16.03.2005
-
Petrom nu da dividende pe 2004
Evenimentul Zilei SNP
___
Petrom nu va acorda, cel mai probabil, dividende pentru 2004 si nici nu va achita impozit pe profit, pentru ca firma a constituit provizioane deductibile fiscal pentru unele cheltuieli, cum ar fi cele pentru investitii, se arata intr-un comunicat al companiei.
Pentru anul 2003, Petrom a acordat dividende in valoare totala de 1.020 de miliarde de lei.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 martie 2005. -
BNR avertizeaza asupra riscurilor liberalizarii contului de capital
Banii nostri
___
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a prezentat astazi stadiul implementarii liberalizarii contului de capital, avertizand asupra riscurilor pe care le presupun ultimele etape ale acestui proces.
Riscurile liberalizarii contului de capital
- Liberalizarea deplina a contului de capital poate conduce la majorarea excesiva a volumului creditului, in conditiile unor capitaluri ieftine si abundente.
In prezent, BNR sterilizeaza din piata cinci miliarde de euro, bani ce nu isi gasesc instrumentele pentru a patrunde in economie, a precizat Isarescu.
Acest risc poate fi contracarat prin orientarea prudenta a politicii fiscale, de un sistem bancar solid si cu standarde prudentiale ridicate si de generalizarea standardelor internationale de contabilitate.
''O liberalizare cu un sistem bancar fragil sau cu o politica fiscala laxa poate fi un dezastru'', a atras atentia guvernatorul BNR.
- Un al doilea risc vizeaza faptul ca investitorii de portofoliu vor expune economia la intrari si iesi bruste de capital.
Aceasta situatie poate fi contracarata printr-un nivel confortabil al rezervelor valutare oficiale si un minim de flexibilitate a cursului de schimb.
- Un alt risc major se refera la aprecierea monedei nationale, cu impact asupra deficitului contului curent.
Acesta poate fi contracarat prin implicarea sporita a politicii fiscale, de venituri si structurala in reducerea dezechilibrului extern.
Beneficiile liberalizarii contului de capital
- Romania se va schimba extrem de rapid dupa liberalizare, in contextul in care va intra intr-un club select cum este Uniunea Europeana, a afirmat Mugur Isarescu.
- Beneficiile liberalizarii totale a contului de capital vizeaza in primul rand alocarea capitalului catre cele mai productive utilizari, reducerea costului finantarii, importuri de tehnologie si castiguri de productivitate, imbunatatirea mediului de afaceri si intarirea disciplinei in politicile macroeconomice.
Referindu-se la reducerea costului finantarii, Mugur Isarescu a declarat ca pentru Romania va fi un soc, intr-o perioada foarte scurta fiind disponibile capitaluri foarte ieftine.
Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat insa ca accesul la aceste capitaluri nu se va face oricum.
Etapele liberalizarii contului de capital
Procesul liberalizarii contului de capital a demarat in Romania in 1991, prin Legea investitiilor straine, insa se poate vorbi de o etapizare a acestui proces abia din 1999, corelata cu aderarea la UE.
In prezent, contul de capital este liberalizat in proportie de 85-90 la suta, a precizat Mugur Isarescu.
Etapele urmatoare de liberalizare vizeaza depozitele nerezidentilor (semestrul I 2005), operatiunile nerezidentilor cu Titluri de stat, operatiunile nerezidentilor pe piata monetara (cel mai tarziu la data aderarii) si operatiunile rezidentilor in conturi deschise in strainatate (cel mai tarziu la data aderarii).
Sursa: Banii Nostri, 15 martie 2005.
15.03.2005
-
Ductil Steel, singurul ofertant pentru Otelu Rosu
Romania libera
___
Compania buzoiana Ductil Steel este singurul ofertant pentru cumpararea modulului viabil al Combinatului Siderurgic Otelu Rosu. Dupa administrarea dezastruoasa a fostilor proprietari, italienii Marco si Stefano Gavazzi, combinatul a mai functionat partial doar multumita firmei din Buzau, care a investit peste doua milioane de euro.
Astfel a fost repornita otelaria si se asteapta ca acelasi lucru sa se produca si cu laminorul. Deocamdata modulul functioneaza in regim de inchiriere, insa cei de la Ductil Steel asteapta termenul-limita, 31 martie, pentru a cumpara activele in speta.
Sursa: Romania Libera, 15 martie 2005. -
Electroputere, privatizata pe bucati
Gardianul EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va relua, pentru a cincea oara, procesul de privatizare a Uzinei Electroputere Craiova, prin aplicarea unei noi strategii care ar putea presupune divizarea companiei in patru centre de profit si vanzarea fiecarui segment in parte. 'Am putea gasi foarte multi ofertanti interesati fie doar de sectia de locomotive, fie de masini electrice rotative', a spus presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea, citat de Mediafax.
Sursa: Gardianul, 15 martie 2005.' -
O firma din opt se va alege cu conturile blocate
Cotidianul
___
AVAS va purcede la blocarea conturilor tuturor datornicilor la Fondul de Sanatate. Dupa ce 3.300 de firme s-au trezit cu sechestru pe conturi, procedura se va repeta si cu alte 21.000, cu datorii de peste zece milioane. Va urma si restul de pina la 66.000 de firme. AVAS nu spune cind, pentru ca datornicii trebuie sa fie surprinsi.
In Romania sint cam 500.000 de firme active, adica firme cu toate actele in regula si care si-au depus bilanturile contabile. Dintre acestea, 66.000 au datorii la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate. Deci, mai mult de o firma romaneasca din opt nu si-a platit obligatiile catre Fondul de Sanatate.
Banii pentru acest fond trebuia sa fie colectati de Casa Nationala de Sanatate si de casele judetene. Cit de bine si-au facut treaba o arata sumele neincasate: aproape 24.500 de miliarde lei, suma la care s-a ajuns de-a lungul anilor.
De aceea, in 2003, autoritatile au decis ca de recuperarea acestor sume se va ocupa AVAB, devenita acum AVAS. Consolidate in euro la cursul de atunci, sumele insemnau 613 milioane de euro. Seful de atunci al Autoritatii Nationale de Control (institutie care avea in subordine AVAS), Ionel Blanculescu, amenintase cu executari silite, pentru ca banii statului sa fie recuperati.
Insa o parte dintre debitori aveau deja incheiate conventii de reesalonare cu Casa, altii erau in proceduri de privatizare si nu puteau fi executati, altii erau deja in executare silita in alte cauze. Astfel, pusculita bugetului Sanatatii nu s-a prea umplut.
Ca asa stau lucrurile o arata situatia centralizata a acestor creante de la sfirsitul anului trecut, publicata in raportul anual al AVAS: in 2004, la Fondul de Sanatate s-au strins doar 1.200 de miliarde.
S-au recuperat 275 de miliarde
Din totalul portofoliului de creante al AVAS, datoriile catre Fondul de Sanatate reprezinta mai mult de o cincime. La sfirsitul lui februarie, noul sef al AVAS, Gabriel Zbircea, i-a surpins pe datornici cu o actiune-soc: a transmis tuturor bancilor din Romania ordine de blocare a conturilor la circa 1.400 de firme din lista datornicilor la Fondul de Sanatate.
Era vorba despre cele a caror datorie depasea 500 de milioane de lei. Totalul creantelor acestor firme se ridica la 4.600 de miliarde. Practic, firmele isi pot folosi banii din conturi doar pentru a plati salariile si datoriile catre Sanatate. Pentru orice alte plati e nevoie de aprobarea AVAS.
Intr-o singura zi, AVAS a recuperat 40 de miliarde, o suma considerata de Zbircea mare pentru o zi obisnuita. „Vom mai pregati niste surprize pe linia recuperarii unor datorii pe care le au debitorii la stat. Vom mai lua astfel de masuri si vom anunta adoptarea lor la doua-trei zile dupa punerea in aplicare', a spus Zbircea.
Intr-adevar, dupa citeva zile, institutia a anuntat blocarea contului la alti aproape 1.900 de debitori cu datorii cuprinse intre 200 si 500 de milioane de lei. Totalul sumelor recuperate in urma popririi conturilor se ridica la 275 de miliarde lei.
Alti 21.000 de datornici, in prima transa
Se pare ca lucrurile nu se vor opri aici. Potrivit unor surse din AVAS, procedura de blocare a conturilor se va aplica in cazul tuturor debitorilor, indiferent de suma. „Se va trece si la poprirea conturilor celor cu datorii mai mici de 200 de milioane.
Nu putem spune cind, deoarece actiunea va trebui sa aiba efectul-surpriza, pentru a nu le permite sa-si transfere banii in alte conturi', ne-au spus sursele noastre.
Initial, vor fi blocate conturile firmelor cu datorii cuprinse intre 10 si 200 de milioane de lei. Cu ceva timp in urma, Zbircea daduse de inteles ca vor urma acestia si chiar a dat numarul debitorilor care se inscriu in aceasta categorie: 21.000. Apoi vor urma si ceilalti, potrivit acelorasi surse.
Zbircea merge pina la averea actionarilor
In varianta in care banii din conturile blocate nu ajung pentru recuperarea creantelor la Fondul de Sanatate, se va ajunge la executarea actionarilor firmelor. „In masura in care exista bani in respectivele conturi, bancile sint obligate sa vireze aceste sume in contul AVAS. Daca nu, vom purcede la executarea silita, imobiliara si mobiliara, a respectivelor societati debitoare.
Daca nici acolo nu vom gasi sume suficiente pentru indestularea creantelor noastre, ne vom indrepta impotriva administratorilor, actionarilor si cenzorilor societatilor comerciale. Legea ne permite.
Vom chema acele societati in judecata cu cerere de faliment, si, in cazul procedurii de faliment, avem dreptul sa ne indreptam impotriva organelor de conducere ale societatilor care au instrainat fraudulos bunuri din respectivele societati', a spus seful AVAS.
Cel putin pina acum nu au fost facute presiuni politice pentru ocolirea unor datornici. Au fost debitori care au cerut sa fie pasuiti (cazul mai cunoscut al cluburilor de fotbal), dar AVAS nu a cedat. Cu putin timp in urma, Zbircea, care nu este implicat politic, a spus ca, in cazul in care vor aparea presiuni, va parasi institutia.
Patronii se tem de blocaj financiar
„Masura este sublima, nu buna, dar singura problema e ca se face tirziu si in bloc', a afirmat directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, in legatura cu blocarea conturilor tuturor datornicilor la Fondul de Sanatate. „La nivelul a zeci de mii de firme vor fi efecte negative pe piata, in circulatia financiara din economie.
Este bine ca s-a recurs in sfirsit la aceasta blocare, s-ar putea ajunge chiar la executari silite, iar cei de la AVAS au sanse sa recupereze banii. Ar fi trebuit insa facut un plan inainte, sa se vada care vor fi efectele. Evaluarea dura cel putin jumatate de an, si sint convins ca nu s-a facut', apreciaza reprezentantul patronilor reuniti in ACPR.
Sursa: Cotidianul, 15 martie 2005.'
14.03.2005
-
Vrancart ofera actiuni de 4,8 mil. euro pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE VNC
___
Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud va derula incepand de joi, 17 martie, o oferta publica primara initiala de actiuni in valoare de 174,7 miliarde de lei (4,8 milioane de euro) in vederea listarii la Bursa de Valori. Vrancart intentioneaza sa vanda pe Bursa un pachet de 116,5 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei/actiune. Pretul de vanzare este de 1.500 lei/actiune, iar in cazul suprasubscrierii actiunilor, metoda de alocare fiind 'pro rata', ceea ce inseamna ca actiunile oferite se vor repartiza direct proportional cu valoarea subscrierii. Oferta este intermediata de IFB Finwest, dar investitorii vor putea subscrie la sediul oricarei societati de brokeraj.
Vrancart va realiza, dupa listarea la Bursa de Valori Bucuresti, un plan de investitii de peste 3 milioane de euro, in retehnologizarea si modernizarea liniilor de productie. Vrancart a fost listata pana anul trecut la Bursa Electronica RASDAQ, dar actionarul majoritar al companiei, SIF Banat-Crisana, a fost obligat de legislatia pietei de capital sa delisteze actiunile. Societatea de investitii financiare detine in prezent peste 90% din actiunile companiei.
Conform ultimelor date financiare disponibile, cifra de afaceri a producatorului de hartie Vrancart Adjud, pe primele 9 luni ale anului trecut, a fost de aproape 11 milioane de euro, iar profitul brut de aproximativ 1,5 milioane de euro, ambele in crestere cu 10% fata de perioada similara a anului anterior. Compania estimeaza ca va obtine venituri din exploatare de aproximativ 20 de milioane de euro (718 miliarde de lei) anul acesta si un profit net de aproximativ 1,6 milioane de euro (57,6 miliarde de lei), conform prospectului ofertei publice.
Pana in anul 2008, veniturile din exploatare ale Vrancart ar urma sa ajunga la 24 milioane de euro (871 mld. lei), in timp ce profitul net al companiei este estimat la aproximativ 2,4 milioane euro (85 mld. lei). Principalii competitori ai Vrancart sunt companiile Dunapack Sfantu Gheorghe, Romcarton Bucuresti sau Rondocarton Cluj. Vrancart exporta in proportie de 15-25% din productie, in principal in tarile limitrofe Romaniei.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 martie 2005.' -
BNR pregateste liberalizarea
Cotidianul
___
Banca Nationala a RomAcniei a hotarit reducerea ratei dobinzii de politica monetara la nivelul de 14,5%. Potrivit oficialilor BNR, tinta de inflatie ramine 7%. Liberalizarea accesului strainilor la depozitele in lei se va produce pina la 30 iunie.
Oficialii BNR considera ca rata inflatiei din februarie, de 0,6%, certifica o consolidare a procesului de dezinflatie, in pofida cresterii accentuate a veniturilor disponibile ale populatiei si firmelor. A?n sedinta din 12 martie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a RomAcniei a analizat evolutiile recente din economia reala si din sectorul financiar si monetar, precum si perspectivele acestora pentru anul A?n curs. Desi majorarea preturilor la energie si cresterea accizelor pentru alinierea la standardele Uniunii Europene vor avea un impact temporar negativ asupra preturilor la consumator, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale apreciaza ca tinta pentru inflatie, de 7 % A?n 2005, este realista. BNR reaminteste ca liberalizarea contului de capital se va realiza pina pe 30 iunie 2005.
In context, A?n urma consultarilor tehnice cu reprezentant ii Comisiei Europene, care au avut loc la Bruxelles, la 10 martie, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a definit si continutul masurilor de salvgardare ce pot fi impuse A?n cadrul procesului de finalizare a liberalizarii progresive a tranzactiilor de capital. Aceste ma- suri vor fi transpuse A?n reglementari ale BNR.
Masurile de salvgardare ar putea fi activate A?n situatia aparitiei unor fluxuri excesive de capital pe termen scurt, ca urmare a liberalizarii. Pe de alta parte, masurile de salvgardare vor fi luate doar daca intrarile si iesirile de capital ar genera dezechilibre ale balantei de plati sau ar conduce la perturbari severe ale politicii monetare si de curs, se arata in comunicatul bancii centrale.
Sursa: Cotidianul, 14 martie 2005. -
Petrom a crescut preturile carburantilor
Banii nostri SNP
___
Petrom a anuntat modificarea preturilor pentru carburantii comercializati in benzinariile proprii, incepand de luni, 14 martie 2005.
Potrivit unui comunicat al companiei, benzina ECO Premium va costa 30.100 (in crestere cu 500 de lei), Euro Premium va avea un pret de 29.700 (plus 400 de lei), in timp ce benzina Premium Fara Plumb va costa 29.700 (plus 400 de lei).
Tarifele la motorina s-au modificat si ele: un litru de Motorina Super Euro Diesel va costa 28.900 de lei (plus 1.000 de lei), iar un litru de motorina Euro Diesel se va vinde cu 28.300 de lei (in crestere cu 1.000 de lei).
AutoGas-ul se va mentine in continuare la acelasi pret.
Comunicatul sustine ca noile preturi se aliniaza la cotatiile internationale actuale ale produselor petroliere, dar sunt influentate si de mediul concurential local.
Sursa: BaniiNostri.ro
11.03.2005
-
Conducerea Azomures recomanda oprirea productiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Conducerea combinatului chimic Azomures Targu Mures va recomanda actionarilor sa opreasca productia de ingrasaminte chimice la Adunarea Generala care se va desfasura saptamana viitoare. Luarea in discutie a posibilei opriri a productiei, in urma cu doua saptamani, a dus la prabusirea la Bursa a actiunilor companiei, care au pierdut 40% din valoare.
'Este recomandabil ca activitatea de productie a Azomures sa inceteze imediat daca/si in momentul in care majorarea pretului gazului metan anuntata de Guvern va fi aplicata', este concluzia raportului intocmit de Consiliul de Administratie al companiei. Pretul gazului metan, principala materie prima folosita de Azomures pentru productia de ingrasaminte urmeaza sa se mareasca cu 20% de la 1 aprilie.
Conducerea Azomures apreciaza ca 'intr-o tara cu un mediu de afaceri favorabil, aceasta societate valoreaza 500 mil. $ (380 mil. euro - n.red)'. Valoarea bursiera a Azomures a cazut in ultimele zile pana la 51 mil. euro, sub valoarea contabila a companiei, care se ridica la finalul anului trecut la peste 60 mil. euro.
Brokerii de la Bursa afirma ca unii dintre cumparatorii de actiuni Azomures de la Bursa din ultimele zile mizeaza pe castigul pe care l-ar putea obtine dintr-o eventuala lichidare a activelor companiei.
Conducerea Azomures sustine ca majorarea pretului la gazele naturale si declinul pretului ingrasamintelor chimice pe piata mondiala va genera anul acesta la Azomures o pierdere de 15 milioane de euro in conditiile in care compania va mentine volumul si structura productiei de anul trecut. Pentru 2004 Azomures a raportat un profit net preliminat de 293 miliarde de lei (7,3 milioane de euro) la vanzari de 160 milioane de euro.
Azomures a luat in calcul si varianta continuarii productiei de melamina (produs chimic utilizat in industria fermaceutica, a vopselelor, in productia de textile si de hartie), segment de activitate pe care Azomures ar putea obtine un profit anual de 6 milioane de euro, dar a ajuns la concluzia ca nici aceasta varianta nu este viabila. Productia melaminei presupune continuarea functionarii celorlalte instalatii de productie ale combinatului, astfel ca in ansamblu compania ar inregistra tot pierderi.
Actiunile Azomures, listate la Categoria I a Bursei de Valori, au pierdut ieri inca 2,5% din valoare si au incheiat ziua la 3.460 lei/actiune. Principalul actionar al companiei este compania cu capital turcesc Transworld Fertilizers inregistrata in Luxemburg, care controleaza 55% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 martie 2005.' -
Firmele vor plati mai putin pentru energie
Cotidianul
___
Ministerul Economiei pregateste o schema prin care gazele pentru marii consumatori sa fie mai ieftine. In plus, de la 1 aprilie, se va liberaliza inca un sfert din piata de energie electrica.
Marii consumatori industriali de gaze naturale ar putea plati mai putin pentru gazele consumate. „E posibil sa formam un cos pentru marii consumatori industriali, care sa cumpere gaz mai mult din productia interna, care e mai ieftin. Vom gasi o solutie in urmatoarele zece zile', a spus ministrul Economiei, Codrut Seres.
Oficialul a facut aceste precizari in contextul cererii companiei turcesti Transworld Fertilizers, proprietarul combinatului chimic Azomures, de a primi gaze mai ieftine.
Turcii au spus ca, daca nu primesc gaz mai ieftin cu cel putin 20 de dolari pe mia de metri cubi, vor fi nevoiti fie sa opreasca activitatea combinatului, fie sa transfere tehnologia in zone unde gazul e mai ieftin, dind exemplul Egiptului.
Seres a spus ca nu a putut satisface momentan cererea turcilor, pentru ca ar fi fost vorba despre acordarea unui ajutor de stat. Tocmai de aceea ministrul cauta o solutie pentru toti marii consumatori. Asta desi consumatorii industriali mari sint eligibili, deci isi pot negocia tariful la care platesc gazele naturale si isi pot alege si furnizorul.
80% din curent e la liber
Tot in sensul scaderii costurilor energetice ale firmelor, ministrul Economiei a anuntat si cresterea gradului de liberalizare a pietei de energie electrica. Astfel, de la 1 iulie, 80% din piata va fi libera, fata de 55% in prezent.
Pina in 2007, piata trebuie sa fie libera in proportie de 100% - lucru care inseamna ca oricine isi va putea alege furnizorul de electricitate, la preturi pe care si le negociaza. Seres spune ca a luat decizia cresterii gradului de liberalizare la 1 iulie in urma cerintelor agentilor economici, care s-au declarat nemultumiti de tarifele practicate de Electrica.
Insa procentul de deschidere a pietei nu este nici acum acoperit in totalitate de contracte. Anul trecut, doar 32% din consumul national de electricitate a fost acoperit prin contractele negociate liber, si aici au intrat si tranzactiile intre producatorii de energie, care sint de stat.
Sursa: Cotidianul, 11 martie 2005.'
Pagina