22.02.2005
-
Banii OMV au ridicat valoarea leului
Evenimentul Zilei
___
Valuta adusa in tara la privatizarea Petrom a inflamat piata monetara si poate fi considerata una dintre cauzele intaririi leului, a declarat ieri Mihai Pasculescu, vicepresedinte al Federatiei Patronatelor din Industria Usoara. “OMV a adus in tara peste 1,5 miliarde de euro. O parte din acesti bani i-a schimbat in lei si i-a plasat in depozite la termen cu 15% si asta a bulversat in plus piata valutara”, a spus Pasculescu.
Vicepresedintele asociatiei profesionale a textilistilor s-a referit, probabil, la posibilitatea ca OMV sa fi schimbat in lei suma de 669 milioane de euro care a intrat in conturile Petrom, ca aport la majorarea de capital. Pogonaru: “In aprilie fug fondurile si leul se depreciaza”
Tendinta continua de intarire a leului va pirjoli afacerile exportatorilor romani, care sint pe cale sa obtina totusi, dupa sase luni de rugaminti, permisiunea bancii centrale de a cumpara si vinde valuta la cursul BNR, a avertizat ieri Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Masura anuntata de BNR de a permite accesul liber al firmelor la piata valutara a bancilor are sanse mari sa calmeze piata valutara, a adaugat Pogonaru.
“Multi isi vor schimba leii in valuta si aceasta va neutraliza fluctuatiile puternice ale cursului de schimb”, a spus Pogonaru. El a descris un posibil scenariu de prabusire a monedei nationale spre valori de 39.000 de lei, chiar 40.000 de lei pentru un euro in aprilie, cu argumentul introducerii noilor impozite pe cistigurile din capital.
“Toata lumea are asteptari de intarire a leului, ceea ce nu e corect. Eu cred ca fondurile straine de investitii vor pleca inainte de inceputul lunii aprilie, pentru a-si marca profiturile inainte de introducerea impozitelor pe cistigurile de capital”, a estimat Pogonaru.
AOAR vrea dobinzi de 10% la depozite
Sefii AOAR au declarat ca inteleg ca aprecierea leului este un fenomen natural, determinat pina la un punct de cresterea economica, dar avertizeaza ca exista atacuri speculative pe piata. “Nu negam aprecierea leului si necesitatea acesteia; noi, ca exportatori, o sustinem. Nu cerem BNR sa intervina pe piata valutara, ci sa mentina stabilitatea preturilor. A ni se da lectii ca nu sintem productivi, uitind de elementul speculativ, nu este drept”, a spus Pogonaru. Firmele romanesti nu sint competitive pentru ca se finanteaza la costuri de patru-cinci mai mari decit cele din Europa. Sefii AOAR au cerut bancii centrale reducerea dobinzii-cheie la un nivel de 12% si coborirea ratei dobinzilor la depozite la o medie de 10%. Pogonaru a mai spus ca economia romaneasca nu are in acest moment capacitatea de a absorbi banii intrati in tara. “In economie s-au creat deficite din cauza politicilor economice divergente, de pe urma carora sufera companiile romanesti”, a spus Pogonaru. Eximbank trebuie sa acorde facilitati la creditele in valuta, a mai cerut AOAR.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 februarie 2005.
21.02.2005
-
Rompetrol a ajuns la 81% din Petromidia
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Grupul Rompetrol si-a majorat cu circa 2% participatia detinuta la compania Rompetrol Rafinare (Petromidia) pana la 81,12%, in urma majorarii de capital prin care grupul a adus ca aport activele Rompetrol Downstream, compania care administreaza reteaua de benzinarii Rompetrol.
Cresterea participatiei s-a datorat faptului ca nu toti minoritarii au subscris in cadrul majorarii de capital in virtutea dreptului de preemtiune.
Astfel, grupul Rompetrol controleaza 52,65% din actiunile Petromidia prin intermediul societatii The Rompetrol Group Olanda, la care se adauga participatia detinuta de Rompetrol Financial Group Bucuresti, de 16,08%. Capitalul social al Petromidia a fost majorat recent cu peste 3.635 miliarde lei (98 milioane euro) pana la 21.099 miliarde lei. Din aceasta suma
86 milioane de euro au reprezentat valoarea Rompetrol Downstream. Directorul general al uneia dintre diviziile Petromidia, Rompetrol Petrochemicals, Eric Chis, a renuntat saptamana trecuta la pozitia de director general al diviziei de petrochimie a grupului petrolier pentru a se concentra asupra responsabilitatilor pe care le are in Rompetrol privind expansiunea operatiunilor.
Conducerea companiei petrochimice a fost preluata recent de Florin Andrei, care a ocupat anterior pozitia de director comercial. Chis va ramane pe pozitia de vicepresedinte al grupului Rompetrol, responsabil cu extinderea operatiunilor si investitiile, pe care o ocupa inca de acum aproape doi ani.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 februarie 2005.
-
Statul vrea sa vanda la Bursa 10% din BCR
Gardianul EBS
___
Guvernul analizeaza, in prezent, oportunitatea listarii la bursa a unui pachet de 10% din actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR).
Ministrul de stat Adriean Videanu a anuntat ca Executivul intentioneaza sa listeze la Bursa de Valori Bucuresti un pachet de 10% din actiunile Petrom, operatiune pentru care a obtinut acordul OMV, si ca autoritatile au in vedere sa introduca pe piata de capital pachete semnificative de actiuni Romtelecom, BCR si CEC.
Statul roman detine 36,88% din actiunile bancii, dupa ce a vandut, anul trecut, un pachet de 25% plus doua actiuni catre BERD si International Finance Corporation, pentru 222 milioane de dolari. Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia 6,11%, SIF Banat-Crisana 6%, SIF Transilvania 6%, SIF Moldova 6% si SIF Muntenia 6%.
Sursa: Gardianul, 21 februarie 2005. -
Fondurile de investitii aloca resurse suplimentare in 2005 pentru Romania
Adevarul
___
Fondurile cu capital de risc vor aloca in anul 2005 resurse financiare suplimentare pentru investitii in Romania. Tot mai multi investitori straini aleg sa investeasca in fonduri destinate Romaniei, incurajati de ultimele evolutii economice, dar si de perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. 'Apetitul investitorilor straini pentru Romania a crescut semnificativ in principal datorita imbunatatirii indicatorilor macroeconomici: cresterea PIB-ului, reducerea inflatiei, dar si datorita incheierii capitolelor de negociere cu UE', sunt de parere reprezentantii Fondului Romano-American de Investitii (FRAI). Astfel, marile fonduri, prezente pe piata autohtona, anunta ca pentru 2005 au strans fonduri noi, orientate in special spre tarile Europei de Est, care nu au aderat inca la Uniunea Europeana, cum ar fi Romania si Bulgaria. Este cazul FRAI, care administreaza un fond nou cu o valoare cumulativa de pana la 75 de milioane de euro. 'Acest fond, numit Balkan Accession Fund (BAF), destinat investitiilor in Romania si Bulgaria, va realiza, in urmatorii 3 ani, 10-15 proiecte, in sectoare cu potential de cresteri procentuale anuale de 2 cifre. Cele mai atractive sectoare de activitate, datorita potentialului lor de crestere, sunt sectorul financiar si cel de retail, prima investitie din noul fond fiind Domo Retail', declara Neculai Sandu, Investment Manager la BAF. Cresterea increderii investitorilor straini in potentialul Romaniei a determinat unele fonduri, care pana acum nu mai investisera in companii romanesti, sa-si faca in 2005 intrarea pe piata romaneasca. Sigma Bleyzer, de exemplu, care a investit pana acum doar in Ucraina, este in faza de mobilizare a unui nou fond orientat pe Romania, Bulgaria si Ucraina. 'Durata de viata a noului fond Sigma Blayzer IV este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru inca 2 ani. Obiectivul nostru este sa investim suma de 200 de milioane de euro in Romania, Bulgaria si Ucraina, in medie in 5 proiecte pentru fiecare tara, investitia pentru fiecare proiect putand varia intre 5 si 40 de milioane de euro', ne-a declarat Radu Bugica, director in cadrul Sigma Bleyzer Romania. Domeniile cele mai interesante pentru noul fond sunt distributia de produse, materiale de constructii, alimente, turism, agricultura, software. In ceea ce priveste profilul companiilor in care se va investi, acestea sunt societati cu cote de piata semnificative, in special cele care vor sa se extinda in zona Europei de Est. 'Vom investi in medie intre 15 si 50 de milioane de euro, mai ales in firme care vor sa se extinda in tarile vecine, organic sau prin achizitii. Daca pana acum investeam 10-25 de milioane de euro pentru a dezvolta o afacere, pe viitor vom aloca sume mai mari pentru achizitii de companii', ne-a spus Emma Popa-Radu, director de investitii al Advent International. Investitiile se vor indrepta in special spre sectoarele traditionale ale fondului: farmaceutice, media, servicii financiare, dar si spre domenii noi: cel al bunurilor de larg consum, logistica si business-services, adica catering, cleaning, paza, sectoare care sunt subdezvoltate si au perspective bune de crestere, dupa parerea reprezentantei Advent International.
Sursa: Adevarul, 21 februarie 2005.'
18.02.2005
-
SIF Oltenia a inceput anul cu profit de 2,4 milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a raportat pentru luna ianuarie a acestui an cel mai mare profit dintre cele patru societati de investitii financiare (SIF) care si-au anuntat castigurile pe luna trecuta. Societatea a inregistrat luna trecuta un profit de 89,5 miliarde de lei (2,4 milioane de euro), profiturile celorlalte trei SIF-uri care au anuntat rezultatele, Banat-Crisana, Moldova si Transilvania situandu-se sub 0,5 milioane de euro. SIF Muntenia nu a publicat inca rezultatele financiare pe luna ianuarie.
Tranzactiile SIF Oltenia pe Bursa de Valori au facut diferenta intre profitul raportat de SIF Oltenia si cele ale celorlalte patru SIF-uri. Societatea a vandut luna trecuta pe piata actiuni emise de BRD - Groupe Societe Generale in suma de 62 de miliarde lei (1,7 milioane de euro) si un pachet de patru milioane de titluri ale Compa Sibiu care totalizeaza peste 60 miliarde de lei. (1,6 milioane de euro). Pachetul de actiuni BRD vandut de SIF Oltenia reprezinta aproximativ 0,08% din capitalul bancii. In cazul Compa, titlurile instrainate de SIF insumeaza mai mult de 5% din capital. SIF Oltenia a continuat sa vanda actiuni BRD si luna aceasta, cand a mai renuntat la un pachet de 0,04% din actiunile bancii.
SIF-urile au inceput de anul trecut sa vanda actiuni detinute la banci. SIF Muntenia a vandut anul trecut intreg pachetul detinut la Bancpost, iar SIF Banat-Crisana a renuntat la o parte a actiunilor pe care le detinea la BRD. Profitul pe actiuni al SIF Oltenia pe luna trecuta s-a ridicat la 154 de lei, in timp ce valoarea activului net pe actiune al societatii se cifra la aproape 15.000 de lei.
Pe locul al doilea in luna ianuarie in privinta profitului s-a situat SIF Moldova, care a castigat 19 miliarde de lei (0,5 milioane de euro). Societatea are plasate in titluri de stat si depozite bancare de aproximativ 45 milioane de euro, o buna parte a veniturilor provenind din dobanzi. Cele mai importante tranzactii de luna trecuta ale societatii au fost cumpararea unui pachet de actiuni Banca Transilvania in valoare de 0,76 milioane de euro si participarea cu 0,68 milioane de euro la majorarea capitalului social al producatorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlau.
SIF-urile realizeaza cea mai mare parte a veniturilor la mijlocul anului, atunci cand incaseaza dividendele de la companiile detinute in portofolii. SIF Transilvania a inregistrat in ianuarie un profit de 6 miliarde de lei (170.000 de euro) si inregistra la finalul lunii un activ net pe actiune de 13.748 de lei. SIF Banat-Crisana a incheiat prima luna a anului cu un profit de 2 miliarde de lei (70.000 de euro) si avea un activ net pe actiune de 12.167 de lei.
Actiunile societatilor de investitii financiare au inregistrat in ultimele zile o tendinta de apreciere, dar pe fondul unor oscilatii puternice. Motivul cresterii este reluarea discutiilor privind pragul de detinere. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a emis o instructiune care sustine ca va obliga SIF-urile sa elimine orice prag de detinere din statut, in timp ce presedintele Comisiei Buget-Finante din Senat a anuntat ca va propune modificarea prin lege a pragului de detinere de la 0,1% la 1%. In ultimele doua saptamani valoarea bursiera a celor cinci SIF-uri a crescut cu peste 200 milioane de euro, atingand pragul de 1,2 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 februarie 2005.
-
Topul primelor zece banci din Romania
___
Topul primelor zece banci in functie de active valabil pentru anul 2004 nu a suferit modificari semnificative, insa au fost consemnate evolutii diferite in ceea ce priveste cota de piata detinuta, chiar in randul primelor trei clasate, se arata intr-un raport al Bancii Nationale a Romaniei.
Banca Comerciala Romana se mentine pe primul loc in sistemul bancar, cu o crestere de 32%. La nivelul cotei de piata, BCR a coborat cu peste trei puncte procentuale, de la 29,3% la finele lui 2003, la 26,1% la 31 decembrie 2004. Activele bancii au atins 235.503 miliarde de lei (aproape sase miliarde de euro).
Desi isi pastreaza pozitia a doua in ceea ce priveste activele, evaluate la aproape trei miliarde de euro, BRD Groupe SociA?tA? GA?nA?rale detine o cota de piata de 13%, in scadere cu 0,3 puncte procentuale. Raiffeisen a consemnat insa cea mai mare crestere, cu o dublare a activelor (96,8%), pana la 83.004 miliarde de lei (peste doua miliarde de euro). Intre primele trei pozitii ale clasamentului, Raiffeisen este singura banca in urcare la nivelul cotei de piata, de la 6,9% in 2003, la 9,2% la finele anului trecut.
Locul patru este ocupat, in continuare, de Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), in coborare totusi in ceea ce priveste cota de piata, de la 6,9% la 5,9%. Activele CEC totalizeaza 51.169 de miliarde de lei. Cele doua mari banci olandeze din piata romaneasca au facut rocada in clasamentul pe active, ING devansand pe pozitia a cincea ABN Amro.
HVB Bank a urcat de pe locul noua pe sapte, dupa o crestere a activelor de aproape 100%. Banc Post a coborat o pozitie, pana pe locul opt, desi cu un castig de jumatate de punct la cota de piata.
Tot in coborare cu o pozitie se afla si Alpha Bank, concomitent cu o usoara scadere a cotei de piata la 3,18%. Iar Banca Tiriac, dupa o perioada de crestere agresiva, iese din top zece, fiind devansata de Banca Transilvania. Banca din Cluj s-a apropiat de o cota de piata de 3%, avand active de 26.033 de miliarde de lei.
Primele cinci banci din sistem concentreaza 60% din activele sistemului bancar, iar primele zece cumuleaza 80% din totalul activelor.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 18 februarie 2005. -
Angajatii Oil Terminal, in greva
Gardianul OIL
___
Peste doua sute de salariati ai societatii Oil Terminal au declansat, ieri, o greva de avertisment de doua ore si au luat parte la un miting de protest in curtea societatii, principala nemultumire fiind legata de refuzul Ministerului Economiei de a le acorda majorarea salariala ceruta. de 18%.
Sursa: Gardianul, 18 februarie 2005. -
De maine, cursul revine la 37.000 lei
Adevarul
___
Ieri, Banca Centrala a anuntat un curs de 38.026 de lei pentru un euro, cu aproape 200 de lei mai putin decat cel consemnat marti, cand BNR a aspirat aproape 300 de milioane de euro de pe piata. Insa dealerii bancilor sustin ca este vorba de o crestere 'cosmetizata' a euro, in realitate cursul monedei europene ajungand la 37.000 lei la sfarsitul zilei trecute. 'Pana la orele pranzului, cursul euro a fost relativ stabil, scazand spre pranz pana la 38.000 lei, fata de nivelul de deschidere de 38.100. Vanzarile de valuta au fost semnificative, multi dintre clientii bancilor dorind sa profite de cursul bun', explica dealerul unei banci. Cu toate acestea, jucatorii de pe piata valutara sustin ca euro a rezistat extrem de bine la vanzarile mari de valuta, ceea ce ii face sa banuiasca o noua interventie ascunsa a BNR. 'Cursul a tinut bine piept la vanzarile masive de valuta pana la orele pranzului. Daca in spate s-a aflat Banca Centrala, prezenta acesteia a fost extrem de subtila', recunoaste dealerul unei banci. Suspiciunile dealerilor privind o a treia interventie consecutiva a BNR par sa fie confirmate de prabusirea brusca a cursului pana la ora 16, cand piata valutara si-a inchis portile. Euro a ajuns la sfarsitul zilei de ieri inapoi la nivelul de 37.050 lei. Jucatorii de pe piata valutara sustin ca in zilele urmatoare este de asteptat ca euro sa scada. Insa nu stiu cat de brusc. 'Este greu de spus daca moneda europeana va sta peste 37.000 lei cateva zile sau daca va cobori sub acest nivel chiar de maine' (n.r. - azi), spun dealerii valutari.
Sursa: Adevarul, 18 februarie 2005.'
17.02.2005
-
Datoriile marilor companii - aproape 95.000 de miliarde de lei
Romania libera
___
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor, companiile mari au inregistrat datorii catre bugete de 94.702 miliarde lei.
385 de firme au restante de plata catre bugetul de stat de 43.390,42 miliarde lei, ele fiind in urmatoarele situatii:
- 106 companii au inlesniri la plata pentru 5.620,47 miliarde lei;
- 230 contribuabili mari se afla in executare silita pentru recuperarea creantelor bugetului de stat de 33.450,93 miliarde lei;
- un contribuabil mare (ISPAT SIDEX Galati) are aprobata amanarea la plata a sumei de 9,44 miliarde lei;
- 27 de firme, datoare cu 4.042,21 miliarde, sunt in administrare speciala;
- 18 firme au solicitat compensarea unor datorii de 215,58 miliarde;
- la 3 contribuabili mari s-a suspendat executarea silita.
Datoriile a 351 de mari firme la bugetul asigurarilor sociale sunt de 42.516,48 miliarde lei, ele fiind in urmatoarele situatii:
- 105 au inlesniri la plata pentru 5.555,01 miliarde lei;
- 207 firme sunt in executare silita pentru 29.593 miliarde lei;
- ISPAT SIDEX are amanare la plata pentru 1.289,58 miliarde lei;
- 27 de firme, datoare cu 5.664,26 miliarde, sunt in administrare speciala;
- 7 firme au cerut compensarea pentru 12,38 miliarde lei;
- un contribuabil, dator cu 368,36 miliarde lei, este in lichidare voluntara;
- la trei companii s-a suspendat executarea silita pentru suma de 33,3 miliarde lei.
Datoriile de 3.611,98 miliarde la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate sunt impartite pe 291 de firme, dupa cum urmeaza:
- 59 de societati au inlesniri la plata pentru 285,79 miliarde lei;
- 194 de firme sunt in executare silita pentru 2.316,23 miliarde lei;
- ISPAT SIDEX are amanare la plata pentru 562,98 miliarde;
- 26 de firme, datoare cu 429,19 miliarde, sunt in administrare speciala;
- 7 societati au cerut compensare pentru 9,57 miliarde lei;
- un datornic cu 0,65 miliarde este in lichidare voluntara;
- executarea silita suspendata la 3 firme, datoare cu 7,57 miliarde.
Cele 5.185 miliarde datorate la asigurarile de somaj se impart intre 297 de firme:
- 68 de societati au inlesniri la plata pentru 577,65 miliarde lei;
- 192 sunt in executare silita pentru 3.476,16 miliarde lei;
- Sidex are amanare la plata pentru 321,3 miliarde lei;
- 27 de firme, datoare cu 748,88 miliarde lei, au intrat in administrare speciala;
- 5 societati au solicitat compensarea pentru 2,19 miliarde lei;
- un datornic cu 55,48 miliarde lei este in lichidare voluntara;
- la 3 firme s-a suspendat executarea silita pentru datorii de 3,34 miliarde lei.
Sursa: Romania Libera, 17 februarie 2005. -
Industria textila, pindita de faliment
___
Deprecierea monedei europene si scumpirea utilitatilor, cumulate cu liberalizarea comertului mondial cu textile si implicit disparitia lohn-ului, afecteaza puternic industria textila romaneasca. Daca acapararea pietei mondiale de textile de catre China era o chestiune previzibila, textilistii autohtoni spun ca intarirea leului a fost bomboana de pe coliva. Sefii companiilor de profil sustin ca exista riscul ca, anul acesta, aproape jumatate din firme sa-si inchida portile. Totodata, liderii industriei textile ameninta ca, daca nu se iau masuri, de saptamina viitoare vor trece la actiuni de protest in strada.
Din cele aproape 8.900 de firme care activeaza in industria textila, numai 300 sint mari companii si doar acestea au sanse sa-si prelungeasca durata de viata pe piata. Potrivit Mariei Grapini, presedintele organizatiei patronale FEPAIUS, 85a din firmele din industria de profil lucreaza in sistem lohn si mare parte din ele sint pindite de faliment. Numai disparitia lohn-ului, avertizeaza liderii patronatelor, ar ingrosa rindurile somerilor cu aproximativ 300.000 de oameni. Astfel, unica solutie pentru firmele ancorate in lohn o reprezinta crearea si impunerea marcilor proprii pe piata interna, insa putine companii vor reusi sa se salveze astfel. “Romania este sufocata de marfa ieftina si de calitate inferioara. Este foarte greu sa stabilizezi pe piata interna brand-uri noi. Costurile sint foarte mari si sint necesari cel putin 5-6 ani pentru construirea unei marci sigure”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele organizatiei patronale a industriei textilelor.
Potrivit sefului FEPAIUS, producatorii autohtoni de textile mai detin doar 15% din piata romaneasca. “Restul inseamna importuri si marfuri la mina a doua”, a apreciat Grapini. De altfel, una dintre solicitarile producatorilor interni este impunerea unor masuri netarifare (licente de import, standarde de calitate, certificate de conformitate etc.) pentru importurile din Asia. “Romania a ajuns o lada de gunoi. O pereche de manusi, care doar pe eticheta sint din piele, se vinde la noi cu 7.000 lei, iar sase perechi de sosete din import, cu 35.000 lei. Nu ne temem de competitorii externi, ci de marfa de contrabanda. Toate tarile din comunitate isi protejeaza productia interna cu masuri netarifare la import”, a afirmat Grapini. Reprezentantii industriei textile mai spun ca Romania este singura tara, din primii zece mari exportatori de profil, care nu are o industrie primara. Singura tesatorie de matase, de la Lugoj, a fost inchisa. Totodata, s-a redus masiv numarul filaturilor de melana, viscoza si fibre sintetice. Astfel, chiar daca o parte din firmele de confectii si-ar gasi salvarea in crearea unor marci proprii, materia prima (adica lina, bumbacul si fibrele sintetice) nu ar putea fi asigurata altfel decit de importuri costisitoare. Dupa cum reiese din datele Institutului National de Statistica, anul trecut exporturile industriei textile au insumat 3,7 miliarde euro, in vreme ce materia prima a costat Romania circa 1,5 miliarde euro.
Pierderi de 15.000 la o afacere de 120.000
Prabusirea monedei europene aproape ca i-a naucit pe exportatorii de imbracaminte, pentru ca, sustin ei, le-a cauzat pierderi de cel putin 15a, adica in jur de 15.000 de euro lunar. “Calculele noastre arata ca in cazul unei firme a carei cifra lunara de afaceri este de 120.000 euro (aproximativ 500 milioane lei), pierderile in ianuarie au fost de aproape 400 milioane lei, iar pentru februarie sint estimate la aproape 700 milioane lei”, ne-a spus Maria Grapini. Reprezentantii FEPAIUS sustin ca inteleg faptul ca fluctuatia cursului este un mecanism al economiei de piata, dar ca efectul acestuia “genereaza perioade in care se speculeaza, vreme in care firmele cad pentru ca nu au comenzi, contracte si nici nu indraznesc sa faca investitii”.
Ce vor textilistii
Supararea reprezentantilor din industria textila nu vizeaza numai decizia bancii centrale de a liberaliza cursul valutar si contul de capital. Textilistii sint nemultumiti si de scumpirea utilitatilor, in special a energiei electrice, si mentinerea unor dobinzi mari la creditele in valuta acordate de Eximbank. “Vom cere eliminarea acelui aberant binom diferential (n.r. - pretul energiei se calculeaza diferentiat, in functie de intervalele orare - ore de virf) care ne-a facut sa avem costuri mai mari pe megawatt decit Germania, si modificarea dobinzilor la creditele in valuta. In plus, solicitam inasprirea controlului la vama si impunerea unor masuri netarifare”, a declarat ieri Maria Grapini.
La rindul sau, Gheorghe Nastase, seful Federatiei Uniconf, a spus ca, “daca solicitarile noastre nu vor fi luate in seama, trecem la actiuni de protest in strada”.
'Croitorii' cistiga
Desi pe piata de textile exista tendinta de scadere a numarului de comenzi si contracte, au ramas inca firme de profil care lucreaza in profit si pe comenzi mai mari decit anul trecut.
“Putem spune ca avem o productie cu 15a mai mare decit anul trecut, tot ceea ce producem fiind contractat cu mari firme vestice, mai ales din Germania si Italia”, afirma Victoria Popoviciu, patron al firmei Lavy Jeans din Alba.
Si firmele Little Little si Kosmos Tre, tot din Alba, sustin ca au contracte pentru tot anul si ca cererea este in crestere. “Sigur, avem nemultumiri legate de pierderile cauzate de intarirea leului si de importurile de “chinezarii”, care creeaza o concurenta neloiala, dar noi nu prea lucram pentru piata interna”, spun reprezentantii celor doua societati.
Firmele care au contracte pentru acest an vorbesc cu mindrie despre investitiile facute in retehnologizare, in masini noi si oameni cit mai buni. “Lucram cite zece ore pe zi, cu peste 100 de oameni si tot am fost in situatia in care am refuzat contracte”, afirma patronul Lavy Jeans.
Sursa: Evenimentul Zilei, 17 februarie 2005.'
Pagina