02.03.2005
-
Romcarbon, plus 20% la afaceri
ZF RO - FONDURI MUTUALE ROCE
___
Producatorul de mase plastice Romcarbon Buzau a obtinut un profit net de aproape 10 ori mai mare in 2004 fata de 2003, ajungand pana la 470.000 de euro (19 mld. lei), conform datelor financiare preliminare ale companiei. Cifra de afaceri a companiei a avansat cu aproximativ 20% in aceeasi perioada, pana la 8,8 milioane de euro (357 mld. lei). Oficialii Romcarbon nu au comentat rezultatele.
Romcarbon produce filtre de masini, masti de gaze, saci de polietilena, tevi PVC si saci de polipropilena, fiind unul dintre cei mai mari producatori de caserole poliestiren expandat si cel mai mare producator de filtre din Romania. Romcarbon este singurul producator din Romania de carbune activ, producand si folii pentru ambalat. Anul trecut, Romcarbon a dat in functiune linia de productie a caserolelor de poliestiren expandat, in urma unei investitii de circa 300.000 de euro, fiind prima linie de productie de acest fel din tara. Piata caserolelor este estimata la circa 10 mil. euro pe an. Printre clientii principali ai Romcarbon se numara Avicola, lantul cash & carry Metro, Arpechim, Oltchim, Sidex si Compania Nationala a Huilei Petrosani.
Productia companiei este destinata in mare masura consumului intern, exporturile avand o pondere nesemnificativa in cifra de afaceri. Cu toate astea, compania realizeaza exporturi directe catre Italia, Polonia, Grecia sau Norvegia.
Incepand cu 2003, actionarul semnificativ al companiei Romcarbon este Living Plastic Industry, o companie cu capital taiwanez, care detine 38,03% din actiuni. Alti actionari semnificativi sunt SIF Transilvania, cu 30,69% si Unitai International Corp., care detine 12,55% din actiuni. Unitai International este tot o societate cu capital taiwanez, cele doua ajungand impreuna la o participatie de peste 50% din capitalul Romcarbon. Compania este cotata la categoria a II-a a Bursei Electronice Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare fiind de 80.000 lei pentru o actiune. Capitalizarea companiei ajunge la aproape 3,2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 martie 2005. -
In acest an va incepe vanzarea Transelectrica
Realitatea Romaneasca TEL
___
Ieri, ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, a prezentat in fata deputatilor din Comisia de politica economica, reforma si privatizare strategia de privatizare a ministerului de resort pentru 2005.
In sectorul energiei electrice se urmareste finalizarea privatizarii in cazurile Electrica Banat, Dobrogea si Electrica Moldova si Oltenia, precum si initierea acestui proces pentru Electrica Muntenia Sud.
Seres a declarat ca mai multe filiale ale Transelectrica vor fi privatizate in acest an. Este vorba despre operatorul comercial (OPCOM), filiala SMART de intretinere, Teletrans si ICEMENERG Bucuresti. In ceea ce priveste sectorul energiei nucleare, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va continua negocierile cu cei 7 ofertanti pentru constructia reactorului 3. In sectorul termo, MEC intentioneaza sa constituie 5 producatori independenti de energie. Pentru a pune pe picioare sectorul hidro, Seres a aratat ca este nevoie de investitii in valoare de 500 de milioane de euro.
Tot in acest an, dupa finalizarea mai multor litigii, MEC intentioneaza sa initieze procesul de privatizare in cazurile Petrotrans, Oltchim si Foradex. Ministrul a anuntat totodata ca vor mai fi privatizate o serie de mine, S.N. Ape Minerale (SNAM), S.N. Sarii si mai multe filiale ale Romarm.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 2 martie 2005. -
Statul va avea mai mult de castigat daca privatizeaza mai intai BCR-ul
Adevarul
___
'Statul ar avea mai mult de castigat daca ar privatiza BCR inaintea CEC', a declarat Dan Pascariu, presedintele HVB Bank, in cadrul unei conferinte de presa in care au fost prezentate rezultatele bancii in 2004. El a explicat ca cel putin 3-4 banci mari sunt interesate de BCR si ar fi dispuse sa o cumpere, oferind o suma mult mai mare decat pentru CEC. Insa banca ce va prelua BCR va fi doar una. 'Dupa ce s-ar desemna castigatorul BCR, celelalte 3 banci se vor orienta catre CEC. Cererea va fi mai mare, fapt ce va determina cresterea pretului de achizitie', sustine Pascariu. Reamintim ca HVB Bank si-a manifestat interesul pentru a participa la privatizarea BCR. 'Suntem interesati de o banca ce dispune de o retea de sucursale. HVB Romania este una din cele mai puternice banci in relatia cu clientii corporativi. Insa, daca ar fi sa numesc o slabiciune, aceasta este reteaua. In Romania, este foarte greu sa cresti organic si sa atingi o masa critica', a explicat Pascariu. In prezent, filiala din Romania a HVB Bank are 12 sucursale. Anul trecut, banca a obtinut un profit de 788 miliarde lei, cu peste 70 la suta mai mare decat in 2003. Cu active de peste 41,5 mii miliarde lei, HVB Bank detine o cota de piata de 4,63 la suta.
Sursa: Adevarul, 2 martie 2005.'
01.03.2005
-
Actiuni la Romgaz si Transgaz in contul caselor nationalizate
Romania libera TGN
___
Statul va acorda actiuni la societatile Romgaz si Transgaz, in limita a 5 la suta din capitalul social, persoanelor ale caror imobile au fost confiscate abuziv de regimul comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, se arata in Programul Economic de Preaderare (PEP).
Acesta a fost aprobat in sedinta de guvern din 17 februarie si a fost transmis a doua zi la Bruxelles.
Fostul presedinte al Autoritatii pentru Urmarirea Aplicarii Unitare a Legii nr. 10/2001, Adrian Marasoiu, estima, la incheierea perioadei legale pentru depunerea notificarilor, un volum al despagubirilor banesti solicitate de peste 5,3 miliarde de dolari.
Uriasa suma impunea, in opinia lui Marasoiu, achitarea despagubirilor in mai multe transe, esalonate in intervalul 2005-2015.
Sursa: Romania Libera, 1 martie 2005. -
BVB ar putea depasi performantele burselor din Europa Centrala si de Est
Curentul
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) 'isi va tripla volumul in doi ani', astfel ca 'cifra de afaceri medie pe zi va creste la 25-30 milioane de euro, de la 11 milioane', a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache (foto), adaugand ca 'vom ajunge din urma, poate chiar vom depasi bursele din Europa Centrala si de Est'. Prognoza optimista a reprezentantului BVB are la baza intentiile statului de a privatiza prin intermediul Bursei, in urmatorii doi ani, 12 mari companii de utilitati, societati de transporturi si unele banci. Intr-o prima faza, foarte probabil la mijlocul acestui an, va fi listata Transelectrica. Se analizeaza posibilitatea cotarii, pana in 2006, a aproape 10% din actiunile BCR si CEC, care vor fi transferate in proprietatea unor investitori strategici. Directorul general al BVB afirma ca alte patru companii private turistice, firme din domeniul IT si bancar si-au anuntat intentia de a fi listate la Bursa. Acesta considera ca interesul investitorilor pentru piata bursiera romaneasca a crescut foarte mult in ultimul an pe fondul relaxarii fiscale, a scaderii ratelor dobanzii, a imbunatatirii ratingului de tara, a ameliorarii indicatorilor macro-economici si a aprecierii monedei nationale. De asemenea, Stere Farmache este de parere ca liberalizarea accesului persoanelor straine la depozite in lei va contribui la cresterea interesului investitorilor straini pentru BVB.
Sursa: Curentul, 1 martie 2005.' -
9.000 de salariati pleaca din companiile cu pierderi
Cotidianul EPT
___
Peste 9.000 de angajati ai companiilor de stat care inregistreaza pierderi vor fi disponibilizati in acest an. Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, spune ca masura respectiva a fost convenita cu FMI.
Pentru 9.069 de angajati din cele 53 de societati de stat monitorizate de Fondul Monetar International procesul de reforma se va concretiza in 2005 in drumuri batute la oficiile de somaj. Reprezentatul guvernului a afirmat ca s-a luat acesta decizie pentru a se diminua pierderile si arieratele inregistrate de companiile in cauza.
Ministrul Muncii a precizat ca numarul de angajati disponibilizati si unitatile in care vor fi operate reducerile de personal vor fi stabilite de fiecare minister in parte, pentru unitatile pe care le coordoneaza, in functie de bugetul aflat la dispozitie.
Pentru ceilalti angajati, daca vestea buna este aceea ca nu vor avea parte de concedieri, vestea proasta este ca vor beneficia de cresteri salariale de numai 4%. Cu toate acestea, citeva dintre societatile de pe lista FMI vor avea fonduri salariale ceva mai mari, spune ministrul Barbu.
„Sint unele companii in cazul carora, in functie de cresterile anterioare acordate si de disponibilizarile din anii anteriori, suma va fi mai mare“, a declarat oficialul Executivului.
Cine sint greii
Societatile monitorizate sint in subordinea ministerelor Economiei, Transporturilor, Justitiei, de Interne, Comunicatiilor, Agriculturii, Mediului, Culturii, precum si in cea a Bancii Nationale a Romaniei si a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Numele grele de pe lista sint: Termoelectrica, CFR, Metrorex, Electrica, companiile din minerit, Electroputere Craiova, Tractorul Brasov etc. In ciuda faptului ca, duminica, premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca in sedinta de ieri a Guvernului urma sa ia in discutie modificarile pentru Codul Fiscal, Executivul a aminat-o pentru o sedinta viitoare.
Dupa negocierile avute cu FMI luna trecuta la Bucuresti, Ordonanta de urgenta prin care s-a introdus cota unica trebuie modificata in sensul cuprinderii noilor taxe si impozite. Recent, ministrul de stat Adriean Videanu a declarat ca Executivul va reduce in acest an subventiile acordate intreprinderilor care produc pierderi.
Videanu a spus ca multe dintre ele sint extrem de ineficiente, iar subventiile respective nu fac altceva decit sa leneveasca managementul. In minerit, de exemplu, subventiile vor fi diminuate in 2005 cu 30% fata de nivelul anului trecut.
In 2007, sprijinul statului sub forma de subventii va fi eliminat complet. Cistigul la bugetul de stat in 2005, ca urmare a acestor reduceri, este de 3.000 de miliarde de lei.
Sursa: Cotidianul, 1 martie 2005.
28.02.2005
-
Tariceanu: Nu vrem sa inchidem Rafo daca uzina este viabila
Ziua
___
Ministerul Finantelor si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vor decide, in perioada urmatoare, situatia societatii Rafo Onesti, a anuntat premierul Calin Popescu Tariceanu, precizand ca Executivul nu intentioneaza sa solicite inchiderea uzinei daca aceasta se dovedeste viabila, transmite Mediafax.
'In masura in care Guvernul va putea face ceva pentru salvarea societatii si pastrarea locurilor de munca, o vom face. Nu avem nici un interes ca aceste locuri de munca sa se piarda', a spus Tariceanu. El a precizat, insa, ca intreprinderea de la Onesti trebuie analizata pe baza criteriilor economiei de piata.
La jumatatea lunii noiembrie 2004, Guvernul Nastase a aprobat o ordonanta de urgenta care prevede transferul catre AVAS a creantelor fiscale, in valoare de aproximativ 15.
000 de miliarde de lei, detinute de Ministerul Finantelor Publice, la 31 octombrie 2004, la Rafo si Carom, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, in vederea recuperarii. Conform actului normativ, AVAS urma sa preia si creantele detinute la cele doua societati de Directia Vamilor Iasi.
La sfarsitul anului trecut, noul Cabinet a suspendat, pentru o perioada de 90 de zile, actul normativ mentionat. Ministrul de stat Adriean Videanu a anuntat, recent, ca Executivul ar putea prelungi termenul de suspendare a ordonantei, care expira la sfarsitul lunii viitoare.
Sursa: Ziua, 28 februarie 2005.' -
Rasdaq va afisa preturile actiunilor si in moneda noua
Curentul
___
Bursa Electronica Rasdaq (BER) a anuntat ca incepand de luna viitoare, mai exact de la 1 martie 2005, va introduce in sumarul zilnic de tranzactionare preturile de referinta pentru valorile mobiliare tranzactionate la BER, atat in moneda veche (ROL), cat si in cea noua (RON). Incepand cu data de 1 iulie, cand va avea loc denominarea leului, pretul de referinta al actiunilor societatii AKER Braila, de exemplu, va fi de 9, 4667 lei, in loc de 94.667 lei, cursul de referinta in moneda noua a titlurilor Braiconf Braila va fi de 8,345 lei, in loc de 83.455 lei, cel al actiunilor Electromagnetica, de 0,4653 lei, in loc de 4.653 lei, cel al Comvex va fi de 20,1173, in loc de 201.173, iar cel al Rompetrol Bucuresti, de 0,0744 lei, in loc de 744 lei. BER precizeaza ca pana la data de 1 iulie a.c., tranzactiile bursiere derulate in cadrul sistemelor de tranzactionare ale bursei Rasdaq se vor realiza ca si in prezent, in baza ordinelor de tranzactionare exprimate in lei vechi. Sumarul zilnic al tranzactiilor la BER este disponibil dupa incheierea fiecarei sedinte de tranzactionare, dupa ora 15.00.
Sursa: Curentul, 28 februarie 2005. -
SIF-urile au adus jucatorilor la bursa in ultimele trei luni un cistig de 100%
Cotidianul LION SIF2 SIF3 SIF4
___
La sfirsitul anului trecut, bursa transmisese semnale celor interesati sa caute noi oportunitati de cistig. Unii dintre cei care mizau pe depozitele bancare au migrat spre piata de capital, iar altii mai neincrezatori au ramas fideli bancilor. Astazi, putem spune cine a cistigat.
Pentru neinitiatii in jocul la bursa brokerii recomanda noilor jucatori sa-si investeasca economiile in actiuni la societatile de investitii financiare (SIF). Recomandarea se datoreaza faptului ca pretul actiunilor la aceste societati nu a suferit de-a lungul timpului oscilatii mari.
Trendul a fost unul crescator, iar sansa ca aceste actiuni sa sufere o scadere dramatica in viitorul apropiat este aproape nula.
Cistigul este mai mare decit la depozite
Privind in urma, observam ca acum trei luni bancile ofereau la depozitele bancare (la termen de trei luni) o dobinda de 15-17% pe an. Asta inseamna ca la un depozit de 100 de milioane de lei, un cetatean putea cistiga maxim 4,25 milioane de lei. Daca acea persoana si-ar fi investit banii la bursa, mizind pe societatile de investitii financiare, ar fi avut un cistig mediu de 108,67%.
Adica la 100 de milioane de lei investiti ar fi obtinut in doar trei luni 105 milioane de lei (am scazut din suma cistigata comisionul societatii de brokeraj de 3%).
Peste doi ani se tripleaza tranzactiile
Daca ati pierdut trenul, atunci trebuie sa stiti ca in curind va mai trece unul. Astfel, potrivit directorului general al BVB, Stere Farmache, se are in vedere „listarea la bursa a aproape 12 mari companii in urmatorii doi ani“ ceea ce va alimenta interesul investitorilor pentru BVB si drept urmare in urmatorii doi ani bursa isi va tripla volumul.
Cifra medie de afaceri pe zi va creste la 25-30 de milioane de euro, de la 11 milioane. „Vom ajunge din urma, poate chiar vom depasi bursele din Europa Centrala si de Est“, a mai spus Farmache.
Totusi analistii straini considera ca pina acum bursei din Bucuresti i-a lipsit lichiditatea de care avea nevoie pentru a atrage importanti investitori straini, tranzactiile vizind doar putine blue chips (actiuni ale companiilor foarte performante - n.r.).
Se asteapta utilitatile
Pentru acest an la bursa sint asteptate sa se listeze titlurile companiilor de stat din domeniul utilitatilor si transporturilor, dar pina acum s-a aprobat doar cotarea actiunilor a trei companii de electricitate, doua de gaz, precum si a societatilor care administreaza principalul port si cel mai important aeroport din Romania.
„Dintre acestea, cotarea Transelectrica se afla in cel mai avansat stadiu. Cel mai probabil actiunile sale vor fi listate la mijlocul anului“, a mai afirmat Farmache. De asemenea se mai are in vedere listarea a 10% din actiunile BCR si CEC, banci care vor fi transferate pina in 2006 in proprietatea unor investitori strategici.
Farmache a indicat ca alte patru companii private turistice, firme din domeniul IT si bancar, si-au anuntat intentia de a fi cotate la bursa.
Sursa: Cotidianul, 28 februarie 2005.
25.02.2005
-
Investitiile straine directe au atins un nivel comparabil cu Polonia, Cehia si Ungaria
Romania libera
___
Datele de bilant pentru 2004 ale Bancii Nationale a Romaniei indica un flux total al investitiilor straine directe in valoare de 4,1 miliarde euro (5,1 miliarde USD), in conditiile in care pentru anul 2003 clasamentul UNCTAD al tarilor central si est-europene pozitiona pe primul loc Polonia, cu un volum al investitiilor straine directe de 4,2 miliarde USD, urmata de Cehia, cu 2,6 miliarde USD, si Ungaria, cu 2,5 miliarde USD. Cu o crestere de peste 141% fata de cifrele anului 2003 si de 105% fata de obiectivele initiale ale anului 2004, Romania a micsorat decalajul si a intrat in competitie cu tari performante in atragerea investitiilor straine din Europa de Est considerate pana acum favorite absolute ale interesului investitorilor straini.
Anul investitional 2004 aduce o noutate pentru Romania si din punctul de vedere al impactului investitiilor straine directe la nivelul populatiei (aproximativ 235 dolari per capita), rezultat comparabil cu cele din Cehia - 254 dolari/p.c. in 2003, Ungaria, 248 dolari/p.c. sau Polonia, 110,72 dolari/p.c. ARIS considera ca, desi in acelasi pluton de preaderare la Uniunea Europeana cu Romania, Bulgaria se regaseste in alt stadiu din punct de vedere al investitiilor straine atrase.
Astfel, notam ca recenta comparatie cu investitiile straine din Bulgaria este evident depasita, avand in vedere ca in 2004 Romania a atras 4,1 miliarde de euro, de aproape doua ori si jumatate mai mult fata de prognoza de 1,7 miliarde euro pentru metrica similara din Bulgaria (UNCTAD). De asemenea, comparatia se mentine pozitiva pentru Romania si la nivelul cifrelor per capita, cu 235 dolari/p.c. fata de 211,13 dolari/p.c.
In paralel, un studiu al The Economist Intelligence Unit considera ca transformarea Romaniei intr-un hub investitional in regiune va depinde in continuare nu doar de avantaje traditionale, precum forta de munca de calitate si relativ ieftina, resurse naturale semnificative (petrol, gaze naturale, resurse minerale), dar si de o structura industriala diversificata si competitiva, sprijinita printr-un efort continuu de eliminare a obstacolelor legislative si birocratice.
Pe fondul acestui trend ascendent al investitiilor straine, in anul 2004 s-a inregistrat o crestere cu 54% fata de 2003 a inmatricularilor de noi societati comerciale cu participare straina la capitalul social. Conform ONRC, interesul marilor investitori se indreapta in continuare catre Bucuresti si regiunea de vest a tarii, in apropierea granitei cu UE.
Societatile mici au manifestat insa un interes sporit si fata de alte regiuni de dezvoltare economica, in care exista deja o traditie in domeniul lor de activitate.
Sursa: Romania Libera, 25 februarie 2005.
Pagina