21.03.2005
-
Remodelarea piramidei: cum isi aranjeaza Petrom structurile de conducere dupa modelul OMV
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Companiile de stat sufera din cauza managementului deficitar. In cazul privatizarii, cea mai mare provocare pentru cumparator este schimbarea modului de administrare a afacerii, a functionarii parghiilor de decizie, structurii organizationale, dar si a mentalitatii angajatilor. Care este situatia in cazul colosului Petrom, care abia a trecut in maini private?
Fosta companie de stat Petrom, preluata la mijlocul lunii decembrie 2004 de catre grupul petrolier austriac OMV, este obiectul celei mai ample restructurari de management care a avut loc vreodata in Romania. O companie cu peste 50.000 de angajati, cu nevoi de investitii de miliarde de euro, va trece la o structura de conducere care se pare va urma modelul companiei austriece. Structura grupului petrolier OMV este diferita fata de cea a companiilor petroliere europene, americane sau din alta parte a lumii, explica consultantii de management.
Schimbarea schemei de conducere a Petrom in vederea integrarii sale in OMV este un proces care ar putea fi finalizat in termen de pana la un an. Pentru integrarea Petrom in structura OMV, austriecii au angajat firma germana de consultanta de management CII, spun surse din piata. Fosta companie de stat petroliera avea o structura de conducere greoaie si inflexibila la contextul de piata, care a avut fara indoiala impact si asupra operatiunilor sale.
Petrom importa acum nu numai o structura de conducere diferita, dar lucreaza deja la scenarii de dezvoltare pentru perioada 2005 - 2008, asa cum OMV obisnuieste sa prezinte analistilor, investitorilor si actionarilor sai. In aceste planuri de dezvoltare, Petrom isi va asuma dupa modelul OMV anumite tinte de productie, rafinare sau retail si sa indice directiile sale de dezvoltare corporatista. In vechea structura de conducere a Petrom, directorul general executiv facea parte dintr-un comitet director si avea in subordine nu mai putin de 11 directii. Din comitetul director mai faceau parte directorii diviziilor Petrom International, Explorare si Productie, Prelucrarea titeiului si gazelor naturale, Comercial si Economic. Comparativ, directorul general executiv al OMV se ocupa de divizia gaze si de divizia chimie, iar ultimele informatii indica faptul ca Gheorghe Constantinescu va avea, la fel ca si Wolfgang Ruttenstorfer, in subordinea sa divizia de gaze. Ruttenstorfer are de asemenea in subordinea sa ca CEO si divizia de produse chimice, care la Petrom este in responsabilitatea lui Werner Schinhan, director general executiv adjunct.
In plus, Schinhan se ocupa si de zona corporate affairs, dezvoltare corporatista care in schema OMV se afla in subordinea CEO. Daca modelul austriac va fi implementat intocmai acestea ar urma sa treaca in subordinea lui Constantinescu. Schinhan mai are responsabilitati pe zona Trezoreriei, iar surse apropiate companiei afirma ca acesta ar putea parasi Petrom dupa integrarea companiei in structura grupului austriac. El a ocupat anterior pozitii de varf in cadrul OMV in departamentele de Trezorerie, Fuziuni & Achizitii, Management de Risc, fiind apoi Senior Vice President, iar apoi Director de Dezvoltare si Strategie. Daca acesta va parasi compania, exista posibilitatea ca directorul general executiv sa preia aceste responsabilitati.
O alta modificare importanta va avea loc in ceea ce priveste divizia Petrom International, in care directorul raspundea de toate operatiunile internationale ale companiei - operatiuni de import - export, investitii internationale sau formarea de societati mixte cu companii straine. Consultantii de management considera ca aceasta divizie de operatiuni internationale, care nu exista distinct nici in cadrul OMV, va disparea, urmand ca activitatile sale sa fie comasate in celelalte divizii in functie de profilul operatiunilor sale, adica explorare - productie, rafinare sau retail.
Structura OMV prezinta inca o noutate majora fata de vechea structura a Petrom si chiar fata de cea actuala, in sensul ca exista o divizie de rafinare si marketing, iar directorul acestei divizii ocupa pozitia de director general executiv adjunct, ceea ce ar putea indica una din miscarile viitoare ale austriecilor la Petrom. In acest moment, Tamas Mayer este responsabil cu activitatile de comercializare, adica operatiunile de retail - benzinarii si depozite de distributie angro a carburantilor.
Activitatile de rafinare de la Petrobrazi si Arpechim Pitesti sunt acum in subordinea lui Florian Constantinescu. Comitetul actual de directori de la Petrom are ca presedinte pe Gheorghe Constantinescu, director general executiv. Din Comitetul de Directori fac parte Werner Schinhan - director general executiv adjunct, Reinhard Pichler - director financiar, Werner Ladwein - explorare si extractie, Tamas Mayer - activitati de comercializare, Florian Constantinescu - activitati de rafinare. La OMV, Comitetul de Directori are o forma mai supla in care Wolfgang Ruttenstorfer este director general executiv, avand in subordine diviziile de gaze si chimie, iar Gerhard Roiss este adjunct si se ocupa de rafinare, marketing si petrochimie. Directorul financiar al OMV este englezul David Davies, iar cel al diviziei de explorare si productie - Helmut Langanger.
Dupa achizitia pachetului de 51% din Petrom de catre OMV in cadrul unei tranzactii de 1,5 miliarde euro, s-a modificat si componenta Consiliului de Administratie, unde pozitia de presedinte este ocupata de catre Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele OMV. Noua structura de conducere a Petrom urmeaza sa fie croita la toate nivelurile de decizie din companie, iar unii analisti considera ca preluarea Petrom de catre OMV ar putea avea ca efect o modificare chiar a schemei de conducere a grupului austriac OMV. OMV a preluat de la Petrom un portofoliu de circa trei ori mai mare, iar la nivelul rafinarii si marketingului va reiesi, o data cu preluarea Petrom, o suprastructura cu capacitati de rafinare de 26 milioane tone si circa 2.000 de benzinarii.
Opinia consultantului
'Nu vad o schimbare majora si nu vad necesara o forma intermediara de conducere intre cea care exista la Petrom si cea a OMV', afirma Anca Ioan, consultant in cadrul firmei de consultanta de management Roland Berger Strategy Consultants.
In noua structura a companiei petroliere, expertul Roland Berger afirma ca trebuie facuta o distinctie foarte clara in cadrul portofoliului intre businessul de retail si cel de explorare si productie, de exemplu. 'Retailul este un cu totul alt business decat cel de explorare si productie in cadrul unei companii petroliere. Retailul este o problema de trend, facand parte din ceea ce se numeste downstream, alaturi de rafinare. Explorarea si productia sunt o afacere cu propria rentabilitate, propriile cheltuieli, alta abordare. Este o alta expunere pe downstream si alta pe gaz', mai spune Anca Ioan.
Din acest motiv, consultantul este de parere ca un portofoliu divers cum este cel al diviziei Petrom International ar trebui selectat pe criterii care tin de felul business-ului - explorare si productie sau benzinarii, si nu de pozitia geografica a locatiei, adica inauntrul sau in afara Romaniei. OMV are deja o structura de organizare si de management simplificata, care ii permite sa fie eficient si functional. Grupul austriac are grupate operatiunile de rafinare, marketing si petrochimie impreuna, la care se adauga veriga celor de explorare si productie. Separarea diviziei de gaze de operatiunile de titei este comuna atat OMV, cat si altor grupuri petroliere importante din regiune, cum este cazul MOL.
Anca Ioan considera ca si vechea structura de conducere, cu Comitetul de Directori, era o schema buna de management, insa insuficient folosita. 'Ele existau (aceste pozitii - n.r.), dar este adevarat ca puterea de decizie era subordonata directorului general', explica expertul Roland Berger. Modelul de conducere al OMV este cel al unei companii flexibile, eficiente, cu una din cele mai ridicate rate de profit din Europa Centrala si de Est, care va fi implementat cu toate rigorile sale si la Petrom. In fapt, consultantii de management sunt de parere ca Petrom se va dezvolta puternic prin infuzia de proceduri si tehnici de management utilizate. OMV are deja experienta unor restructurari si integrari la scara mai mica, este drept, a operatiunilor de exemplu din sudul Germaniei.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 martie 2005.' -
Flamingo, Continental, Mindbank si Romexterra vor la bursa
Cotidianul
___
Bursa atrage din ce in ce mai mult companiile private puternice. Asta deoarece accesul la banii publici se poate face mult mai usor de pe piata de capital.
„Marele salt al bursei va avea loc in perioada imediat urmatoare, o data cu cotarea la bursa de noi companii', spune directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache. Asta deoarece in tarile din jur marile privatizari s-au facut deja, iar la noi acum sint asteptate.
De fapt, Bursa de Valori Bucuresti a functionat pina acum ca urmare a celor 16 milioane de actionari rezultati in urma cuponiadei Vacaroiu. Numai ca acestia au folosit bursa doar pentru a-si vinde actiunile, neavind o cultura investitionala. „Se va forma automat, in scurt timp, o clasa de investitori care vor contribui la crearea unei culturi investitionale', sustine Farmache.
Cine vine la bursa
La cota bursei sint asteptate sa soseasca in acest an Transelectrica si Transgaz, societati de stat in baza programului guvernamental „Piata de capital - o piata puternica', dar si citeva firme particulare. Printre cei care au sondat deja piata se numara Mindbank, Flamingo, Continental, Romexterra si, mai nou, Romtelecom si BCR.
„Sint firme mari, puternice, care stiu ca, o data ce Romania va intra in Uniunea Europeana, se va largi sfera investitorilor. In sensul ca exista fonduri de investitii care, prin regulamente proprii, nu pot fi investite decit in tarile din Uniunea Europeana.
Iar pentru a atrage asemenea fonduri o companie are nevoie de citiva ani de existenta pe bursa, pentru a-i convinge pe jucatori ca sint societati serioase’’, mai spune Stere Farmache. Asta inseamna automat transparenta afacerilor, precum si adoptarea de catre noile companii a principiilor guvernantei corporative.
Unificarea burselor la mina legislativului
Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti sustine ca unificarea BVB cu Rasdaq si cu Bursa din Sibiu va avea loc dupa aprobarea de catre Executiv a legii in cauza. „Prin proiectul nostru de lege este prevazut ca societatile listate sa fie plasate pe trei paliere: categoria I, categoria II si societati fara istorie, dar cu potential mare (newmarket)', adauga Farmache.
Sursa: Cotidianul, 21 martie 2005.' -
SC Antibiotice SA Iasi va fi privatizata anul viitor
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ATB
___
Ministrul Sanatatii, prof.dr. Mircea Cinteza, a declarat saptamina trecuta ca SC 'Antibiotice' SA va fi privatizata, dar nu anul acesta. Domnia sa a spus: 'Exista un mare interes pentru privatizarea fabricii iesene de medicamente, dar va trebui sa analizam si sa convenim asupra celei mai bune solutii. Ca actionar majoritar la aceasta societate, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa urmeze calea unei privatizari profitabile. Vom evita sa cadem in greseala de a urma exemplele unor privatizari nereusite care s-au realizat aici, la Iasi'.
La rindul sau, managerul 'Antibiotice', domnul loan Nani, a declarat ca a fost realizat un plan de dezvoltare a fabricii pentru urmatorii sase ani, in urma caruia aceasta companie poate realiza o productie de peste 120 de milioane de euro pe an, din care exporturile sa constituie 25-30%. Domnul Nani a intarit cele declarate de ministrul Sanatatii, precizind ca 'probabil privatizarea va avea loc anul viitor, pentru ca in acest an va trebui sa cautam solutia cea mai buna, care sa asigure dezvoltarea societatii, in acest moment, pentru companie exista mai multe variante, fiind initiate discutii cu mai multe entitati farmaceutice, dar si financiar-bancare, interesate de planul nostru de perspectiva'. SC 'Antibiotice' SA, cea mai mare companie de profil din Moldova, este o societate extrem de atractiva pentru cei care vor reusi sa cumpere pachetul majoritar de actiuni, detinut in prezent de Ministerul Sanatatii. An de an, fabrica ieseana de medicamente a investit in dezvoltare si a inregistrat profit, numai profitul aferent anului trecut insumind 180 de miliarde de lei, iar in anul 2005 se spera in atingerea unei cifre de afaceri de 1.650 miliarde de lei. Continuind politica de administrare din ultimii ani, pina in 2010 se intentioneaza implementarea unui program de investitii in valoare de 31,7 milioane de euro, in vederea respectarii standardelor europene si a dezvoltarii platformei companiei.
Sursa: Bursa, 21 martie 2005.
'
18.03.2005
-
Investitorii straini de la Bursa, mai rezervati in februarie
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD RRC TLV
___
Investitiile straine nete (diferenta dintre cumparari si vanzari) la Bursa de Valori au fost in februarie de 10,7 millioane de euro, inregistrand o scadere de 63% fata de luna precedenta. Cumpararile de actiuni ale strainilor pe piata de capital romaneasca au crescut insa cu 9,6%, de la 73 de milioane de euro, la 80 de milioane de euro.
Investitorii straini au cumparat mai mult, insa au si vandut mai mult, in conditiile in care volumul total al tranzactiilor de pe piata in februarie a crecut cu aproape 25% fata de luna anterioara. Brokerii spun ca evolutia buna a Bursei in luna ianuarie, precum si publicitatea care i s-a facut a atras atat investitorii interni, cat si pe cei externi. Un rol important in cresterea investitiilor pe Bursa in februarie a jucat si tendinta de apreciere a leului fata de euro si dolar.
Intensificarea activitatii investitorilor straini este indicata si de topul brokerilor, care a fost dominat in luna februarie de principalele societati care intermediaza pentru fondurile straine de investitii. Primul loc in acest top a fost ocupat in februarie de BRD Securities, societatea de brokeraj a BRD - Societe Generale, care a intermediat tranzactii in valoare de 46,7 milioane de euro, detinand o cota de piata de 8,9%. Aceasta valoare ridicata se datoreaza, in principal, ordinelor de cumparare venite de la fondurile de investitii straine.
Urmatoarele doua locuri au fost ocupate de catre Raiffeisen Capital & Investment si ING Securities, care au realizat tranzactii in valoare de 46,6 si respectiv 34,5 mil. euro. Raiffeisen a avut o cota de piata de 8,9%, in timp ce tranzactiile intermediate de catre ING au reprezentat 6,6% din cifra totala.
Interesul ridicat manifestat de catre investitorii straini in luna februarie este dovedit si de cele 68 de tranzactii speciale incheiate luna trecuta, a caror valoare s-a ridicat la aproape 28 mil. euro. Activitatea persoanelor fizice straine a crescut semnificativ luna trecuta, valoarea tranzactiilor acestora urcand cu circa 70% fata de luna anterioara.
Principalele atractii pentru investitorii straini au fost, in continuare, actiunile companiilor vedeta de la Bursa, care inregisreaza cele mai ridicate lichiditati, cum sunt Petrom, BRD, Rompetrol Rafinare si Banca Transilvania. Actiunile Rompetrol Rafinare au tinut capul de afis al activitatii pe piata de capital si in februarie, cu operatiuni de 39 de milioane de euro, reprezentand 15% din totalul tranzactiilor de pe piata. Brokerii afirma ca intrarile de investitii straine reprezinta unul din motivele continuarii cresterii pietei in luna februarie. Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai importante 10 actiuni de pe piata, a crescut luna trecuta cu 10%, evolutia sa fiind mai lenta decat in ianuarie. Scaderea intrarilor nete de capitaluri straine pe piata arata ca in februarie unii dintre investitorii straini au inceput sa-si marcheze din profiturile obtinute in luna ianuarie. Unii brokeri afirma ca scaderile inregistrate pe Bursa in aceasta luna se datoreaza si unei activitati mai reduse a investitorilor externi.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 martie 2005.
-
Majorarea pretului la gaze va sufoca productia nationala de ingrasaminte chimice
Curentul AMO
___
Viata grea pentru trei dintre principalele combinate producatoare de ingrasaminte chimice din Romania - Amonil Slobozia, Sofert Bacau si Azomures - care, in decurs de cateva saptamani, au anuntat, unul dupa altul, incetarea activitatii sau, dupa caz, restrangerea capacitatilor de productie. Motivul este unul singur: decizia guvernului de a majora pretul gazelor naturale de la 1 aprilie a.c., cu un procentaj cuprins intre 20% si 25%. Asta se adauga tendintei de reducere constanta a preturilor la ingrasamintele chimice de pe plan mondial, fapt care ameninta productia din Romania.
Gazul metan, care constituie principala sursa de energie pentru aceste combinate, a avut o evolutie de-a dreptul spectaculoasa a preturilor. Practic, in ultimii doi ani, tarifele s-au dublat, ajungand de la 67 de dolari/1.000 mc la 120-130 de dolari/1.000 mc. Iar pe viitor se prefigureaza alte surprize: de la 1 iulie a.c., gazul urmeaza sa fie mai scump cu inca 5-6%. Moarte sigura pentru producatorii de ingrasaminte chimice pana in 2007, cand pretul gazelor naturale este 'musai' sa ajunga la nivelul tarilor europene, unde mia de metri cubi de gaz costa peste 300 de dolari. Intentia de a aduce pretul gazului la nivelul european nu ar trebui sa ramana doar la simpla impunere a acestei masuri. Daca vrem sa ne aliniem comunitatii europene, ar fi bine totusi sa punem in practica si un sistem de cumparare a gazelor, nu sa ne limitam la simpla masura, lasand apoi pe spinarea agentului economic povara supravietuirii. Este bine de stiut ca, in statele membre ale UE, consumatorii mari de gaze platesc un pret mai mic, si invers: cei care consuma mai putin platesc mai mult. Pentru o astfel de solutie pledeaza si reprezentantii Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie. Liderul Achille Dutu ne-a declarat ca 'guvernul trebuie sa gaseasca solutii europene pentru ca piata romaneasca a ingrasamintelor sa nu dispara'.
Cateva mii de salariati se indreapta spre somaj
La Sofert Bacau, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a hotarat continuarea activitatii economice a societatii, atat timp cat aceasta nu genereaza pierderi, dupa ce, la inceputul lunii martie, Consiliul de Administratie solicitase in instanta deschiderea procedurii prevazute de Legea 64/1995 privind reorganizarea juridica si falimentul. In cazul in care activitatea va fi sistata, personalul va fi disponibilizat in conditiile contractului colectiv de munca. Aceeasi situatie a fost anuntata si de conducerea Amonil Slobozia, care a decis disponibilizarea, de la 1 aprilie, a unui numar de circa 850 de salariati. In cadrul AGA de ieri de la combinatul Azomures, conducerea a luat o decizie similara: incetarea activitatii de productie a combinatului, in cazul in care costurile de productie vor depasi costul ingrasamintelor chimice produse de combinat. Mai mult, concurentii din domeniu se confrunta si cu lipsa pietei de desfacere la intern a produselor ca urmare a lipsei acute de resurse financiare la nivelul producatorilor agricoli, precum si din cauza lipsei unei politici coerente de achizitionare a produselor agricole. In aceste conditii, industria chimica din Romania urmeaza sa lase cateva mii de salariati fara loc de munca, seria disponibilizarilor devenind una parca fara sfarsit.
MEC incearca salvarea productiei autohtone
Rezolvarea problemei nu sta decat in mana guvernului. In acest sens, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a intocmit un proiect care vizeaza producatorii de ingrasaminte chimice si nu numai, prin care se incearca inghetarea pretului la gaze. Potrivit ministrului de resort, Codrut Seres, asta presupune distribuirea echitabila a gazelor naturale din noi surse, ceea ce va duce la preturi mai mici la producatorii de produse chimice. Astfel, majorarea de 7-14% care s-ar fi resimtit in buzunarul producatorilor ar fi diminuata, daca membrii guvernului isi vor da girul pe acest proiect ce urmeaza a fi luat in discutie saptamana viitoare.
Sursa: Curentul, 18 martie 2005.' -
In curind, dobinda egala la euro si lei
Cotidianul
___
Un credit bancar va costa mult mai putin decit in prezent. Liberalizarea accesului strainilor la depozitele in lei si scaderea inflatiei preseaza puternic asupra dobinzilor. La creditele pe termen lung, dobinzile la lei si euro tind sa se egalizeze.
Romanii se vor putea imprumuta in curind mult mai ieftin decit in prezent, pentru ca piata geme de lei. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, chiar daca unele banci anticipeaza pentru a doua jumatate a anului dobinzi la credite de 14-16%, dobinzile vor scadea pina la niveluri de maximum 12-14% pe an.
Explicatia consta in aceea ca BNR va lasa multi lei in piata, costul imprumuturilor urmind sa scada sub imperiul legii cererii si ofertei.
Liberalizarea contului de capital va aduce si ea in banci lei in exces, iar bancile comerciale vor trebui sa reduca dobinzile atit la depozite, cit si la credite pentru a putea plasa acest exces, in conditiile unei concurente din ce in ce mai puternice pe piata de retail. Deja pe piata interbancara, dobinzile la lei au scazut puternic, pina la 6-9%.
„Anul 2005 este unul deosebit de provocator pentru sistemul bancar. Marja intre dobinzile la credite si cele la depozite va scadea de la 10-12 puncte procentuale in prezent, la 4-6 puncte procentuale maximum, spre sfirsitul anului. Competitia intre banci va fi accentuata, se va vedea cine este cu adevarat competitiv', a afirmat ieri Paul Prodan, director-adjunct la ING Bank Romania.
Potrivit bancherului, in curind, pentru imprumuturile pe termen lung, precum cel ipotecar, dobinda la creditele in lei va fi egala cu cea la creditele in euro. ING Romania pune in prezent la dispozitia clientilor cel mai ieftin credit ipotecar in lei cu o dobinda de 12,5%.
Directorul ING considera ca dobinzile la creditele ipotecare in lei se vor situa, la sfirsitul anului la circa 10%, adica foarte apropiate de dobinzile percepute la imprumuturile exprimate in moneda unica europeana.
Accesul strainilor la lei, liber din aprilie
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat in repetate rinduri, ca urmatorul pas de liberalizare a contului de capital se va produce pina la 30 iunie. Surse din piata bancara sustin ca accesul strainilor la depozitele in lei se va produce in aprilie.
Practic, Banca Nationala a Romaniei a facut toti pasii necesari pentru liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Antrenamentul la vedere al pietei valutare a inceput in 3 noiembrie anul trecut, de cind BNR a lasat mult mai liber cursul de schimb.
In ultimele 5 luni, paritatea leu-euro a atins un maxim istoric al volatilitatii, de pina la 24%, in scopul contracararii capitalurilor speculative, deja existente in piata. In opinia cunoscatorilor pietei bancare, precum fostul presedinte al BRD, Bogdan Baltazar, liberalizarea a avut loc 'de facto' pentru ca investitorii straini au penetrat in piata prin asa-numitele vehicule specializate.
Sursa: Cotidianul, 18 martie 2005.'
17.03.2005
-
SIF Oltenia conduce la profit pe primele doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a obtinut cel mai ridicat profit dintre cele patru societati de investitii financiare (SIF) care au raportat rezultatele aferente primelor doua luni ale anului, societatea inregistrand la sfarsitul lunii februarie un profit brut de 135,4 miliarde de lei (3,6 milioane de euro). Pentru luna ianuarie, Oltenia raportase un profit brut de 89,5 miliarde de lei (2,3 milioane de euro).
Singura societate de investitii financiare care a mai ramas sa prezinte rezultatele pentru aceasta perioada este Muntenia.
In primele doua luni din 2004, Oltenia obtinuse un profit brut de 104,8 miliarde de lei (2,5 milioane de euro). 'Profitul inregistrat de SIF Oltenia s-a datorat mai ales speculatiilor bursiere pe care compania le-a realizat in aceasta perioada', a comentat Florin Buzatu, vicepresedintele societatii. Mai mult de jumatate din profitul SIF Oltenia a fost obtinut in ianuarie, cand societatea a vandut 0,08% din actiunile BRD pentru care a incasat 0,7 milioane de euro si un pachet de peste 5% din actiunile Compa, in suma de 1,6 milioane de euro. In februarie, Oltenia a mai vandut un pachet de 0,04% din actiunile bancii, dar si 0,01% din titlurile Antibiotice.
'Banii pe care i-am obtinut din vanzarea unor pachete de la BRD, Compa, dar si de la alte companii, au fost investiti in consolidarea pozitiilor pe care le detinem la societati precum Socep, Argus sau au fost folositi pentru achizitii la companii unde nu aveam participatii, precum Biofarm', a precizat Buzatu. Intentioneaza Oltenia sa mai vanda din pachetele pe care le detine la banci si la alte companii listate la Bursa de Valori? 'Depinde de oportunitatile care se ivesc. Noi analizam pretul la care ajunge o actiune, perspectiva de crestere a unui alt titlu, lichiditatea celor doua valori mobiliare si daca intervine o oportunitate, putem de exemplu sa alegem sa vindem BRD si sa cumparam actiuni la alta companie. Oricum, politica noastra este ca banii incasati dintr-o vanzare de actiuni sa-i folosim tot pentru achizitii pe piata de capital', afirma Florin Buzatu.
Valoarea activului net unitar al SIF Oltenia era la sfarsitul lunii februarie de 16.334 lei/actiune. Pe Bursa, o actiune a acestei companii a fost cotata ieri la inchidere la un pret de 13.500 lei/actiune.
SIF Banat-Crisana a incheiat primele doua luni din acest an cu un profit brut de 117,4 miliarde de lei (3,1 milioane de euro), dupa ce in ianuarie compania inregistrase un profit de 95,1 miliarde de lei (2,4 milioane de euro). In 2004, compania obtinuse la finalul lui februarie un profit brut de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 79.000 de euro). Luna trecuta, Banat-Crisana a vandut un pachet de 0,19% din BRD, pentru care a incasat 2,4 milioane de euro. Dintre companiile listate la Bursa de Valori, Banat-Crisana si-a majorat in februarie participatiile detinute la Turbomecanica, de la 5,08% la 5,5% si la Silcotub, unde societatea de investitii financiare detinea la finalul lunii 9,11% din actiuni comparativ cu participatia de 8,81% din ianuarie. Activul net unitar al SIF Banat-Crisana era la finalul lui februarie de 12.678 lei/actiune. Pe Bursa, actiunile au fost tranzactionate ieri la inchidere la 12.500 lei/actiune.
SIF Moldova a inregistrat la sfarsitul lunii trecute un profit brut de 57,1 miliarde de lei (1,5 milioane de euro). In ianuarie, compania obtinuse un profit de 19 miliarde de lei (aproximativ 0,5 milioane de euro). Pentru primele doua luni din 2004, Moldova raportase un profit brut de 35 de miliarde de lei (0,8 milioane de euro). Valoarea activului net unitar la SIF Moldova era de 11.781 lei/actiune la finalul lunii precedente. Actiunile companiei au fost cotate ieri pe Bursa la un pret de inchidere de 11.500 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 martie 2005.
' -
OMV va investi 400 milioane de euro la Petrom
Romania libera SNP
___
In acest an, aproape o treime din investitiile OMV vor fi canalizate catre compania romaneasca Petrom, a carei preluare a fost finalizata in decembrie 2004, potrivit datelor prezentate de oficialii grupului austriac.
'In prezent ne concentram asupra provocarilor si oportunitatilor oferite de integrarea Petrom, operatiune care este in graficul stabilit. In acest an vom investi in jur de 400 milioane de euro in Petrom, si circa 1,3 miliarde de euro in total', a declarat presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer.
Recent, reprezentantii Petrom au anuntat ca firma va aloca in acest an 200 milioane de euro pentru investitii in modernizarea tehnologiilor utilizate in activitatea de explorare a perimetrelor petroliere, precum si in managementul sondelor.
De altfel, compania a primit, la privatizare, o serie de facilitati pentru stimularea activitatii de explorare si productie precum constituirea unei rezerve deductibile fiscal pentru acoperirea investitiilor realizate. Rezultatele financiare ale Petrom pentru 2004, in conformitate cu standardele romanesti de contabilitate, vor fi facute publice la 18 mai.
Intre timp, compania a anuntat ca nu va acorda, cel mai probabil, dividende pentru 2004 si nici nu va achita impozit pe profit, pentru ca a constituit provizioane deductibile fiscal. OMV a inregistrat anul trecut un profit net de 678 de milioane de euro, in crestere cu 57% fata de 2003.
Sursa: Romania Libera, 17 martie 2005.' -
Profitul Amonil a scazut de trei ori in 2004
Curierul National AMO
___
Combinatul de ingrasaminte chimice Amonil Slobozia a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 2.614 miliarde de lei, in crestere cu 24 la suta fata de valoarea inregistrata in anul precedent, in timp ce profitul companiei s-a diminuat de aproape trei ori. Potrivit datelor financiare preliminare transmise Bursei de Valori Bucuresti, profitul net al firmei a fost de 9,5 miliarde de lei in 2004, intreaga suma fiind destinata acoperirii pierderilor din anii trecuti. In 2003, combinatul a obtinut un profit net de 26 miliarde de lei, iar in 2002 a raportat o pierdere de 99 de miliarde de lei. Anul trecut, veniturile au totalizat 2.735 miliarde de lei, fata de nivelul contabilizat cu un an inainte, de 2.159 miliarde de lei. Combinatul a anuntat, recent, ca isi va inceta activitatea la 1 aprilie, masura care va determina disponibilizarea a 850 de salariati.
Sursa: Curierul National, 17 martie 2005.
16.03.2005
-
SIF Transilvania: profit de 0,3 mil. euro pe primele doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a inregistrat pe primele doua luni un profit net de 12,6 miliarde de lei (0,3 milioane de euro), dupa ce in prima luna a acestui an compania obtinuse un profit net de 6,5 miliarde de lei (0,1 milioane de euro). In aceeasi perioada a anului trecut, Transilvania obtinuse un profit net de 26,5 miliarde de lei (0,6 milioane de euro).
Transilvania este singura societate de investitii financiare (SIF) care a raportat pana in prezent rezultatele dupa primele doua luni ale anului. Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii pe marginea acestor rezultate. In perioada incheiata la finalul lunii februarie, SIF Transilvania nu a realizat nici o tranzactie mai mare de 0,5 milioane dolari (0,3 milioane de euro).
Transilvania are cea mai mare expunere pe companii din sectorul industrial, cu o pondere de 25,6% in portofoliu, ponderi importante detinand si societatile cu activitate in agricultura sau turism, care reprezinta 22,2 %, respectiv 15,8% din plasamentele SIF. Cea mai ridicata valoare de piata dintre plasamentele companiei este reprezentata de investitiile pe care SIF le are in societatile din sectorul financiar - bancar, a caror valoare era dupa primele doua luni de 114,1 milioane de euro, mai mult de jumatate din valoarea de piata totala a plasamentelor SIF Transilvania.
La finalul lunii februarie, SIF Transilvania avea un activ net unitar de 14.347 lei/actiune. Valoarea activului net unitar la sfarsitul lunii ianuarie a fost de 13.748 lei/actiune. Transilvania a obtinut anul trecut cel mai ridicat profit net dintre SIF - uri, inregistrand la finalul anului un profit net de 813 miliarde de lei (21,4 milioane de euro). Profitul societatii pe 2004 este echivalent cu aproape 1.500 lei/actiune. Compania nu a anuntat inca dividendul brut pe care intentioneaza sa-l distribuie din profitul pe 2004.
Actiunile SIF Transilvania sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 15.000 lei/actiune, in scadere cu peste 3% fata de sedinta precedenta. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 228,1 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 martie 2005.
Pagina