru rezidenti. BNR va permite accesul nerezidentilor la depozitele in lei pe termen scurt, cel mai probabil pana la 10 aprilie, data de liberalizare stipulata in Regulamentul Valutar.
Sursa: Curierul National, 23 martie 2005.' -
Majorarea impozitului pe castigurile de capital, amanata cu o luna
Adevarul
___
Majorarea impozitului pe castigurile de pe piata de capital va fi amanata cu o luna, pana la 1 mai, pentru ca institutiile implicate sa fie pregatite pentru aplicarea reglementarilor, a anuntat, marti, ministrul Finantelor Publice, Ionut Popescu, dupa o intalnire cu senatorii coalitiei guvernamentale. El a prezentat senatorilor principalele prevederi ale ordonantei de modificare a Codului Fiscal.
Printre acestea se regaseste si majorarea de la 1% la 10% a impozitului pentru castigurile obtinute din vanzarea de actiuni si proprietati imobiliare, care va intra in vigoare, cel mai probabil, de la 1 mai, si nu de la 1 aprilie, cum fusese anuntat initial.
Sursa: Adevarul, 23 martie 2005.
22.03.2005
-
Vel Pitar se uita in Balcani dupa achizitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Vel Pitar, unul dintre cei mai mari jucatori din industria romaneasca de morarit si panificatie, intentioneaza sa se extinda prin achizitii pe piete din tarile vecine Romaniei. 'Avem in intentie pentru urmatorii doi ani sa ne extindem prezenta in regiunea balcanica prin achizitii de fabrici de paine cu capacitati de productie de 50-60 de tone/zi. Pietele din Ucraina, Moldova, Serbia sau Bulgaria sunt foarte interesante pentru noi deoarece prezinta aceleasi particularitati ale pietei romanesti de acum 10 ani. Avem bani si potential pentru a face acest pas', spune Dan Trifu, vicepresedintele Departamentului de buget-finante al Vel Pitar.
'Am analizat o companie relativ mica in Serbia, dar pretul l-a care s-a vandut a fost de cateva ori mai mare decat ar fi fost firesc', spune Siminel Andrei, managerul fondului de investitii Broadhurst, actionarul majoritar al Vel Pitar. Vel Pitar este primul jucator din morarit si panificatie care isi anunta interesul pentru extinderea in regiunea balcanica, compania fiind, in ultimii ani, unul dintre cei mai importanti jucatori care fac achizitii pe piata romaneasca de profil. 'In paralel cu extinderea regionala ne vom continua politica de achizitii pe piata romaneasca', sustine Trifu.
Piata produselor de morarit si panificatie este dominata de cativa mari jucatori, insa la nivel local este foarte faramitata. Criza graului din 2003 a adancit problemele jucatorilor mici si mijlocii, multi dintre acestia fiind nevoiti fie sa inchida, fie sa accepte ofertele de cumparare venite din partea jucatorilor mari. Sorin Minea, presedintele Romalimenta, organizatie care grupeaza o serie de jucatori din industria alimentara, nu crede ca expansiunea anuntata de Vel Pitar are mari sanse de reusita. 'Este posibil ca la nivel mai mic sa aiba succes, insa pe unele piete mai mici, cum ar fi Republica Moldova, nu cred ca pot realiza investitii de mare anvergura. Sanse de reusita pot fi pe piata biscuitilor de exemplu, unde nu exista multinationale puternice, sustine Minea.
In ultimii doi ani mai multe companii romanesti au inceput sa studieze posibilitatea extinderii pe pietele din jur, care sunt mai slab dezvoltate si unde nu au patruns inca marile companii internationale. Rompetrol a intrat deja in Bulgaria si Albania si cauta oportunitati de extindere pe piata fostei Iugoslavii. Mobexpert s-a dus in Bulgaria si este in curs de a intra si in Serbia.
Vel Pitar a achizitionat in ultimii doi ani Libertatea Panificatie Bucuresti, Panificatie Postavarul Brasov, Panem Giurgiu, fabrica de paine din Bals, Gorjpan Targu Jiu, Pangran Iasi si Spicul Arges Pitesti. Oficialii companiei au afirmat dupa finalizarea fiecarei tranzactii ca sunt in cautarea altor jucatori pentru eventuale preluari. Vel Pitar a fost formata la sfarsitul lui 2001, prin fuziunea Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Mopariv Cluj-Napoca.
Vel Pitar a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 74 de milioane de euro, in crestere cu 15% fata de 2003. Compania a finalizat anul trecut o investitie de 1,5 milioane de euro intr-o noua linie de fabricatie destinata special painii feliate si ambalate la fabrica sa din Berceni. Valoarea totala a investitiilor realizate in ultimii trei ani s-a ridicat la zece milioane de dolari. Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7.500 de tone de produse de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone de paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de grau macinata depasind 12.000 tone/luna.
Compania detine 174 de magazine atat in Bucuresti, cat si in tara, iar numarul acestora ar urma sa creasca chiar in acest an, conform unor planuri de extindere a retelei de distributie. Vel Pitar este detinuta de fondul american de investitii Broadhurst administrat de compania americana de investitii NCH Capital, care a anuntat recent ca a strans inca 275 milioane de dolari (211 milioane de euro), pentru a-i investi in companii romanesti. Principalii competitori ai Vel Pitar sunt Loulis, Boromir Ind Ramnicu Valcea, Dobrogea Grup, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita, Pan Group Craiova s.a.
Actiunile Vel Pitar sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Ultima tranzactie de saptamana trecuta cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 16.000 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 27,5 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 martie 2005.
' -
Transformarea BVB in societate pe actiuni, aprobata intr-o luna
Curierul National
___
Legea care reglementeaza transformarea Bursei de Valori Bucuresti in societate pe actiuni ar putea fi aprobata in cel mult o luna, a estimat Gratiela Iordache, vicepresedintele Comisiei pentru buget, finante, banci din Camera Deputatilor, citata de Mediafax. 'Dupa aprobarea legii si transformarea Bursei in societate pe actiuni, procesul de fuziune dintre BVB si Bursa Electronica Rasdaq se va derula mult mai repede', a precizat directorul general al BVB, Stere Farmache.
Decisa la mijlocul acestui an, unificarea celor doua piete era estimata pentru primul trimestru al lui 2005, cel tarziu luna aprilie a acestui an.
Denumirea societatii de Bursa care va rezulta dupa fuziune va fi Bursa de Valori Bucuresti. Primul pas in procesul de unificare il reprezinta transformarea BVB din institutie de interes public in societate pe actiuni.
Sursa: Curierul National, 22 martie 2005.' -
Investitorii germani sunt interesati de BCR, CEC si Electroputere
Curentul EPT
___
Presedintele Camerei de Comert si Industrie a Germaniei, Ludwig Georg Braun, a reafirmat, ieri, la intrevederea cu presedintele Traian Basescu, angajamentul oamenilor de afaceri germani de a investi in Romania si de a participa la privatizari mari, precum BCR, CEC si Electroputere.
Declaratia a fost facuta de catre consilierul prezidential Theodor Stolojan, care a precizat ca s-a discutat si despre realizarea unui program comun al Camerelor de comert din Romania si Germania, prin care tineri romani sa mearga pe perioade de trei luni pentru stagii de lucru in firme germane.
Consilierul prezidential a mai spus ca reprezentantii unor firme care au participat la intalnire au atras atentia ca in Romania sunt necesare investitii in infrastructura si trebuie simplificate procedurile vamale, care dureaza in prezent mai mult de o zi.
Potrivit lui Stolojan, presedintele Basescu a prezentat masurile luate de guvernul de la Bucuresti pentru imbunatatirea mediului de afaceri, cum ar fi cota unica si masurile anticoruptie, si i-a invitat pe oamenii de afaceri germani sa investeasca in Romania.
Sursa: Curentul, 22 martie 2005.
Pagina