14.06.2006
-
Impozitare suplimentara pentru companiile petroliere
Romania libera SNP
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va propune Guvernului impozitarea suplimentara a companiilor petroliere prin introducerea unei taxe de 6% din valoarea productiei brute anuale, pentru exploatarea zacamintelor de titei, a declarat ministrul de resort, Codrut Seres. MEC va prezenta Guvernului, in perioada imediat urmatoare, un memorandum pentru modificarea Legii petrolului, in care va fi inclusa si propunerea de introducere a unei astfel de taxe. Taxa de 6% ar urma sa fie aplicata pe valoarea productiei brute realizate anual de catre companiile petroliere, valoare calculata la pretul de referinta al titeiului stabilit trimestrial de catre Agentia Nationala a Resurselor Minerale. 'Introducerea unei taxe de exploatare de 6% ar aduce anual la bugetului statului o suma de aproximativ 320 milioane lei', a apreciat Seres. In cazul in care propunerea MEC nu va fi acceptata, Guvernul ar putea introduce o taxa suplimentara pe profiturile companiilor petroliere, in cuantum inca nedeterminat, a precizat sursa citata. Principala companie vizata de introducerea taxei pe activitatea de exploatare este Petrom, care detine aproximativ 99% din zacamintele de petrol din Romania. Prin Legea 555/2004 privind privatizarea Petrom, statul s-a angajat ca, pana la 31 decembrie 2014, sa nu modifice redeventele si sa nu introduca noi taxe in regimul de impozitare a activitatilor de explorare si productie ale companiei si filialelor sale. Singura modalitate de interventie a statului este introducerea unor taxe similare celor aplicate in tarile membre UE. 'Tinand cont ca suntem obligati sa mentinem valoarea redeventelor neschimbate pe o perioada de zece ani, ne-am gandit sa venim cu aceasta taxa de exploatare', a afirmat Seres. In prezent, statul incaseaza venituri din sectorul extractiei de titei in principal prin redevente.
Sursa: Romania Libera, 14 iunie 2006.' -
Upetrom 1 Mai a livrat echipamente petroliere de 11,3 mil. dolari
Curierul National
___
Societatea Upetrom1 Mai a vandut instalatii de foraj si echipamente in valoare totala de 11,3 milioane de dolari companiei Too Upetrom Foserco din Kazahstan, conform directorului general al companiei, Ion Zidaru, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, echipamentele de foraj au fost anterior inchiriate firmei din Kazahstan, prin contract existand posibilitatea ca echipamentele si instalatiile de foraj sa fie cumparate de catre beneficiar.
Upetrom a obtinut din vanzarea instalatiei de foraj suma de aproximativ 3,4 milioane de dolari, iar valoarea echipamentelor aferente la circa 8 milioane de dolari, conform unui comunicat al companiei remis Bursei Rasdaq. Upetrom va plati, in cazul depasirii termenului de livrare, penalitati de 0,01% din valoarea echipamentelor. Pentru intarzierea termenului de plata, compania din Kazahstan va plati 0,01% din valoarea sumei neplatite.
Actionarii Upetrom au propus ca, de saptamana viitoare, actiunile companiei sa fie delistate de la Bursa Rasdaq. In prezent, societatea este listata la categoria a doua pe piata Rasdaq. Anul trecut, compania Upetrom 1 Mai a inregistrat pierderi de 470.437 de lei, in scadere cu 77,8 % fata de cele inregistrate in 2004, care totalizau 1,09 milioane de lei.
Cifra de afaceri a companiei a scazut cu 11%, de la 128,78 milioane de lei la 115,08 milioane de lei, in timp ce veniturile au coborat cu 13%, de la 144,09 milioane de lei la 125,82 milioane de lei.
Compania este controlata de Aquafor International, cu 73,93% din capital. Un pachet semnificativ, de 22,67%, este detinut de SIF Muntenia.
Sursa: Curierul National, 14 iunie 2006.
13.06.2006
-
Topul bancilor la sfarsitul primului trimestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Exportul de credite catre bilanturile bancilor-mama, dar si presiunea concurentiala au produs miscari vizibile in clasamentul cotelor de piata din sistemul bancar, chiar din primele trei luni ale anului. Dintre primele 15 banci dupa marimea activelor, cinci au inregistrat erodari ale cotelor de piata fata de nivelurile de la sfarsitul lui 2005: Raiffeisen, HVB, Bancpost, ABN Amro si Banca Tiriac.
De cealalta parte, plutonul castigatorilor este condus de ING Bank, care si-a majorat activele cu peste jumatate de miliard de euro, ceea ce i-a adus un punct in plus la cota de piata, pana la 6,3%. De asemenea, liderii pietei - BCR si BRD - au continuat sa creasca, fiecare cu 0,2 puncte procentuale, pe seama volumelor mari de afaceri din retail. BCR a ajuns astfel la o cota de 25,9%, corespunzatoare unui total al activelor de 9,7 mld. euro, in timp ce BRD controleaza 15,2% din piata.
Piata in ansamblu a acumulat o crestere solida de 8,3%, activele sistemului bancar ajungand la 37,7 mld. euro la sfarsitul lunii martie. Pentru a scapa de restrictiile BNR la creditul in valuta, unele banci aleg sa transfere o parte din credite bancilor-mama.
A treia banca de pe piata, Raiffeisen Bank, si-a mentinut pozitia chiar daca a inregistrat una din cele mai mari scaderi ale cotei - de 0,7 puncte procentuale, coborand la 8% din activele sistemului bancar. Tot cu 0,7 puncte s-a subtiat si cota de piata a HVB Bank, pana la 4,2%, in conditiile in care bilantul bancii a scazut cu peste 230 mil. euro. 'Am transferat la Viena o parte din operatiuni, iar tendinta va continua', a declarat pentru ZF Dan Pascariu, presedintele HVB Bank. Din cauza ca si cota de piata a Bancii Tiriac - partenera de fuziune a HVB - s-a ingustat in trimestrul I de la 2,5% la 2,3%, viitoarea banca HVB Tiriac ar fi ocupat la 31 martie pozitia a cincea pe piata, cu o cota de 6,5% care reprezenta un avans minim in fata ING.
Primele trei luni din 2006 au consemnat o revenire spectaculoasa a CEC, ale carei vanzari de credite tind spre volume semnificative: fosta banca de economii a urcat de pe locul sapte pe pozitia a cincea, cu o cota de piata de 4,5%, in conditiile in care activele i-au crescut cu 180 mil. euro. CEC a trecut astfel in fata HVB si Bancpost la sfarsitul lunii martie. Bancpost face parte dintre exportatorii de credite, astfel ca activele sale au scazut cu circa 30 mil. euro fata de decembrie, ceea ce s-a reflectat intr-o subtiere a cotei de piata cu 0,5 puncte, pana la 4%.
'Am externalizat o parte din creditele in valuta, dar am avut si o anumita volatilitate a depozitelor mari', a explicat Mihai Bogza, presedintele Bancpost. El spune insa ca banca a recuperat in aprilie, pe seama creditului de retail, respectiv a celui ipotecar in special.
O crestere semnificativa, de 0,3 puncte, a acumulat Alpha Bank, care a urcat de pe locul noua pe sapte, cu active de 1,53 mld. euro, trecand in fata Bancpost si incingand lupta dintre cele doua banci cu capital elen.
In acelasi timp, Banca Transilvania, Banca Romaneasca, UniCredit si Volksbank au reusit cresteri minime ale cotelor de piata, cu 0,1 puncte procentuale. Totusi, Transilvania a coborat de pe locul opt pe noua.
Cota de piata a olandezilor de la ABN Amro a continuat sa se ingusteze dupa caderea de anul trecut, ajungand la 3,5% fata de 3,7% in decembrie, cu active de 1,314 mld. euro. ABN a ramas astfel pe locul zece, iar Citibank si-a conservat cota de 1,9%, fiind a douasprezecea banca din sistem, cu active de 729 mil. euro.
Cele mai multe dintre numeroasele banci cu cote de piata in jurul a 1% din activele sistemului bancar au reusit sa-si conserve pozitiile in primele trei luni ale anului.
La active de numai cateva sute de milioane de euro, diferentele de cota de piata sunt mai putin vizibile, astfel ca pozitiile in clasamentul activelor pot fi determinate chiar de 200.000 de euro in plus in bilant.
Cele 24 de banci aflate sub pozitia a cincisprezecea cumuleaza active de 4,1 miliarde de euro, adica mai putin de jumatate din cele ale BCR, de exemplu.
In conditiile presiunii exercitate de retelele marilor banci de retail, pentru jucatorii mici devine dificil sa-si extinda cota de piata chiar si cu 0,1 puncte procentuale.
Astfel, numai patru banci dintre cele 24 au reusit aceasta performanta: Finansbank, Romexterra, Carpatica si OTP, in timp ce majoritatea s-au multumit sa-si mentina cotele asa mici cum sunt.
Finansbank a trecut peste pragul de 1% cota de piata, ajungand la 1,1% cu active de aproape 415 milioane de euro, in crestere cu aproape 19% fata de decembrie 2005.
O crestere semnificativa a activelor a inregistrat si Romexterra, care a ajuns la 327 mil. euro si o cota de 0,9% pe seama unui spor de 14%.
O dinamica similara au inregistrat si activele Bancii Carpatica, ocupanta pozitiei 21 in clasament cu 286 milioane de euro si o cota de 0,8%, imediat in urma grecilor de la Piraeus ale caror active au scazut cu 1%.
Ungurii de la OTP au obtinut in trei luni o majorare a activelor cu aproape 15%, pana la 251 milioane de euro. Aceasta i-a adus 0,1 puncte in plus la cota de piata, pana la 0,7%, insa se vede ca este nevoie de un efort mult mai mare pentru atingerea unei cote de piata semnificative.
In conditiile in care piata a crescut cu peste 8% in euro, bancile mici reusesc cu greu sa faca miscari vizibile la nivelul clasamentului. Pe langa Piraeus, care a inregistrat o scadere vizibila a activelor, si bilantul Mindbank a consemnat un minus de peste 5 milioane de euro fata de decembrie, banca fiind in plin proces de vanzare.
Dintre bancile mici, in ultimul an si-au schimbat actionarii Eurom Bank, preluata de israelienii de la Leumi, Daewoo Bank, cumparata de CR Firenze, si MISR, preluata de libanezii de la Blom Bank. Dintre toate, Daewoo a obtinut o crestere spectaculoasa a activelor, cu 55%, ajungand la peste 88 milioane de euro.
Pana la sfarsitul lui 2006 ar urma sa-si schimbe actionarii si Romexterra, Mindbank si Nova Bank - ultima aflata in regim special si cu active in scadere, de numai 8,4 mil. euro.
La coada clasamentului activelor se afla bancile specializate - Porsche Bank, pentru credite auto si Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) si HVB Banca pentru Locuinte (HVBL).
In trimestrul I Porsche a inregistrat cea mai mare crestere de active, de aproape 10 milioane de euro, in timp ce RBL a obtinut un spor de 5 milioane de euro. In schimb, HVBL practic a stagnat fata de decembrie, inregistrand active de numai 10,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 iunie 2006.
' -
In cinci ani, pretul petrolului ar putea scadea la jumatate
___
Pretul petrolului poate scadea la jumatate in urmatorii cinci ani. Directorul executiv al British Petroleum, John Browne, citat de BBC, estima ca pretul petrolului ar putea scadea, pe termen mediu, la aproximativ 40 de dolari pe baril, iar pe termen lung, ar putea scadea pana la 25-30 de dolari. Aceste scaderi de pret vin ca urmare a campurilor petrolifere largi care nu sunt exploatate in prezent, din apropierea Marii Caspice, din vestul Africii si din Rusia.
Un alt factor care va duce la scaderea pretului petrolului este in opinia lui Browne, tehnologia. Cu ajutorul noilor metode, cantitatea de petrol extrasa din zacamant va creste pana la 50-60%.
In plus, tehnologiile vor reduce si din costurile extractiilor. Si dezvoltarea surselor de energie alternative, regenerabile, utilizate in special de europeni, va conduce la scaderea pretului petrolului. Astfel ca, in ciuda pretului mai mare al energiei regenerabile, europenii o folosesc, intrucat protejeaza in acest mod mediul inconjurator.
Sursa: Realitatea Romaneaca, 13 iunie 2006. -
In luna mai, rata inflatiei a crescut la 0,6%
HotNews.ro
___
In luna mai a acestui an, rata inflatiei a crescut la 0,6% fata de luna anterioara, rata anuala a inflatiei depasind astfel 7%, dupa ce in luna aprilie aceasta scazuse pentru prima data dupa anul 1990 sub sapte procente, potrivit datelor Institutului National de Statistica. La aceasta crestere cel mai mult au contribuit marfurile nealimentare si serviciile.
Cresterea preturilor la marfurile nealimentare s-a datorat in principal cresterii de 8,9% la tutun, tigari si de 1,3% la combustibili.
Daca in luna aprilie a acestui an, rata inflatiei a fost de 0,42%, in luna mai aceasta a urcat la 0,6%, la aceasta crestere contribuind cel mai mult produsele nealimentare (0,52%).
Cresterea preturilor la produsele nealimentare a fost cauzata in principal de cresterile preturilor la tutun si tigari, de 8,9%, precum si de majorarea cu 1,3% a preturilor la combustibili. In cadrul acestei grupe au continuat scaderile la medicamente, cu 0,5%, dupa ce in luna anterioara preturile la medicamente scazusera cu 1,1%.
In luna aprilie a acestui an, rata nationala a inflatiei a fost de 6,92%, pentru prima data cand aceasta a scazut sub sapte procente din 1990 incoace. Cresterile din luna mai au ridicat rata anuala a inflatiei la 7,26%.
Banca Nationala a anuntat pentru acest an o tinta de inflatie de 5 la suta, plus/minus un punct procentual, in timp ce in 2007 nivelul estimat este de 4 la suta, plus/minus un punct.
Rata inflatiei a scazut anul trecut la 8,6% de la 9,3% in 2004, dar a fost mai mare decit prognoza BNR, care a avut o tinta de 7,5% cu o variatie de un punct procentual in plus sau in minus.
Sursa: HotNews.ro, 12 iun 2006. -
Parlamentarii se opun impozitarii cu 16% a microintreprinderilor si a castigurilor de pe piata de capital
Gandul
___
'Pentru un roman care sta la bloc, este salariat si are o Dacie, Codul Fiscal nu aduce modificari de impozite din 2007', ne-a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget, finante din Senat. In opinia sa, Codul Fiscal valabil din 2007 cuprinde cele mai putine modificari de pana acum, motiv pentru care nici parlamentarii nu vor avea batai de cap cu aprobarea actului normativ. Incepand de astazi, senatorii comisiilor de specialitate incep dezbaterile pe modificarile aduse de Guvern la Codul Fiscal, Comisia de buget, finante a Senatului urmand sa intocmeasca raportul, dupa ce va primi avizele favorabile de la celelalte comisii. In timp ce senatorii nu par sa se grabeasca sa trimita Codul Fiscal la Camera Deputatilor, spre aprobare, unii deputati vor sa propuna Biroului Permanent sa nu se plece in vacanta parlamentara decat dupa aprobarea actului normativ. ?Ca sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007, modificarile la Codul Fiscal trebuiau aprobate de Parlament pana la finele lunii iunie. Cum insa actul normativ a venit cu intarziere de la Guvern, parlamentarii ar trebui sa dea zor, chiar sa-si rupa cateva zile din vacanta si sa adopte noul Cod Fiscal?, afirma reprezentantii comisiilor de specialitate din Senat si Camera Deputatilor. Astazi, la Comisia de buget, finante sunt invitati reprezentantii Ministerului Finantelor si incepe analiza pe modificarile si completarile la Codul Fiscal. ?Se impune totusi o serie de modificari la varianta Guvernului. In cazul microintreprinderilor, sa lasam impozitul de 3% pe cifra de afaceri si nu vor fi probleme nici cu acele firme care se ocupa exclusiv de plata salariilor?, ne-a declarat Vosganian. La randul sau, vicepresedintele Comisiei de buget, finante din Camera Deputatilor, Gratiela Iordache, se declara impotriva schimbarii regimului de impozitare a microintreprinderilor, pe considerentul ca nu se vor obtine mai multi bani de la buget. ?Chiar Ministerul Finantelor a admis ca vor fi pierderi la buget de 1.000 miliarde lei? a precizat Gratiela Iordache.
Parlamentarii au nemultumiri si in ce priveste impozitele pe piata de capital. Vosganian sustine ca investitiile pe termen lung pe piata de capital ar trebui impozitate, din 2007, cu 1%. Potrivit variantei propuse de Guvern, castigurile de pe piata de capital ar urma sa fie impozitate cu 16% , indiferent de perioada de detinere. Brokerii au solicitat atat senatorilor, cat si deputatilor impozite de 1% pentru castigurile obtinute pe piata de capital pentru detineri mai vechi de un an si de 5% pentru cele de sub un an. In cazul in care parlamentarii nu agreeaza aceasta varianta, brokerii solicita adoptarea unei cote de impozitare unice de 1% sau chiar zero, pentru o perioada de 4-5 ani. ?Am purtat o discutie cu ministrul Finantelor pe aceasta tema si ne-am oprit momentan asupra unei variante de mijloc. Speram sa ajungem azi la o concluzie?, a precizat presedintele comisiei senatoriale. Vicepresedintele Comisiei de buget din Camera Deputatilor militeaza tot pentru impozite de 1% pentru castigurile obtinute pe termen mediu si lung, argumentand ca piata de capital este ?mult prea mica? si nu vor fi castiguri mari la buget. ?Este absolut necesara o sursa de finantare pentru economie, care nu poate fi decat piata de capital. Costul capitalizarii unei companii romanesti este de 2-3 ori mai mare decat al unei companii din tarile UE. Automat, competitivitatea firmelor romanesti scade comparativ cu firmele vecine?, a afirmat Gratiela Iordache.
Parlamentarii ar putea aduce si alte modificari la Codul Fiscal. Vosganian pledeaza pentru impozite mai mici la bere si la alcoolul din fructe. ?La alcoolul din fructe, impozitul sa se reduca cu o treime fata de cel stabilit de Guvern?, propune presedintele Comisiei de buget, finante.
Sursa: Gandul, 13 iunie 2006.
12.06.2006
-
Broker: Avem o serie de fuziuni pe rol
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de intermediere financiara listata la Bursa, are in vedere o serie de fuziuni pentru a-si consolida pozitia pe piata, mai ales prin prisma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, conform reprezentantilor companiei. Broker a mai anuntat si la inceputul anului trecut ca pregateste mai multe fuziuni sau preluari, fara ca acestea sa se materializeze pana in prezent.
Presedintele societatii, Petru Prunea, a precizat totusi recent pentru Mediafax ca in cadrul planurilor de dezvoltare a societatii 'este vorba si de o serie de fuziuni aflate pe rol'. Contactata de ZF, conducerea Broker nu a dorit sa ofere la aceasta data comentarii suplimentare.
La inceputul lui 2005, Broker anuntase ca intentioneaza sa fuzioneze cu un alt broker independent, Eldainvest din Galati, dar discutiile dintre cele doua societati nu au ajuns la nici un rezultat. Fuziunea avea ca scop cresterea cotei detinute pe o piata pe care societatile specializate ale bancilor au un cuvant din ce in ce mai greu de spus si pregatirea pentru aderarea la UE, in conditiile in care, dupa integrare, pe piata romaneasca de capital va putea intermedia tranzactii orice societate autorizata in UE. In Broker isi mai exprimase in acele momente intentia de a fuziona cu societati de brokeraj din Craiova, Constanta si Bucuresti, pentru a-si extinde prezenta in zonele care nu erau acoperite foarte bine de societate.
Broker ocupa locul al saptelea in topul brokerilor de la Bursa, dupa tranzactiile cu actiuni intermediate in primele cinci luni ale anului. Dupa primele patru luni ale anului, Broker avea un profit brut de circa 1,9 mil. euro (6,78 mil. lei), apropiat de nivelul profitului pe primele patru luni din 2004, de 1,94 milioane de euro. Pentru acest an, societatea si-a bugetat un profit brut de aproximativ 4,5 mil. euro. Actiunile Broker au pierdut vineri pe Bursa 0,5%, incheind ziua la 2,21 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 iunie 2006.
' -
Asociatia Brokerilor vrea impozit zero la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Asociatia Brokerilor (ANSVM) a propus Parlamentului sa renunte la impozitarea castigurilor obtinute din vanzarea de actiuni la Bursa pe o perioada determinata de 4-5 ani, pentru a incuraja in acest fel dezvoltarea pietei de capital. 'Un impozit zero, de incurajare, este prevazut deja in Codul fiscal pentru veniturile obtinute din vanzarea obligatiunilor municipale, valori mobiliare tranzactionabile la BVB', arata oficialii ANSVM. Acestia sustin ca prin impozitarea diferita a actiunilor fata de obligatiunile municipale, statul incurajeaza concurenta noeloiala. 'Catre finele celor 4-5 ani, pe baza analizei evolutiei bursei si a rezultatului aplicarii acestei politici se va putea stabili strategia pentru urmatoarea perioada', sustine ANSVM.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 iunie 2006.
' -
Ofertele publice de vanzare a Transelectrica si Banca Carpatica cresc atractivitatea Bursei
___
In perioada urmatoare, pe langa Transelectrica, oferta publica primara de vanzare a obligatiunilor emise de Banca Carpatica este inca un motiv de satisfactie cu privire la segmentul ofertelor publice primare de vanzare.
Oferta publica de vanzare a Transelectrica se va desfasura in perioada 14-28 iunie 2006. Societatea va fi primul emitent listat din domeniul utilitatilor, si una din companiile mari de stat care ajunge la cota Bursei de Valori. Conform Intercapital Invest, sosirea Transelectrica arata faptul ca pe piata de capital, lucrurile evolueaza mult mai greu decat era de asteptat, termenul initial pentru oferta publica fiind depasit cu un an de zile. Oferta derulata de emitent, asociata cu alte potentiale listari majore viitoare anuntate, poate creste atractivitatea Bursei de Valori Bucuresti. Oferta Transelectrica este impartita in doua transe: Transa Subscrierilor Mici, ce reprezinta 40% din totalul actiunilor oferite si Transa Subscrierilor Mari, reprezentand 60% din total. Minimul valoric ce poate fi subscris de un investitor in transa destinata investitorilor mici este de 2.000 lei, putand fi subscrise actiuni cu o valoare de pana la 500.000 lei. Subscrierile ce depasesc aceasta suma se incadreaza in transa investitorilor mari. In cazul in care una din transe nu este subscrisa integral, iar cealalta este suprasubscrisa, vor exista transferuri intre transe. In urmatorii opt ani, Transelectrica estimeaza investitii de 546,7 milioane euro.
Valoarea totala incasata din oferta publica ar acoperi doar 30% din necesarul investitiilor necesare in cursul anului 2006 si 6% din totalul estimat a se investi in cei 8 ani. In ceea ce priveste Banca Comerciala Carpatica, in perioada 2-15 iunie 2006, va lansa o oferta publica de obligatiuni in valoare totala de 40 milioane de lei. Emitentul are posibilitatea de a majora numarul de obligatiuni cu un procent de maxim 75% (pana la 300.000 obligatiuni). Valoarea nominala este de 100 lei/obligatiune. In caz de suprasubscriere, conform Intercapital Invest, banca va adopta metoda 'primul venit, primul servit'. Oferta a fost aprobata in data de 17 decembrie 2005, in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Bancii. Scopul ofertei initiate de banca este cresterea surselor pentru creditarea populatiei. Banca Comerciala Carpatica are un capital social in valoare de 103,2 milioane de lei. Emitentul face parte dintr-un grup financiar alaturi de SSIF Carpatica Invest SA, Carpatica Asig SA si Carpatica Construct SRL.
Actionar majoritar al bancii este omul de afaceri Carabulea Ilie, care controleaza direct 35,76% din capitalul social si indirect prin alte societati ale sale 5,64%.
Sursa: Curierul National, 12 iunie 2006.'
09.06.2006
-
Bursa, o enigma pentru patronii cluburilor de fotbal
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Majoritatea conducatorilor echipelor romanesti de fotbal din prima divizie isi doresc sa listeze clubul la Bursa, dar cred ca performantele nu le permit sa atraga investitori puternici, iar unii dintre patroni se tem ca vor pierde controlul exclusiv asupra deciziilor prin aparitia noilor actionari.
'Un actionar care ar ajunge la 10% sau la 15% ar putea sa-mi ceara sa-l dau afara pe Olaroiu sau pe M. M. Stoica. Iar eu nu vreau certuri. Mai bine sa ramana Steaua 100% in proprietatea familiei Becali timp de 2.000 de ani de aici inainte', a declarat Gigi Becali.
Cei mai tentati de listarea la Bursa sunt patronii cluburilor mici de fotbal, in cautare de capital si sponsori, in timp ce echipe ca Steaua sau Dinamo prefera sa stea departe de piata de capital, mentinand actuala structura de actionariat.
Mecanismele pietei bursiere sunt insa o enigma pentru numerosi conducatori de cluburi si nimeni nu are curajul sa inceapa procedurile listare mai devreme de 2-3 ani.
La mai putin de doua luni de la transformarea clubului in societate pe actiuni, reprezentantii Rapid nu se grabesc sa intre la Bursa, ci asteapta vremuri mai bune, cand rezultatele sportive vor justifica pretentiile de atragere a investitorilor puternici. 'Stiu ca inscrierea pe Bursa implica parcurgerea unor etape, dar deocamdata este prea devreme sa vorbim despre asta. In acest moment, scopul nostru este sa ajungem cat mai sus in competitiile europene, pentru ca succesul de pe gazon ne va aduce mai tarziu succes si in ringul Bursei', a spus Dinu Gheorghe, presedintele Rapid.
Seful FC National, Constantin Iacov considera ca unei echipe de fotbal ii este greu sa fie competitiva pe piata de capital din Romania. 'Poate peste trei sau cinci ani, FC National va intra la Bursa, dar, deocamdata, nu ar fi eficient', a spus presedintele FC National.
Si presedintele clubului Dinamo, Nicolae Badea, este de parere ca listarea pe Bursa este prematura pentru toate echipele din Romania. 'Pentru a face acest pas, trebuie atins un anumit prag de performanta, atat in plan economic, cat si sportiv', a spus presedintele din Stefan cel Mare, care argumenteaza cu exemplele Real Madrid si Bayern Munchen, care nu apar 'pe nicio bursa'.
Becali considera ca Bursa e 'o treaba buna', dar numai daca esti la carma unei echipe profitabile. 'Sezonul asta, cu toate performantele reusite in Europa, Steaua a iesit aproape pe zero, hai sa zic cu vreo 50.000 de dolari in plus sau in minus. Dar daca fac socoteala de cand am inceput sa investesc la echipa, adica in ultimii sase ani, imi da un minus de circa 20 milioane de dolari. Asa ca lumea nu prea ar avea motive sa cumpere actiuni', a spus Becali.
Presedintele CFR Cluj-Napoca, Iuliu Muresan, marturiseste ca, in urma cu un an, a avut discutii 'cu niste brokeri' pentru inscrierea pe piata Rasdaq, dar a renuntat repede, considerand ca nu va obtine prea multi bani.
Principalul actionar al FC Arges, Cornel Penescu, este de parere ca transformarea in societate pe actiuni si intrarea la Bursa ii va obliga pe patroni sa recunoasca sincer veniturile provenite din fotbal. 'Profit a existat si pana acum, numai ca el intra in buzunarele conducatorilor de club. Sa stiti ca nimeni nu a pierdut din fotbal. Pai daca ar fi pierdut, de unde ar fi avut ei bani sa-si cumpere vile si masini scumpe?', explica Penescu.
Pentru a intra la Bursa de Valori Bucuresti, cluburile va trebui sa aiba o capitalizare anticipata de minim un milion de euro, iar actiunile pentru care a fost solicitata admiterea la tranzactionare sa fie distribuite investitorilor intr-o proportie de cel putin 25% din capitalul subscris.
O alta cerinta este ca societatea sa fi functionat in ultimii trei ani anterior solicitarii de admitere la Bursa, sa fi intocmit si comunicat situatiile financiare pentru aceeasi perioada.
Listarea la Bursa presupune obligatia de a prezenta deschis situatia financiara anuala a clubului, cu venituri, cheltuieli si incasari din vanzarile de jucatori.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 iunie 2006.
'
Pagina