08.03.2005
-
Romania - in topul interesului fondurilor straine de investitii
Adevarul
___
Romania va fi in 2005 un punct de maxim interes pentru investitorii straini, potrivit declaratiilor reprezentantilor fondurilor de investitii. Acest lucru se datoreaza in primul rand relaxarii fiscale si scaderii inflatiei, care pozitioneaza Romania tot mai bine in competitia cu celelalte tari din regiune pentru atragerea fondurilor de investitii. Apropiata aderare la Uniunea Europeana joaca, de asemenea, un rol important. 'In zona Europei de Est, Romania este interesul numarul unu, in special pentru urmatorii doi ani. Bancile de investitii, fondurile de pensii, dar in special fondurile de familie, care sunt de regula furnizorii nostri de capital, au fost mult mai deschisi la ideea de a investi in Romania', spune Ion Florescu, administratorul Romanian Investment Fund si Reconstruction Capital. Nu doar fondurile de investitii vor manifesta un interes tot mai mare pentru Romania, ci si alte categorii de investitori. Acestia se vor indrepta cu precadere spre domenii care in acest moment inregistreaza un deficit de investitii: infrastructura de transport, servicii publice locale, utilitati sau spre segmente cu un bun potential de crestere, cum ar fi cel financiar, imobiliar, IT, componente auto, industria electronica. De asemenea, specialistii anticipeaza ca in urmatorii ani vom asista tot mai des la urmatorul scenariu: in tara vor intra investitori cu putere financiara tot mai mare, care vor cumpara companii deja construite de catre investitori autohtoni sau straini. 'Vor fi unii investitori care se vor retrage, ei vor fi inlocuiti de altii cu mai multe resurse financiare. De exemplu, unele banci private romanesti se vor vinde, iar cei care le vor cumpara vor trebui sa dispuna de resurse substantiale', considera Ion Florescu. O alta tendinta va fi aceea ca marile firme vor investi tot mai mult in divizia de cercetare-dezvoltare, in special pentru crearea de produse noi, este de parere Radu Bugica, director in cadrul fondului de investitii Sigma Bleyzer Romania. 'In cercetare, aplicativa mai ales, orientata pe dezvoltare de produse noi, se va investi din ce in ce mai mult', spune acesta. Ultimele evolutii economice, in special cota unica de impozitare, sunt vazute ca adevarate 'motoare' pentru atragerea unor noi investitori. 'Suntem optimisti, credem ca pe termen lung reforma fiscala va avea efecte pozitive', afirma reprezentantii Sigma Bleyzer. Faptul ca golul bugetar produs de cota unica se va acoperi prin cresterea altor impozite nu este vazut ca un factor negativ, fiind perceput drept o evolutie fireasca, tinand cont de faptul ca in UE toate aceste taxe exista deja. 'Cred ca s-a discutat prea mult pe tema acestor noi taxe, care sunt absolut normale. Ele pot actiona ca un stimulent economic. De exemplu, in cazul majorarii impozitului pe tranzactiile imobiliare pentru firme, aceasta crestere ii va stimula pe cei care au spatii neutilizate sa le valorifice', crede Florescu. Exista, desigur, si factori care afecteaza negativ interesul companiilor straine pentru investitii. Printre acestia se numara aprecierea din ultimele luni a leului fata de euro si dolar, fenomen perceput ca un element negativ pentru economie. 'Fluctuatia semnificativa a celor doua valute importante in raport cu moneda nationala a creat o oarecare panica in randul investitorilor deja existenti si un anumit grad de neincredere celor care intentioneaza sa investeasca aici', considera Selena Parvulescu, reprezentant GBG Logistics, companie care ofera consultanta investitorilor straini. De asemenea, birocratia la nivelul administratiei publice si schimbarile legislative prea multe si prea dese sunt factori care descurajeaza investitiile straine, domenii care se cer imbunatatite daca se vrea ca Romania sa ramana competitiva. In plus, mai sunt multe de facut la capitolul imaginea Romaniei in exterior. 'Bulgaria a beneficiat de un marketing de tara mai bun decat Romania, fiind mai bine vazuta din acest motiv', crede Radu Bugica.
Sursa: Adevarul, 8 martie 2005.'
07.03.2005
-
Obligatiuni in lei, de la firmele straine?
Gardianul
___
Trezoreria statului va propune institutiilor internationale care deruleaza proiecte in Romania sa lanseze pe piata interna emisiuni de obligatiuni in lei, a declarat, pentru Mediafax, Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, citat de Mediafax. El sustine ca aparitia acestor jucatori va reprezenta baza pentru constituirea unei piete private a instrumentelor cu venit fix pe termen lung, permitand Trezoreriei sa mareasca termenul de scadenta al emisiunilor de stat.
Sursa: Gardianul, 7 martie 2005. -
Flamingo International la bursa din iunie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Flamingo International , compania care detine Flamingo Computers si Flamingo Distri-bution Center va fi listata la Bursa la jumatatea anului. Dragos Simion, presedintele Flamingo Computers, ne-a declarat: „Speram ca pina la sfirsitul acestei saptamini sa finalizam negocierile cu societatea care va intermedia oferta publica primara, iar in luna iunie credem ca vom reusi sa listam compania la Bursa. Pretul de vinzare al actiunilor, in cadrul ofertei publice, urmeaza sa fie stabilit dupa consultarile cu societatea de intermediere. Vom discuta, totodata, cu investitorii institutionali interesati de Flamingo International, pentru stabilirea pretului de pornire in cadrul ofertei”, a mai precizat domnul Simion.
Banii obtinuti vor fi utilizati pentru extinderea companiei, dupa cum ne-a declarat Dragos Simion. O prima directie in acest sens o reprezinta infiintarea de noi puncte in orasele cu cerere ridicata pentru produsele oferite. „Sint orase in care avem deja puncte de lucru, dar cererea este atit de ridicata incit infiintarea unui nou magazin este binevenita”, a afirmat Dragos Simion. O alta directie a planului de extindere presupune inlocuirea unor locatii existente cu altele mai mari.
Conducerea grupului Flamingo intentioneaza, totodata, sa infiinteze o retea separata de magazine, care sa se adreseze altui public tinta. Pentru noua retea promovarea va fi facuta separat. „Am observat ca, in general, magazinele Flamingo sint privite ca fiind numai de calculatoare. De aceea dorim sa facem o noua retea de magazine destinata comercializarii aparaturii IT si electronice mobile, cum ar fi camere video, camere foto digitale, telefoane mobile, accesorii”, ne-a declarat Dragos Simion. Magazinele din noua retea vor avea o suprafata de cel mult 100 de metri patrati si vor fi localizate in toata tara.
Compania va acorda dividende cei mai devreme la sfirsitul lui 2006
Profitul aferent anului 2004 va fi utilizat de catre companie pentru investitii, alaturi de banii atrasi din oferta publica. Domnul Simion a precizat ca managementul grupului se gindeste sa acorde dividende de la sfirsitul anului 2006. Conducerea Flamingo ia in calcul si posibilitatea acordarii, din profitul pe 2005, de actiuni gratuite, dupa cum ne-a declarat Dragos Simion.
Flamingo nu a acordat dividende in ultimii doi ani, profitul aferent acestor perioade fiind inclus in capitalurile proprii. Ca urmare, valoarea patrimoniala este mult mai mare decit valoarea nominala a actiunilor.
Flamingo International detine Flamingo Computers si Flamingo Distribution Center. Initial, cele trei erau companii distincte, cu aceiasi actionari. Ulterior, dupa cum ne-a declarat domnul Simion, actionarii au decis constituirea unei structuri tip holding in care Flamingo International sa le detina pe celelalte doua. Aceasta operatiune a fost efectuata tocmai in vederea listarii la Bursa.
Flamingo Computers este unul dintre cei mai importanti retaileri de produse IT&C de pe piata autohtona, cu o retea care numara in prezent 75 de locatii, din care 20 in Bucuresti.
Flamingo Computers are o cota de piata de circa 15%. Principalii concurenti ai companiei sint Ultra Pro, IBM, Hewlett Packard. Flamingo Distribution Center are citeva centre de distributie regionala.
Sursa: Bursa, 7 martie 2005.
-
Brokerii au pareri impartite in ce priveste impactul liberalizarii contului de capital asupra bursei
Adevarul
___
Brokerii au scenarii diferite in ce priveste impactul liberalizarii contului de capital asupra bursei. Unii cred ca liberalizarea contului de capital ar putea determina, pe termen scurt, iesirea unor bani de pe bursa. Acest fapt va duce la o scadere a cotatiilor, avand in vedere ca fondurile de investitii ar putea decide sa-si vanda actiunile la preturile mari din acest moment pentru a cumpara valuta ieftina. 'In prezent, capitalul strain nu este supus nici unei restrictii in ceea ce priveste accesarea pietei de capital, dupa cum nici 'exit'-ul nu suporta vreo conditionare. Acelasi regim este asociat si profiturilor realizate. Nu vad, asadar, ratiuni pentru care drenarea acestor fonduri catre bursa ar trebui corelata cu momentul liberalizarii aproape depline a contului de capital. Vad, in schimb, o motivatie pentru iesirea de capitaluri de pe bursa si deci o plafonare, daca nu chiar o diminuare a preturilor pe termen scurt', este de parere Dorin Ghidiu, broker la Vanguard. Potrivit acestuia, chiar daca, pe termen lung, intarirea leului ridica preturile la bursa, anticipata depreciere a valutelor ofera fondurilor de investitii posibilitatea de a-si imbunatati randamentul in valuta, vanzand, pe bursa, actiunile la cursurile apreciate din acest moment si cumparand valuta la un curs mic. Un motiv in plus pentru aceasta 'miscare' a marilor investitori este dat de faptul ca dimensiunea castigurilor in moneda de referinta depaseste profiturile din alte forme de plasament. In plus, Ghidiu sustine ca unele fonduri de investitii inregistrate in paradisuri fiscale beneficiaza, in tarile lor de rezidenta, de impozite zero, drept pentru care ar putea fi tentate sa 'marcheze' profitul pe bursa (vanzandu-si actiunile) si sa pregateasca astfel 'cash'-ul pentru achizitia de valuta, in vederea repatrierii. 'Companii autohtone sau persoane fizice rezidente vor profita de acest context - preturi ridicate la bursa si curs valutar extrem de favorabil - pentru a-si maximiza cantitatea de valuta necesara achitarii unor debite exprimate in devize', comenteaza reprezentantul Vanguard. Nu toti brokerii impartasesc insa aceeasi opinie. 'Nu ma astept ca investitorii actuali pe bursa sa renunte la actiuni pentru a cumpara valuta. Randamentele pe piata de capital sunt in continuare suficient de mari, incat sa nu justifice o asemenea schimbare. In plus, de regula, investitorii straini mari au o strategie foarte bine definita, astfel incat nu isi schimba tipul de investitie foarte usor. In schimb, ma astept ca liberalizarea contului de capital sa atraga investitori noi in piata, care se vor orienta spre piata monetar-valutara. Insa este posibil ca o parte dintre acestia, pe masura ce se familiarizeaza cu piata financiara din tara noastra, sa devina interesati si de piata de capital', este de parere Razvan Pasol, director general Intercapital Invest. Alti reprezentanti ai societatilor de brokeraj vad o situatie de mijloc. 'Apropierea liberalizarii contului de capital deja a adus investitori mari la bursa. Este posibil ca unii sa fie tentati sa vanda actiunile detinute, dar nu cred ca va fi un fenomen de masa. Pe de alta parte, acestia vor trebui sa aiba si cui sa vanda. In plus, investitia in actiuni este buna si este de asteptat ca actiunile sa creasca pana la sfarsitul anului, dar nu atat de spectaculos ca pana acum', considera Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction.
Sursa: Adevarul, 7 martie 2005.'
04.03.2005
-
Sindicalistii de la Petrom cauta un sfert de miliard de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Asociatia Salariatilor din Petrom negociaza cu trei banci obtinerea unei finantari in valoare de aproximativ 250 milioane euro in vederea achizitiei pachetului de 8% din actiunile companiei petroliere, a declarat pentru Ziarul Financiar Liviu Luca, presedintele Asociatiei si liderul sindicatelor companiei petroliere. Printre bancile aflate in negocieri pentru acordarea imprumutului - cadru se afla Banca Comerciala Romana (BCR) si Raiffeisen Bank, au spus surse apropiate discutiilor, al treilea potential creditor fiind, de asemenea, o banca de talie mare.
'Speram sa contractam aceasta finantare si sa cumparam pachetul de actiuni pana la vara', explica Liviu Luca, care a adaugat ca o finantare de aproximativ 250 milioane euro inseamna stabilirea unui plafon maximal in care s-ar incadra achizitia actiunilor. Reprezentantii BCR nu au facut nici un comentariu pe aceasta tema pana la inchiderea editiei. Oficialii Raiffeisen au infirmat categoric ca banca poarta astfel de discutii pentru acordarea unui credit in vederea finantarii achizitiei de actiuni.
Salariatii Petrom au dreptul de a cumpara pana la 8% din actiunile companiei la acelasi pret cu cel platit de grupul austriac OMV pentru achizitia a 33% din actiuni, adica la un pret de circa 5,25 eurocenti pe titlu. Astfel, salariatii condusi de Liviu Luca ar urma sa achite 235,2 milioane euro pentru 4,48 miliarde actiuni Petrom, in conditiile in care capitalul social al companiei corespunde unui numar total de peste 56 de miliarde de actiuni. Pachetul de actiuni vizat de salariatii Petrom valoreaza pe bursa 609,6 milioane euro la ultima cotatie de 4.930 lei (13,6 eurocenti) pe actiune, adica de aproape trei ori mai mult fata de pretul care urmeaza sa fie platit.
Surse din cadrul Ministerului Economiei afirma ca la achizitia actiunilor Petrom de catre salariatii societatii ar putea fi luat in considerare cursul de schimb leu/euro din ziua platii pe pachetul de actiuni. OMV a intrat la Petrom la un curs de 41.156 lei/euro, iar acum moneda europeana este cotata la 36.538 de lei. Conform legii, salariatii au dreptul sa achizitioneze in prima faza 2% din actiuni, iar ulterior sa-si majoreze participatia in limita a 8%. Daca salariatii vor achizitiona numai 2% in prima faza, ei vor trebui sa achite numai 58,8 milioane euro.
BCR a anuntat luna trecuta ca va contracta un credit sindicalizat de 400 milioane dolari (peste 307 milioane euro) prin intermediul a patru banci de investitii - Bank Austria Creditanstalt, Calyon - banca de investitii a grupului francez Credit Agricole, Citibank si sucursala londoneza a bancii germane WestLB. Imprumutul, cu o maturitate de cinci ani si o perioada de gratie de patru ani , va fi destinat in proportie de aproximativ jumatate pentru scopuri generale de finantare a operatiunilor bancii, iar restul pentru rambursarea anticipata a unui credit sindicalizat.
Austriecii de la OMV au semnat in vara anului trecut contractul pentru achizitia a 51% din Petrom, unul dintre cei mai mari producatori de titei din Europa Centrala si de Est, in cadrul unei tranzactii cu o valoare totala de circa 1,5 miliarde euro. OMV a cumparat in prima faza un pachet de 33,34% din actiunile Petrom pentru 669 milioane euro si au participat cu un aport de capital de aproximativ 830 milioane euro. Austriecii au evaluat Petrom in momentul achizitiei (jumatatea lunii iulie 2004 - n.r.) la 2,2 miliarde euro. Miza achizitiei a fost tocmai portofoliul de explorare si productie al companiei, evaluat la aproximativ un miliard de barili de titei. Dupa virarea banilor de catre OMV in vederea majorarii capitalului social al Petrom, actiunile companiei romanesti au crescut la bursa.
Capitalizarea Petrom a crescut spectaculos pe fondul interesului puternic din partea investitorilor straini pentru titlurile companiei. Valoarea bursiera a companiei a ajuns si la 8 miliarde euro, depasind capitalizarea OMV - principalul sau actionar. Statul detine in acest moment 40,70%, iar vanzarea actiunilor catre salariati i-ar diminua participatia la 32%.
Asociatia Salariatilor din Petrom, condusa de unul dintre cei mai influenti lideri de sindicat din Romania - Liviu Luca, are o participatie de 50% din afacerea Petromservice. Petromservice, societate desprinsa din Petrom in urma cu trei ani, a avut in 2003 o cifra de afaceri de 180 milioane euro.
Liviu Luca este cel mai putenic lider de sindicat din Romania si administreaza investitiile sindicalistilor din media, banci, asigurari sau productie.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 martie 2005.
' -
Drepturile de preferinta, privite cu reticenta de actionari
Curentul
___
In incercarea de a consolida piata de capital, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si-a diversificat ofertele prin introducerea, la inceputul anului, a unui nou instrument financiar, drepturile de preferinta. Produsul nu este insa privit cu toata deschiderea de catre societati, care se tem de schimbarea regimului companiei, prin aparitia unor noi actionari, dupa cum declara insusi vicepresedintele BVB, Septimiu Stoica.
Un punct al strategiei Bursei pentru dezvoltarea pietei de capital romanesti, prin atragerea unui numar mai mare de investitori pe aceasta piata, se refera la diversificarea ofertelor. In acest sens, BVB a introdus, la inceputul acestui an, un nou instrument financiar, si anume drepturile de preferinta (preemtiune). Acestea reprezinta un drept al actionarilor unei societati ce se naste la momentul majorarii capitalului social, prin emisiune de noi actiuni. Regulamentul realizat de BVB in acest sens arata ca drepturile de preferinta sunt valori mobiliare, proprietarii acestora putand sa subscrie actiunile nou-emise inaintea unui investitor care nu utilizeaza astfel de drepturi si au posibilitatea de a plati pentru titlurile subscrise un pret mai mic decat cel platit pentru aceleasi actiuni de catre investitorii care nu utilizeaza astfel de drepturi. Diferenta de pret intre subscrierea cu drepturi si cea fara drepturi de preferinta reprezinta avantajul pe care societatea respectiva il acorda actionarilor sai curenti. Totodata, constituie un mod de obtinere integrala a finantarii vizate de catre companie, prin majorarea capitalului social.
Societatile se tem de schimbare
Tranzactionarea dreptului de preferinta ofera posibilitatea de valorificare a acestor drepturi de catre actionarii care nu vor sa subscrie pentru noua emisiune de actiuni si sa fie, astfel, achizitionate de catre alti investitori. Si aceasta in virtutea liberei circulatii a acestor drepturi, asigurata prin lege. Din acest motiv, se manifesta reticenta fata de noul instrument financiar, dupa cum insusi vicepresedintele BVB, Septimiu Stoica (foto), remarca. Companiilor nu le prea surade ideea intrarii unor actionari care nu figurau printre cei ai societatii la data inregistrarii, afirma reprezentantul BVB. In incercarea de a lamuri lucrurile, Septimiu Stoica precizeaza ca emiterea drepturilor de preferinta nu constituie 'un eveniment de natura sa tulbure sau sa ameninte schimbarea regimului unei societati detinute public', ci reprezinta 'o imprejurare asumata, pentru care, prin esenta conditiei sale, societatea este deschisa'. E drept ca de la introducerea noului instrument financiar nu a trecut prea mult timp, insa faptul ca in acesta perioada nu a avut loc decat o singura emisiune de drepturi de preferinta arata ca, intr-adevar, societatile nu prea sunt atrase de noua oferta. Singura companie care a avut curajul sa testeze noul produs bursier a fost Impact care, pe 17 ianuarie, a emis prima emisiune de drepturi de preferinta.
Sursa: Curentul, 4 martie 2005.' -
15 miliarde de euro vor intra anul aceasta in Romania
Cotidianul
___
In Romania vor intra, in acest an, intre 12 si 15 miliarde de euro, a spus presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, la o conferinta organizata de saptaminalul „Banii Nostri“. „La un PIB de 65 de miliarde de euro e clar ca Romania se confrunta cu o criza a banilor multi, pe care va trebui intr-un fel sa o gestioneze“, a spus Vosganian.
„In tara vor intra patru miliarde de euro din investitiile straine directe si din majorarile de capital ale companiilor existente. La acestia se adauga circa 2,5 miliarde trimisi prin sistemul bancar sau pe alte cai de cetatenii romani care muncesc in strainatate. In plus, datoria externa va creste cu 1,5-2 miliarde euro, iar la acesti bani se vor adauga si cei primiti de la UE si eventualele emisiuni de bonduri“, apreciaza Vosganian.
Sursa: Cotidianul, 4 martie 2005.
03.03.2005
-
BCR iese la vanzare inaintea CEC
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Procesele de privatizare ale Bancii Comerciale Romane (BCR) si Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) ar trebui sa aiba loc la o diferenta de cateva luni, pentru a permite investitorilor interesati de ambele banci sa isi stabileasca strategiile, apreciaza presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea.
Potrivit lui Zbarcea, 'timing-ul' dintre cele doua privatizari trebuie stabilit cat mai curand, pentru a nu transmite un mesaj distorsionat mediului bancar. El a afirmat, ieri, la Comisia de politica economica a Camerei Deputatilor, ca intervalul de timp dintre operatiuni ar trebui sa fie de trei-patru luni, pentru a permite investitorilor care au pierdut cursa pentru una dintre institutii sa poata concura pentru preluarea celeilalte.
Presedintele AVAS a mentionat ca privatizarea BCR este una din prioritatile Guvernului, astfel ca procesul de privatizare va fi accelerat. Astfel, camera de date va fi disponibila in aproximativ doua-trei luni, pentru a permite lansarea anuntului de privatizare, conform strategiei prezentate Guvernului de consultant. Recent, comisia de privatizare a BCR a decis sa mentina societatea Daiwa Securities drept consultant la privatizarea BCR.
BCR este cea mai mare banca din Romania in functie de valoarea activelor, care au depasit sase miliarde de euro la finele anului trecut. Analistii apreciaza ca statul ar avea mai mult de castigat prin vanzarea BCR inaintea CEC, pentru ca astfel ar creste concurenta si pretul pentru banca mai mica.
Procesul de transfer al BCR in proprietate privata a inceput anul trecut, prin vinzarea a 25% plus doua actiuni, in cote egale, catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation. Finalizarea privatizarii bancii presupune transferul unui pachet de 51% din actiuni catre un investitor strategic de renume, o serie de banci importante, precum grupul german HVB, Deutsche Bank si UniCredit, exprimandu-si deja interesul.
Statul roman detine 36,88% din actiunile bancii. Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana - 6%, SIF Transilvania - 6% si SIF Moldova - 6% si SIF Muntenia - 6%. Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat, recent, ca procesul de privatizare a BCR va fi finalizat cel mai tarziu in primul trimestru al anului viitor, pentru a raspunde exigentelor Fondului Monetar International.
CEC are un capital social de 1.497 miliarde lei, peste 9.000 de salariati si 1.408 unitati teritoriale. Pana la sfarsitul acestui an, Guvernul si-a propus sa finalizeze procesul de privatizare a bancii, care a atras interesul Erste Bank - Austria, OTP Bank - Ungaria, HVB - Germania.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 martie 2005.' -
Presiuni pentru vanzarea Tractorul si Electroputere
Gardianul EPT
___
Fondul Monetar International (FMI) exercita 'o presiune uriasa' asupra autoritatilor pentru privatizarea societatilor Tractorul Brasov si Electroputere Craiova pana in luna iunie 2005, a declarat presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Gabriel Zbarcea. El a spus ca AVAS a primit 6-7 scrisori de interes pentru preluarea Tractorul Brasov, depuse de doua grupuri indiene, doua companii din Turcia, o firma italiana, o alta poloneza si mai multi investitori romani.
Sursa: Gardianul, 3 martie 2005.' -
Valoarea nominala a actiunilor societatilor listate la bursa - multiplu de 100
Adevarul
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) solicita societatilor comerciale ca, pana la 30 iunie, sa modifice valoarea nominala a actiunilor emise, astfel incat, exprimata in moneda veche, aceasta sa fie multiplu de 100. Aceasta propunere a fost inclusa intr-un amendament la legea privind denominarea monedei nationale. CNVM a identificat 72 de societati unde valoarea nominala a actiunilor nu este multiplu de 100, astfel ca, dupa denominarea monedei nationale, respectivele valori mobiliare nu vor putea fi multiplu de 1 ban, potrivit unui comunicat al CNVM. La propunerea CNVM, in situatia in care aceste societati nu procedeaza in conformitate cu aceasta masura, Oficiul National al Registrului Comertului va inregistra din oficiu, la data de 1 iulie, diminuarea valorii nominale a actiunilor pentru respectarea cerintelor legale.
Sursa: Adevarul, 3 martie 2005.
Pagina